847 matches
-
Nevoia de competență se referă la nevoia unui individ de a se simți capabil în obținerea finalității dorite. Nevoia de autonomie se referă la angajarea unui individ într-o activitate ca urmare a propriilor decizii, a hotărârii personale (Edmunds, Ntoumanis, & Duda, 2006). „Autonomia este critică pentru autodeterminare” (Crăciun, 2008, p. 33). Relaționarea se referă la nevoia omului de a se implica corespunzător în societate (Hein & Hagger, 2007). „Relaționarea se referă la nevoia bazală a omului de a se raporta la alți
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Amotivația apare atunci când un individ nu percepe nici o relație între un posibil comportament și eventuale beneficii care pot rezulta în urma adoptării unui anumit comportament (Standage & Treasure, 2002). Reglarea externă se referă la un comportament dictat de factori controlați extern (Standage, Duda, & Ntoumani, 2003). Acest tip de reglare reprezintă o formă a motivației extrinseci (cea mai puțin autodeterminată formă) care se referă la acțiuni realizate cu scopul primirii unei recompense sau pentru evitarea unei pedepse (Standage & Treasure, 2002). Reglarea prin introiecție presupune
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
prin comparație cu alte persoane. Principalul obiectiv pentru aceste persoane este comparația socială, iar abilitatea este acceptată ca fiind validă atunci când performanța proprie este superioară celorlalți. Un individ care este orientat spre sine își definește succesul în termeni normativi (după Duda, 1993, prezentat de Biddle, Soos, & Chatzisarantis, 1999): câștig și demonstrarea superiorității. Acest lucru le îmbunătățește imaginea ego-ului, dar ei vor avea dificultăți în realizarea sarcinii atunci când nu reușesc să-și demonstreze superioritatea, caz în care este puțin probabil să persiste
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
popular dominat de jovialitate, bun-simț și stoicism. Caracterul predominant poetic, rapsodic se imprimă și prozei lui M., impregnată de candorile adolescenței, naratorii fiind, de regulă, tineri care își trăiesc viața patetic, la hotarul dintre realitate și vis, ca în romanele Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1979), Focul din vatră (1982), Roman teatral (1984). Este o proză poematică, autoreferențială, de atmosferă, adesea afectată de idilism și sentimentalism. Formula afină cu povestirea lui Ion Creangă și a lui Mihail Sadoveanu, evidentă
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
un animator al renașterii naționale basarabene. SCRIERI: Maci în rouă, Chișinău, 1963; Univers intim, Chișinău, 1966; Casă părintească, Chișinău, 1968; Descântece de alb și negru, Chișinău, 1969; Numai eu și numai cerul, Chișinău, 1970; Clopoțel, Chișinău, 1971; Melodica, Chișinău, 1971; Duda, Chișinău, 1973; Greierașul Puiu, Chișinău, 1974; Grâul, Chișinău, 1974; Bătuta, Chișinău, 1975; Axă, Chișinău, 1977; Hora mare, Chișinău, 1979; Toamna porumbeilor albi, Chișinău, 1979; Jurământul, Chișinău, 1980; Patria, poetul și balada, Chișinău, 1981; Focul din vatră, Chișinău, 1982; Roman teatral
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
Constantinescu, Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001, passim; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
despre Emil Botta, Maria Banuș, A.E. Baconsky, Florin Mugur, Titus Popovici, D.R. Popescu, Bujor Nedelcovici, Laurențiu Fulga, Ion Băieșu, Ștefan Bănulescu, Romulus Guga, Sorin Titel, Al. Ivasiuc, Fănuș Neagu, Radu Petrescu, Alexandru George, Mircea Horia Simionescu, Augustin Buzura, Virgil Duda, Marin Preda - adică despre principalii autori ai momentului, asupra cărora criticul va reveni și în foiletoanele ulterioare. Unele opinii sunt remarcabile prin originalitate și prin acuitatea demonstrației. Despre Moromeții spune: „Complexitatea acestei scrieri vine din marea complexitate a compoziției și
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
1980, 5; I. Baciu, Henri Jacquier, CLG, 1980, 2; Mircea Muthu, Hortensia Papadat-Bengescu în tălmăcirea lui Henri Jacquier, RITL, 1988, 1-2; Mircea Muthu, Henri Jacquier al revistelor, ST, 1989, 11-12; Sanda Cordoș, Actualitatea lui Henri Jacquier, TR, 1992, 9; Gabriela Duda, Restituiri. Henri Jacquier, VR, 1992, 8-9; Ioan Pânzaru, „Babel, mit viu”, JL, 1992, 19-20; Dicț. scriit. rom., ÎI, 683-684; Petraș, Panoramă, 362-363. M.Pp.
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
ținută de prozator, CRC, 1997, 3; Nicolae Crețu, Hermeneutice drumuri șerpuitoare, CRC, 1997, 3; Ioan Holban, Se călătorește altfel, se gândește altcum, DL, 1997, 27; Liviu Grăsoiu, Profesionalismul și talentul cercetătorului, LCF, 1997, 39; Dicț. scriit. rom., II, 251-252; Gabriela Duda, Un „ospăț” al cuvintelor și al spiritului, CL, 1999, 9; Antonio Patraș, Semnele lui Cronos, CL, 2000, 6; Simion, Ficțiunea, III, 44-46; Petraș, Panorama, 288-290; Mircea Ghițulescu, Omul care vorbește în șoaptă, CL, 2003, 2; Elvira Sorohan, Un fidel al
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
374-384; Simuț, Incursiuni, 317-320; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 568-570; Simuț, Critica, 46-54; Dosar Victor Valeriu Martinescu, APF, 1996, 6; Gheorghe Dumitrescu, Victor Valeriu Martinescu și noi, APF, 1996, 6; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, 188-190; Mircea A. Diaconu, Avangardiștii la răscruce, CL, 1997, 8; Pop, Pagini, 26-36; Grigurcu, Poezie, II, 63-67; Dicț. scriit. rom., III, 117-118; Dicț. analitic, IV, 203-205; Firan, Profiluri, II, 43-44. S.C.
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Fănuș Neagu (Scaunul singurătății), Bedros Horasangian (Sala de așteptare) ș.a. La acestea se adaugă fragmente de roman, nuvelele și schițele altor prozatori, între care Norman Manea, Bujor Nedelcovici, Teodor Mazilu, Costache Olăreanu, Mircea Horia Simionescu, Eugen Uricaru, Petre Sălcudeanu, Virgil Duda, Radu Petrescu, Dinu Săraru, Maria-Luiza Cristescu, Radu Tudoran, Alexandru Vlad, Vasile Andru, Mihai Sin, Ștefan Agopian, George Cușnarencu, Dan Grădinaru, Marian Ilea. Și înainte, dar îndeosebi după 1989, s-a acordat atenție prozei autobiografice, începând cu ineditele Însemnări zilnice ale
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
RAICU, Lucian (12.V.1934, Iași - 22. VI.2006, Paris), critic literar. Este fiul Ucăi Leibovici (n. Solomon), funcționară, și al lui Carol Leibovici, mic comerciant, și fratele lui Virgil Duda. Va absolvi liceul la Bârlad (1952), Școala de Literatură „Mihai Eminescu” (1954) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1958). Face parte din redacția revistelor „Viața românească”, „Gazeta literară” (954-1968) și „România literară”(1968-1986). Din 1986 se stabilește, împreună cu
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, O călătorie spre centrul operei lui Rimbaud, VR, 1981, 11; Titel, Cehov, 173-176; George Bădărău, „Timpul neprobabil”, CL, 1986, 3; Cornel Ungureanu, Paul Celan - etapa românească, O, 1987, 37; Eugen Simion, Cuvintele tribului, RL, 1988, 17; Gabriela Duda, Sărbătoarea poeziei, RL, 1993, 37; Negoițescu, Scriitori contemporani, 394-397; Dicț. scriit. rom., IV, 291-293. G. Dn.
