58,136 matches
-
luptă. Pustiul pustiește-n suflet al meu dor, Deși inima spre tine o cobor. Și dacă gându-mi refuză că ai plecat îndurerat Acum, ce aș mai putea face prin timpul neînduplecat? Doar lacrima timpului aș preschimba-o în lumină, Durere, de ce mă lași mult prea senină? DEZLĂNȚUIE IUBIREA DIN INIMA MEA Te văd senin, venind în umbra unui unicorn, Fantasme revărsate printre adâncimi de întuneric, O rază se desprinde dintre tărâmuri ce aștern, În oglindirea apelor, ochii tăi mari lucesc
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
tăcerii, Femeia în roșu docil și subtil viața mi-a intersectat. Privind prin ocheanul de chihlimbar al porții dorului, Am secătuit izvorul vibraților printr-un ritm cugetat. Ritmul pașilor de tangou întrezărea simțul amorului. Amor ce călăuzea frumusețile negrăite ale durerii, Necuvântătoare, de viață dătătoare și îmbietoare. Din adâncul apelor m-a privit prin oglinda inimii, Cuprinzând în brațele calde dimensiunea stelei acelei vestale, Plină de voluptate atingea frumusețea seminței stelare. Căldura din suflet înmugurea în primăvara iubirii, O iubire mare
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
creează o căldură mare. DIMINEȚI LA UMBRA PAȘILOR TĂI Mereu îmi este dor de umbra pașilor tăi, Înodați printre paginile inimii îngălbenite, Rămase deschise între semnele adunate, Prin iernile grele, se dezlănțuie al sufletului văpăi. E multă iubire și multă durere, concentrată pe umbra pașilor tăi, Pași repezi, ce astâmpără setea din pădurile tropicale, Etajate pe imense balansoare, din a inimii puncte cardinale, Rupând suferințele dimineților matinale. Printre nori aleargă strigătul mut al înfometaților dulăi, Eu totuși mă apropii fără teamă
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
renăscuți. Lumină din lumină, prin propria lumină, Croiește-ți drum spre o viață mai senină! O, tu pământ al Daciei! Ce ai cunoscut? Acea glorie, a unui înger renăscut! Te-ai ridicat ca vulturul în slavă, Și n-ai lăsat durerea să te piardă. Chiar dacă viața îți era tristă și amară, Deși pe toți i-ai primit cu pâine și cu sare, În paradisul tău preasfânt fără de ocară. Chiar dacă timpul se așterne între umbre, De unde să izvorască atâtea vise sumbre? Și
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
a hrănit din seva minții unei nopți pustii. Vei plânge rezemându-ți ochii între palme, Pentru a vedea mai bine marea care ne desparte. Și valurile îți vor străfulgera privirea, dar tu, nu te lăsa! Mergi mai departe! Chiar de durerea în clipa aceasta se împarte, Prin atâtea cioburi rătăcite și-n inimă cuibărite, ale unor chipuri risipite, Pentru a nu cădea, iubite, mergi mai departe! Topit de atâtea frânturi de viață prea bizare, Rămâi statornic acelor simțăminte milenare. E timpul
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
lumina celestă, Uluit de a ta frumusețe angelică neștirbită. Am rămas uitând că visul s-a închis, Eu care-n iarnă inima mi-am deschis. Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. CE
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
simți aceea putere care te petrece La hotarul lumii ce nu mai trece, Iar această lume plină de-nțeles, Să devină o simfonie cu sens. Sensul iubirii, ne ridică pe trepte, Pe culmi, făcînd sufletul mult prea bun! PÂNĂ CÂND Până când durerea mă va-nălța privind în urmă căderea grea, Până când vei grămădi cărbuni aprinși ce va topi inima mea, Până când voi aștepta lumina care din durere mă va vindeca. Până când să stau dincolo de orizont, care din întuneric mă va ridica, Până când
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Sensul iubirii, ne ridică pe trepte, Pe culmi, făcînd sufletul mult prea bun! PÂNĂ CÂND Până când durerea mă va-nălța privind în urmă căderea grea, Până când vei grămădi cărbuni aprinși ce va topi inima mea, Până când voi aștepta lumina care din durere mă va vindeca. Până când să stau dincolo de orizont, care din întuneric mă va ridica, Până când mâna Ta mă va purta pâna la plinătatea de a mă cerceta. Pănă când vălul necunoașterii nu va tulbura Apa Vie care și-ntuneric va
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
DOR NESECAT Te-am privit prin dorul ochiului meu luminat, Ale cearșafurilor îngălbenite și topite de sentimente seci, Prin gândul neputinței mele, reținute m-am schimbat, Am răsturnat valurile care mă purtau spre alte bărci. M-ai petrecut până dincolo de durerea rătăcirii, Până la limita neștiută și neîmblânzită a decăderii. Fiind un suflet dalmat, durerile toate mi Le-ai luat, Dorul Tău mă pustiește mereu, prin cetăți neștiute, Zborul ridicând praful de pe piatra, unde mi-ai săpat, Cuvântul pe care Tu, în
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
și topite de sentimente seci, Prin gândul neputinței mele, reținute m-am schimbat, Am răsturnat valurile care mă purtau spre alte bărci. M-ai petrecut până dincolo de durerea rătăcirii, Până la limita neștiută și neîmblânzită a decăderii. Fiind un suflet dalmat, durerile toate mi Le-ai luat, Dorul Tău mă pustiește mereu, prin cetăți neștiute, Zborul ridicând praful de pe piatra, unde mi-ai săpat, Cuvântul pe care Tu, în suflet mi L-ai încrustat! NOI NE-AM RĂNIT PE TREPTE DE VENIN
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
prin geamul închis Iar lumina diamantie s-a prelins, Dimineața când viața mi s-a rescris, Iubirea Ta nemărginită a-nvins. Am zâmbit senin și clar Când iubirea a venit ca un dar, Te-am privit prin ape tulburi, Preschimbând durerea din adâncuri. Iubirea e un zbor înaripat, În care și moartea s-a crispat. Alungă-mi trupul plin de sete, Și dă-mi aripile prezente. Să ajung spre înaltul Tău mister Vreau să nu mă topesc, Te doresc aici lângă
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
arunci mereu un zar. Tu vii, din lunga ta călătorie, Apoi dorești ca să trăim, secundele o veșnicie. Cu inima prea plină de lumină, Spre un țărm de viață senină. Dă-mi mâna iubire, acum! Vreau să dansăm și să uităm, Durerile pământului să traversăm, În noaptea asta, iubire să emanăm. Vreau să privim corăbiile în larg, Când luna ne zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. -------------------- BOTA, Claudia, artist plastic și poet, născuta la 20
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
și gras, Îl vând ieftin pe sub mână. Străinii alt hotar ne-au tras, Ca să importăm țărână. Cine sunt ca să-mi fii sclavă? Eu sunt Adam, de la-nceput; Ca să mușc mi-ai dat otravă, Tu, Eva mea, cum ai putut? Câtă durere-am suportat, Din coasta mea, ca să te naști... Cu șarpele ai complotat, De la-nceputuri mă tot paști! Și ce dacă bate toaca? Și ce dacă trag clopoate? Domnul nu ne dă de-a moaca; Văd că tot mai rău ne
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ce_daca_bate_toaca_.html [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
Sper să nu mă facă urâtă, sper și tot sper. Mai sper să nu fiu învinsă și iar sper și tot sper. Ceva sună a gol și se simte cum se răspândește un plânset încet dar năucitor. - Ai auzit de durerea de suflet? Nu vrei să mă ajuți să elimin această stare? - Păi, de când îți vorbesc, tu ai auzit ceva? Plângi, taci și ce aștepți? - Nu știu, nici cât, nici până când! Eram totuși conciliantă, dar mă sperie oglinda. Nu pot schimba
SINUCIDERE CU AMINTIRI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1407993863.html [Corola-blog/BlogPost/372186_a_373515]
-
și de mine a devenit cronică și păstrez asta ca pe un secret, cine știe până când. - Singura șansă este pierderea memoriei? - Doamne ferește! Spovedește-te, mai bine! - Asta, faci tu acuma! Îmi las amintirile în pătrate sau poate încercuri, ba poate durerea sau răzvrătirea, ori neputința, dar nu, nu, toate sunt în gândul meu strict ermetizat și repetabil, îngrozitor de grele, făcătoare de alte răni. Mă macină meticulos și simt prăpăstii tot mai aproape de talpa mea, sau de capul meu... - Am primit atâtea
SINUCIDERE CU AMINTIRI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1407993863.html [Corola-blog/BlogPost/372186_a_373515]
-
Te rog, pe tine Pentru anii ce-au rămas Dă-mi o inimă de piatră Și mă scapă de necaz. Vreau să uit de suferință, Să mă lepăd și de dor, Iar de o să-mi curgă lacrimi Să nu simt durerea lor. