14,776 matches
-
la Universitatea Națională de Muzică București. „În acest moment, când se vorbește atât de mult de ruptura dintre generații, aceste două artiste s-au aplecat asupra istoriei bunicilor lor, unul evreu, iar celălalt legionar, cu suferințele lor, în conjuncturi istorice dure, pe care nepoatele au căutat să le înțeleagă și să le exprime. Nu le-a fost ușor, au mărturisit după spectacol, dar au reușit și, chiar dacă reușita lor este doar o picătură într-un ocean de ură și intoleranță, este
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
Noi am ales acest colind urmărind să fie unul scurt și care să nu fi fost prezentat până acum la televiziune, să nu fie aceleași colinde care se cântă în fiecare an”, a spus Groza. Și Crin Antonescu a criticat dur difuzarea unui asemenea colind pe televiziunea publică. “După cum știți, acolo la Televiziune, nu numai din acest motiv, practic toate lucrurile sunt în schimbare. Practic, conducerea și Consiliul de Administrație au fost prin votul de ieri destituite (...) E foarte important cum
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Sînt zile în care nu îmi mai pot stăpîni tristețea. Descrierea ei poate m-ar liniști. Dar nu mai știu s-o descriu, s-o amănunțesc. E prea nouă, prea dură, peste puterea mea de rezistență. Diazepam, propanolol, nimic nu ajută. Mă simt pustiit, jefuit de ce mi-e mai drag. Atunci mă gîndesc la fata mea, Andreea. Aș vrea să-i scriu o scrisoare lungă, o scrisoare în care să-mi
Scrisoare neexpediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12178_a_13503]
-
un tăiș de lamă subțire, un sopran special, un glas fără sex, ca de arhanghel, urcând zig-zagul unei slave, ca serpentina luminoasă a unui trăznet... Apoi se așeză un ecou permanent, pe care-l slujeau toate vocile scoborâte în mezzo. (...) Dure, inexorabile, durerile împietrite în marmora acordurilor vocale urcau în legiuni grele, pline de jale, pe suișul lor neisprăvit spre Eternitate. Părea că pasul lor nu se va mai isprăvi niciodată acolo sus, în infinit, pasul lor aici, în camera convulsionată
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
lungă tîrguială în trei: ne telefona și ne testa, prin întrebări viclene, dacă i le-am citit cu adevărat. Practic, ne seminariza, și nu mai era deloc drăguț. Putea ieși din el un Vona autoritar și neplăcut, care-ți vorbea dur, ca și cum i-ai fi fost subaltern. Apoi ne contrazicea, și pe mine, și pe Ion Vartic, cînd îi spuneam că sînt bune și merită publicate. Ar fi vrut să ne creadă - dar nu putea. Revenea a doua sau a treia
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
tbc, am primit totul ca pe o insultă personală adusă mie de Dumnezeu. Nu exagerez. Și l-am urît. Acum n-aș mai fi în stare de așa ceva. Nu mă rugam lui, ci mie, mi-am impus acel tratament foarte dur, "cura cadaverică", ce consta într-o nemișcare totală, permanentă. A durat trei luni. Apoi încă un an de stat în pat, lejer, cu mișcări, puțin citit. Dar ce este "cura cadaverică"? Stai întins pe spate, perfect relaxat, cu ochii închiși
A declarat că ea este iubita lui Eminescu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12808_a_14133]
-
deasupra ei * căpitanul gărzilor notarul șef și colectorul de taxe pe tot imperiul au fost decapitați azi toată lumea s-a veselit la piață femeile împărțeau turte de orez pe degeaba toți strigau e drept împăratul s-a terminat cu oamenii duri lasă-i să se bucure azi alți oameni vor veni mâine-n zori să lucreze weng li călăul satului a otrăvit fântâna s-a aruncat în ea ca măsură de siguranță toți ceilalți au fugit am pus foc la colibele
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Iată-mă, deci, din nou la etajul V, parcă fără speranță, parcă fără chef, reînnodînd șirul scrisorilor mele către dumneavoastră. Drumul de ieri (Mangalia-Iași) a fost dur. Plecat la 13 și ajuns la 24, într-un tren fără vagon-restaurant, pe-o vreme fierbinte, am avut și neplăcerea de a găsi blocul închis. Telefon etc. Somnul bizar, tehnicolor, trezirea uscată, amară, necreatoare la cafeaua învechită. Am răsfoit ziarele
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
Descoperirea prin ceilalți a nucleului său ideatic, propriu, ireductibil, a fost o dublă mișcare, în doi timpi, a programului revistei, program implicit, care dorea să se țină departe de ingerințele ideologice, prin cultivarea unui elitism nu de puține ori criticat dur de la centru. Prin traduceri erau oferite alte repere valorice unui cititor ușor de derutat de bonzii literari ai zilei, efemeri lozincarzi popularizați de manuale și propaganda vremii, tulburi, frunzoși, “tomiști” fără Sfântul Toma. Astfel, “poezia de notație”, cu punct de
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
prevenindu-l pe Directorul Siguranței Statului și anexând scrisorii sale pe aceea a „arhanghelilor”, care îl somau, sub amenințarea cu moartea, s-o elimine de pe scenă pe „jidanca” Lelia (Leni) Caller. Niculae Gheran ne informează că și în aceste condiții dure, spectacolul a avut loc, chiar dacă sala era împânzită de agenți și polițiști în civil. Alături de epistolele particulare, editorul publică și câteva „scrisori deschise”, printre care pe aceea intitulată Un ultim răspuns (lui Nichifor Crainic), încheind polemica pe care scriitorul nostru
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
un moment al "sincronismului" și unul al "diferențerii". Dacă în primul caz se manifestă fenomenul imitaței, în al doilea intervenea adaptarea elementului împrumutat la specificul local. Globalizarea, în schimb, aduce cu sine o standardizare impresionantă. Cu excepța factorului lingvistic, nucleu dur al prezervării identitățlor culturale, mai toate celelalte componente ale tradiților și structurilor simbolice cunosc o metamorfozare în direcța uniformizării. Ironia istoriei face astfel ca procesul globalizării, odată declanșat, să devină nu doar ireversibil, ci și implacabil. Forțele, naive sau cinice
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
rămas nimic, amintiri ca niște doage nervoase îmbrățișând strâns un butoi carnal în care aerul vechi a devenit nociv... (trebuie să suport fie că strig fie că mă înec cu aceste vorbe mestecate în gând scuipate acum fără must le dur désir de durer îmi tot zic să fie asta o durere bună?) memoria e un clopot alienat ce închide în el toate sunetele salvatoare, o păpușă rusească a deznădejdii... cum să te sustragi propriilor corpuri ale durerii și fricii: scumpe
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
violează fata aceea pe câmp n-au sentimentul vinovăției; planul violului se întocmește fără cuvinte în timp ce ei își mănâncă porumbii; cei doi par niște copii ai naturii, pentru că legea morală nu i-a atins. Povestirile lui Preda înfățișează o lume dură, în care oamenii acționează sub impulsul instinctului, pasiunii și nu al rațiunii. Conflictele se rezolvă prin violență verbală sau fizică. Oamenii lui Preda înjură foarte mult. Ulterior, autorul a mai redus volumul imprecațiilor, sfătuit de apropiații săi. Sorana }opa i-
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
piață i-a urmat "retragerea" într-o tăcere a criticii menită să mascheze lipsa de apetență și de instrumentar pentru o asemenea literatură. De fapt, ele au impus încă din 1971 un autor de forță, în linia mixtă a realismului dur și a celui magic - o combinație indigestă pentru amatorii de comentarii critice ai epocii Ceaușescu și neatractivă pentru istoricii literari postdecembriști. Deși, după mai bine de trei decenii de la apariție, prozele de debut ale lui Monciu-Sudinski continuă să pună probleme
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
murdar, cretin și obedient. Imaginea sub-umanității paupere și declasate pe care o oferă Rebarbor coincide cu aceea a unei colectivități ieșite din dictatura stalinistă a proletariatului și intrate în mașinăria ingineriei sociale "multilateral dezvoltate" a lui Nicolae Ceaușescu. În formele dure ale naturalismului grotesc promovat de autor, sub ochii cititorului se recompun tristele și adevăratele realități sociale ale anilor ’60-’70, ascunse și edulcorate de realismul socialist oficial. Din acest punct de vedere, prozele absurde ale lui Monciu-Sudinski reprezintă, poate, cel
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
încolțească psihologia abisală din cea rudimentară și invers. Se obține astfel una din cele mai tranșante radiografii epice ale perioadei comuniste (comparabile, ca acuitate, doar cu prozele autobiografice ale lui Paul Goma). Din această perspectivă, încărcate de referințe socio-politice directe, dure și exacte, atît Rebarbor, cît și volumele ulterioare de "reportaje în proză" ale lui Monciu-Sudinski oferă o dublă alternativă ficțională: pe de o parte, la idilismul social al prozei industrializării staliniste (gen Petru Dumitriu), pe de alta, la evazionismul etic
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
a se fi născut" (căci în inconfortul de a-și duce viața într-o lume în pragul rinocerizării, Ionescu și Cioran sînt suflete afine): Fie că vreau sau nu, aparțin lumii. Sînt neconsolat din cauza asta." E una din cele mai dure cărți ale lui Ionescu, unul din puținele momente în care își permite să dea verdicte universal valabile: "Oamenii pot să nu fie răi. De fapt sînt feroce. Cred că nici o altă specie de animale nu se urăște atît pe ea
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
redacția României noi, condusă de B.P. Hasdeu. De aici lansează polemici, nu întotdeauna fondate, de exemplu pe tema "străinismului" ce ar fi emanat de la junimiștii lui T. Maiorescu. Cu mentorul Junimii, Delavrancea mai avusese și alte încleștări de opinie, relativ dure. Însă astăzi, pusă sub lupa obiectivării detașate, relația lor rămîne una pur conjuncturală, căci este greu să nu vezi, chiar și printre rîndurile discursului de recepție la Academie Din estetica poeziei populare ( 1913) pe emulul maiorescian. "Mi-e dor de
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
pace europeană prelungită dintre 1871 și 1914, care a fost numită "la belle époque ". Tînărul Alexandru George, lucrînd în "catacombe", cu un cuvînt pe care el însuși l-a folosit repetat pentru a-și descrie situația în anii cei mai duri ai comunismului, pleacă de la Proust într-o căutare nu atît a timpului pierdut și a epifaniilor memoriei involuntare, cît a proceselor prin care amintirea se împletește cu ficțiunea și oamenii - din perspectiva eului narator - se transformă în "umbre". Căutarea mai
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
iubitoare, învelit în diverse punguțe și foi de staniol. Bărbatul îl apucă fără să zică nimic, îl despachetează tacticos după ce a ocupat cîteva scaune cu sacul lui și, într-un gest de silă, îl aruncă pe jos. E singura scenă dură pe care am văzut-o la Viena. Dar poate am avut eu noroc.
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
scrupul moral, cei mai mulți intelectuali s-au ținut departe de noua putere, printre altele, cum spuneam, și pentru că au considerat-o vremelnică. Dar nu a fost vorba numai de refuz pe tăcute, de rezistență pasivă. Au fost polemici, au fost confruntări dure de presă, precum aceea privitoare la criza culturii, declanșată de Virgil Ierunca prin faimosul articol din 1946 și susținută de Ion Caraion, Vladimir Streinu, T. T. Braniște, Călin Popovici, Mircea Alexandru Petrescu și de alții, au fost și altele în
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
ar fi dacă ei ar veni mai încoace și s-ar apuca, bunăoară, să taie sîrma ghimpată... Dar asta la noapte poate că or să încerce." Chelul de lîngă el nu-i răspundea. Răsufla doar des, din fundul plămînilor. Lupta dură pînă seara în acest fel relativ liniștit. Poziția îi avantaja pe români. De cîte ori încercau să pornească asaltul, nemții erau repede culcați cu burta la pămînt. Noaptea tirul continuă. Doar din timp în timp, cînd li se năzărea cîte
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
mine, am avut la un moment dat tendința de a absolutiza trăsăturile negative ale celor pe care i-am întîlnit: dacă atît de mulți dintre ei au fost incorecți, fără scrupulul cuvîntului dat, fără compasiune pentru semeni, nepăsători, calculați și duri, înseamnă că trăsăturile acestora au dobîndit deja o dimensiune colectivă. Bineînțeles că am depășit faza acestui tip de raționament sumar, obiectiv și aleatoriu. Poate oare o astfel de experiență personală reprezenta o adevărată "secțiune transversală" în natura unei societăți și
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
Simona Tache După cum știți, partea a II-a a filmului Nymphomaniac de Lars von Trier a fost interzisă de către comisia de rating a CNC, care a decis că nu avem voie să vedem atâta sex și scene dure pe marile ecrane românești. Mai întâi să spicuim câteva nume care fac parte din această comisie: Cristina Dochianu - iepuraș Playboy, fostă prezentatoare de horoscop la matinalul Antenei 1, apoi prezentatoare de știri sportive; Narcisa Tcaciuc - actriță, textieră de cuplete umoristice
Stenogramele imaginare ale ședinței prin care a fost interzis Nymphomaniac II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21185_a_22510]
-
s-o consulte. O chema mereu s-o întrebe: “Ia zi, mă, Anicuțo, e bine?”. N-a băut decât pe la câte-o paranghelie, un pahar-două de vin, n-a fumat și, într-o cultură rurală în care bărbatul e Gigi durul, n-a atins-o niciodată pe mamaie nici măcar c-o vorbă, darămite c-un pai. Niciodată, jur. La țară, femeile sunt înjurate la greu, bătute și înșelate, mamaie a fost tratată toată viața cu o blândețe și o gentilețe extraordinare
Poveste despre bunici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21195_a_22520]