1,491 matches
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII Vânt specific zonei Banatului de sud, mai precis zona Clisurii Dunării. Am făcut cunoștință cu acest vânt în octombrie 1966!. Nu
COŞAVA DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346431_a_347760]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII Vânt specific zonei Banatului de sud, mai precis zona Clisurii Dunării. Am făcut cunoștință cu acest vânt în octombrie 1966!. Nu știam ce este Coșava dar când am coborât din dubița TV care ne adusese unul dintre călătorii cu care
COŞAVA DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346431_a_347760]
-
de la cel mai înalt nivel, ceea ce face ca ponoasele poluării să le tragă tot locuitorii din zonă, dar și factorii de conducere ai societății miniere, deoarece cei care se ocupă cu protejarea mediului dau amenzi. Referință Bibliografică: COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 657, Anul II, 18 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
COŞAVA DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346431_a_347760]
-
MILENARĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 659 din 20 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului MOLDOVA NOUĂ LOCALITATE MILENARĂ Moldova Nouă un oraș la capătul țării, dar și o poarta de intrare în România dacă venim aduși de valurile Dunării albastre. Orașul în sine nu pare să aibă nimic spectaculos, și totuși are atâtea frumuseți pe care cotidian nu le observăm. Cei care au trecut pe aici au rămas cu cele mai frumoase impresii despre aceste locuri. Bogățiile de la suprafață
MOLDOVA NOUĂ LOCALITATE MILENARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346448_a_347777]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > GLADIATORS DUNĂREA GALAȚI REPREZINTĂ ROMÂNIA LA UNUL DINTRE CELE MAI MARI TURNEE EUROPENE DE HOCHEI PE GHEAȚĂ Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 442 din 17 martie 2012 Toate Articolele Autorului Gladiatorii de la Dunărea Galați se pregătesc pentru unul dintre
GLADIATORS DUNĂREA GALAŢI REPREZINTĂ ROMÂNIA LA UNUL DINTRE CELE MAI MARI TURNEE EUROPENE DE HOCHEI PE GHEAŢĂ de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348368_a_349697]
-
temei, în „Cuvânt înainte” autorii subliniază faptul că „Galațiul este și rămâne o localitate a superlativelor și a metaforelor, unul dintre cele mai frumoase municipii ale țării, numărându-se printre așezările privilegiate, ce beneficiază de prezența tăcută, dar uimitoare a Dunării, a lacului Brateș, a râurilor Siret și Prut.” Se impun menționate și alte calități ale lucrării, și-n acest sens avem în vedere excelenta ținută grafică, și mai ales imaginile atractive privind istoria, cultura, economia, viața edilitară și urbanistică a
GALATI. GHID TURISTIC-RECENZIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348430_a_349759]
-
tot mai rumeniți - după exemplul cu vițelul haiducesc, „matrioșcizat“/ „matrioșic“ dat/ televizat antărț de slobozianul Mircea Dinescu, chiar de la vestitul său Han/ Domeniu-de-Cetate (han/ domeniu nu neapărat „de rețete culinare de ultim răcnet românesc“, ci, sigur, de Poezie) de pe buza Dunării oltene -, încât nu numai „câinii lui Pavlov au salivat“ („condiționat“ / „necondiționat“, n-are importanță), ci și câinii („castrați“/ „necastrați“) din adăposturile special amenajate în Craiova/ Bănie, prin grija solomonică, vasilească și a altor primari. Revenind la cărțile noastre, subliniem că
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
mănăstirea ce poartă denumirea stațiunii, în vecinătatea a două supermarketuri cu rafturi pline, dar fără cumpărători. E sărăcie lucie în ... XI. REGAL ISTORICO-LITERAR: ’’SĂNDEL DUMITRU: GALAȚIUL, AȘA CUM MI-L AMINTESC’’, VOLUMUL I - DESPRE GALAȚI ȘI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. REGAL ISTORICO-LITERAR: ’’SĂNDEL DUMITRU: Galațiul, așa cum mi-l amintesc’’, Volumul I - despre Galați și sudul Moldovei-, Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
-n Ziua lui revine O clipă să se-arate, dând timpul înapoi. Trupu-i creștea cât Țara, iar pieptul cât Carpații - Și-n părul lui toți codrii Moldovei se-adunau. Ochii-i erau luceferi plini de lumini și grații Și-o Dunăre de lacrimi din ochi îi izvorau. Când ne-a zâmbit, din nori ieșise mândrul soare Și florile albastre deodat-au răsărit! Toți plopii fără soț i se plecară-n zare, Din Nistru până-n Tisa blestemele-au pierit! Și-l însoțeau cinci
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
mereu proaspătă era făcută din apă și multă lămâie eram copil și mi se părea o adevărată aventură să trec dintr-o parte a străzii să ajung la acel colț magic unde mă aștepta limonada în lungile plimbări pe faleză dunării priveam pescarii închideam ochii și visăm la pirați renumiți vapoare și valuri noaptea în pădurile din apropiere sau undeva în satele de lipoveni de pește dunăre ascultăm povești spuse la gură sobei oamenii erau calmi vorbeau încet aproape șoptit . nu
STRADA... de ANGELA BACIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372643_a_373972]
-
ajung la acel colț magic unde mă aștepta limonada în lungile plimbări pe faleză dunării priveam pescarii închideam ochii și visăm la pirați renumiți vapoare și valuri noaptea în pădurile din apropiere sau undeva în satele de lipoveni de pește dunăre ascultăm povești spuse la gură sobei oamenii erau calmi vorbeau încet aproape șoptit . nu se grăbea nimeni înțelegeam atât de bine fiecare litera fiecare expresie a feței sunt chipuri pe care mi le amintesc și azi mă jucam în gând
STRADA... de ANGELA BACIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372643_a_373972]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII Am călătorit de foarte multe ori pe drumul care leagă Moldova Nouă de Orșova, deci normal, prin Clisura
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII Am călătorit de foarte multe ori pe drumul care leagă Moldova Nouă de Orșova, deci normal, prin Clisura Dunării. Ajungând la fostul pichet de grăniceri, practic ieși din localitatea Coronini. Trecem peste un pod al pârâului Cicălovăț un alt mic
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DIN VOLUMUL - "IUBIRILE UNUI PESCAR" Bucuria omului e omul. Între oameni se înfiripă prietenia, care umple cel mai întins deșert al sufletului nostru. (Jacques Benigne
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > REGAL ISTORICO-LITERAR: ’’SĂNDEL DUMITRU: GALAȚIUL, AȘA CUM MI-L AMINTESC’’, VOLUMUL I - DESPRE GALAȚI ȘI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului REGAL ISTORICO-LITERAR: ’’SĂNDEL DUMITRU: Galațiul, așa cum mi-l amintesc’’, Volumul I - despre Galați și sudul Moldovei-, Editura Centrului Cultural
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
La Întorsura fost-au cică,cu minus treizeci și unu,cum n-a fost tare demult,amintire din trecut...S-albise marea la țărm,șuiera vifor nebunul,pe Dunăre pod de gheață,s-o poți sparge doar cu tunul.Treceam Dunărea în sănii,din Ostrov la Călărași,caii potcoviți din vreme,tot trăgeau iavaș-iavaș.Oștenii trăgeau obuzul,în zori, chiar de dimineață,să slujească taica popa,la copca făcută-n gheață.Popa cânta boboteaza,... VI. IDILA, de Cârdei Mariana , publicat în
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
este „exponentul artei“. Ceea ce remarcăm de la început este firea sensibilă a arheologului. Deși nu a scris niciodată poezie, este poet și își iubește meseria, pe care a învăța-o de la Vasile Pârvan. El își va petrece nopțile de insomnie adulmecând Dunărea și mirosul lutului. Cina la care participă cei doi este la început plăcută, apoi devine misterioasă, pentru ca în final să fie dezastruoasă. Forța care îi înlănțuie pe toți vine dintr-un portret al domnișoarei Christina, fosta stăpână a latifundiilor, omorâtă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
naționale române. De partea sa, Clemenceau îl presează pe Ferdinand să intre în război și să lichideze guvernul Marghiloman, Pe 28 octombrie, regele dă un ordin secret de pregătire a unei invazii în Transilvania. Generalul Berthelot ordonă trupelor sale trecerea Dunării pe 9 noiembrie, iar pe 10 noiembrie România reia luptele. Acest sfîrșit de război părea unul de eliberare și chiar se transformă în război contrarevoluționar datorită situației revoluționare din Ungaria. Transilvănenii începuseră de cîteva săptămîni o mobilizare națională, iar ungurii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fascicule de imagini. REPERE CRONOLOGICE VREMEA DACILOR ȘI A ROMANILOR 82 î.e.n. Suirea pe tron a lui Burebista 44 î.e.n. Moartea lui Burebista 101-106 Războaiele lui Traian împotriva dacilor. Crearea provinciei Dacia 271-272 Abandonarea Daciei de către romani INVAZIILE ÎN SPAȚIUL DUNĂRII ȘI AL CARPAȚILOR Secolul IV Goții invadează Peninsula Balcanică 376-454 Hunii își extind dominația de la Europa Centrală la stepa rusă 454-567 Invaziile gepizilor, popor de origine germanică 567 Avarii îi înfrîng pe gepizi și devin stăpînii întregii Cîmpii a Pannoniei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de a sprijini interesele juste ale României și pe viitor, pune mare preț pentru ținerea relațiunilor amicale cu Principatul vecin. Ambele părți ale Laithei știu prețui misiunea pacinică ce are de împlinit România chiar și prin pozițiunea sa la gura Dunărei și la granița Orientului și Occidentului. D. Brătianu, care avu ocaziunea a conferi aci si cu baronul Korb despre cestiuni comerciale, va părăsi orașul nostru cu conștiința că România, mergând și de aci înainte pe acele căi politice pe cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne anunță, după o altă știre din Viena, că Rusia ar avea de gând să intervie singură în Balcani; pe ce motiv? cel puțin sub ce pretext? aceasta nu ne-o spune depeșa din Londra. [ 5 august 1880] ["ÎN PRIVINȚA CESTIUNII DUNĂRII... "] În privința cestiunii Dunării reproducem din "Le Nord" următorul articol, care arată obiectul disentimentului ivit în Comisia dunăreană. Mai puțin optimiști decât ziarul cancelariei rusești, sîntem departe de-a atribui acestui punct negru de pe orizonul politic neînsemnătatea pe care i-l
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aibă scaunul la Rusciuc și a cărei președință s-o aibă Austria pentru de-a pururea. Cabinetul din Londra din parte-și ar cere ca Comisia de supravegheare să nu fie compusă decât de delegații statelor țărmurene părții aceleia a Dunării la cari trebuie să se aplice aceste reglemente; acestea sînt: Serbia, România și Bulgaria. Ridicat-au într-adevăr Austria pretenția care i se atribuie și care se depărtează atât de mult de propunerea făcută în Congresul de la Berlin de cătră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Republicei și prin imediata publicare a unei reiterări de promisiune pentru ziua când această consolidare va fi desăvârșită. [ 6 august 1880] ["ASUPRA CESTIUNII DUNĂRENE CITIM... Asupra cestiunii dunărene citim în "Journal des debats" următoarele: Operațiunile periodice ale Comisiei Europene a Dunării sânt în genere puțin cunoscute în afară de lumea diplomatică și, la dreptul vorbind, lucrările acestei reuniuni, instituite în mod permanent de Congresul de la Paris și confirmate prin Conferența de la Londra în 1872, au un caracter special, care nu este făcut pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a înțelege pe sub mână, însă clar, cabinetului, din București că, daca România ar ceda Austriei stăpânirea Dunării nu și-ar îndeplini misiunea de stat neutral la gurile Dunării și că puterile apusene, în oarecari împrejurări, ar vedea mai bucuroase gurile Dunării în mînile rușilor decât în mînile unei Românii slabe și cu totul dependente de Austria și Germania. Iată dar perspectiva pe care ne-o deschide, pentru un viitor foarte apropiat poate, politica esterioară a patrioților lucrativi. [ 19 august 1880] ["AM
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe sub mână, însă clar, cabinetului din {EminescuOpXI 305} București că, daca România ar ceda Austriei stăpânirea Dunării, nu și-ar îndeplini misiunea de stat neutral la gurile Dunării și că puterile apusene, în oarecari împrejurări, ar vedea mai bucuroase gurile Dunării în mînile rușilor decât în mînile unei Românii slabe și cu totul dependente de Austria și Germania. Ca o completare a acestor șiruri, în cari se subliniază cumpătarea și precauțiunea ministerului Brătianu, găsim niște informații destul de interesante în "Neue freie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]