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
Rodica Zafiu, București, 1996; Poezia simbolistă românească, îngr. și pref. Ion Bălu, București, 1997; Micu, Ist. lit., 188-198; Adriana Iliescu, Vocația modernității în literatura contemporană română, București, 2001, 5-39; Iulian Boldea, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 2002, 7-81, passim; Gabriela Duda, Metafora în poezia simbolistă românească. Reflecții asupra formelor analogice, București, 2002; Simbolismul românesc, îngr. Lucian Pricop, București, 2003. D. Mc.
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
România - „Apostrof”, „Poesis”, „Observator cultural”, „Vatra”. În decembrie 1997 s-a realizat la Théâtre-Poème din Bruxelles, în cadrul festivalului „Pour un symbolisme européen”, un spectacol pe versuri traduse de S. din Plumb de George Bacovia (avându-i ca protagoniști pe Radu Duda și Monique Dorsel), iar volumul, publicat în 1998, va fi distins cu Premiul Frontieră Poesis. Îi apar și alte versiuni la cărți de poezie românească - Psaumes de Magda Cârneci (1997, în colaborare), L’Appel du nom de Cezar Baltag (1999
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
CC, 1995, 3-4 (semnează Fănuș Neagu, Eugen Simion, Dan Grigorescu, Alexandru Condeescu, Magdalena Bedrosian, Ioan Flora, Marin Sorescu); Marco Cugno, Poetica necuvântului, APF, 1995, 11, 1996, 1-2; Micu, Scurtă ist., II, 407-413; Marin Tarangul, Prin ochiul lui Nichita, tr. Gabriela Duda și Micaela Gulea, București, 1996; Daniel Dimitriu, Nichita Stănescu. Geneza poemului, Iași, 1997; Pop, Pagini, 75-83; Simion, Fragmente, I, 80-86, II, 95-97, 250-252, III, 277-296; Virgil Mihaiu, Nichita Stănescu postum, ST, 1998, 4-5; Ion Pop, Nichita Stănescu și facerea poemului
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
1989, 41; Valentin Tașcu, „Marmură neagră”, ST, 1989, 11-12; Alex. Ștefănescu, Roman cu cheie și alegorie, RL, 1995, 9-10; Monica Spiridon, Apă vie, apă moartă: viața în vitrina literaturii, LCF, 1995, 10; Octavian Soviany, Limburile puterii, CNT, 1995, 15; Gabriela Duda, Povestiri din irealitatea învecinată, ST, 1995, 6; Ulici, Lit. rom., I, 375-378; Monica Spiridon, Simulare de lux sau Căderea din lume, LCF, 1996, 1; Romul Munteanu, Un roman despre putere, oameni și lucruri, VR, 1998, 6; Micu, Ist. lit., 584-585
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
687; Al. Rosetti, Note din Grecia. Diverse. Cartea albă, București, 1970, 135-137; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 105-110; Apolzan, Aspecte, 359-360; Stelian Ceampuru, George Ulieru (1884-1943), „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1984; Cristea, Teleorman, 695-697; Radu René Duda, Un medic de țară: George Ulieru, ATN, 1997, 3; Popa, Ist. lit., I, 265; Dicț. scriit. rom., IV, 656-658; Grigore Constantinescu, Confesiuni literare, București, 2003, 221-232. I.M., R.P.
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Vaida, „Taina” lui Tudor Vianu: scepticism sau „culturalism”?, RL, 1994, 25; Gheorghe Grigurcu, Din nou despre Tudor Vianu, RL, 1994, 29; Mihai Ralea, Tudor Vianu, MS, 1994, 1-4; Centenar Tudor Vianu, RITL, 1994, 3-4 (semnează Dan Grigorescu, Florin Mihăilescu, Gabriela Duda, George Gană, Vasile Lungu, Al. Săndulescu); Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog, București, 1994, 233-234; Ornea, Înțelesuri, 179-190; Edgar Papu, Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994, 56-65; Geo Șerban, Tudor Vianu la maturitate, JL, 1995, 9-12; Muthu, Cântecul, 120-125
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
București, 1997; Jacques Montangero, Vis și cogniție, Iași, 2003. Repere bibliografice: Irina Mavrodin, Eminescu într-o lectură intertextuală, RL, 1991, 29; Al. Piru, Eminescu și Gérard de Nerval, L, 1991, 2; Ioan Holban, Eminescu și Nerval, CRC, 1992, 1; Gabriela Duda, Prințul Moldaviei și Prințul Aquitaniei, VR, 1992, 3-4; Mihaela Mârțu, Eminescu și intertextul romantic, AUI, literatură, t. XXXVII-XXXVIII, 1991-1992; Ioana Mărășescu, Eminescu și intertextul romantic, „Revue d’histoire littéraire de la France”, 1996, 6. D.M.
MURESANU IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288309_a_289638]
-
Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 45, 679-680, passim; Simion, Scriitori, III, 60-62; Scarlat, Ist. poeziei, III, 29-30; Pop, Avangarda, 258-269, passim; Ierunca, Subiect, 190-192; Sașa Pană, în Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 133-147, 193-194; Dicț. scriit. rom., III, 574-576; Popa, Ist. lit., II, 449-450; Ion Pop, La centenarul lui Sașa Pană, APF, 2002
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
de cidru. Folosiți pentru spălarea zonei cu impetigo. S-ar putea să ardă, dacă leziunile sunt deschise, dar va ajuta la vindecarea rănilor. Tratament cu dud pentru impetigo Acesta este un tratament bun și pentru pecingine. Tocați o mână de dude. Puneți pe zonele afectate și bandajați. Dudele au efect astringent și sunt bune pentru tratarea impetigo-ului. Tratament cu rozmarin și cimbru pentru impetigo Puneți ¼ cană de frunze de rozmarin și ¼ cană de cimbru în 2 căni de apă. Fierbeți
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
impetigo. S-ar putea să ardă, dacă leziunile sunt deschise, dar va ajuta la vindecarea rănilor. Tratament cu dud pentru impetigo Acesta este un tratament bun și pentru pecingine. Tocați o mână de dude. Puneți pe zonele afectate și bandajați. Dudele au efect astringent și sunt bune pentru tratarea impetigo-ului. Tratament cu rozmarin și cimbru pentru impetigo Puneți ¼ cană de frunze de rozmarin și ¼ cană de cimbru în 2 căni de apă. Fierbeți la foc mic 15 minute. Strecurați, răciți
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
găsească în el dublonul și-au să vadă scoicile încrustate în scoarța lui aspră. Ah, aurule! Prețiosule aur! Lasă, că intri tu, în curînd, în buzunarul cărpănosului cu caș la gură! Tii, ia te uită! Dumnezeu trece printre lumi, culegînd dude. Bucătare, hei, bucătare! Gătește-ne! încinge-ți, Doamne, plita și coace-ți pita!“ Capitolul XCIX PICIOR ȘI BRAȚ. PEQUOD DIN NANTUCKET îNTÎLNEȘTE PE SAMUEL ENDERBY DIN LONDRA Ă Hei, corabie! Ai zărit-o pe Balena Albă? Așa strigă Ahab prin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de Salonique, vol. III, Salonique, 1935. Victor Eskenasy, op. cit., doc. nr. 38, pp. 30-31. S. Panova, „The Jewish Population of the City of Sofia (during the XVIIth century)”, în Annual, XV, Sofia, 1980, p. 45; cf. și C. Calabalov, H. Duda, Die Protokollbudier des Kadiumtes, Sofia, München, 1960, apud V. Eskenasy, op. cit., p. 31, nota 2. Cf. V. Eskenasy, op. cit., doc. nr. 42, pp. 34-35. Actul citat reprezintă o autentificare a declarațiilor martorilor efectuată la rabinatul din Nikopole; pentru o hotărâre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]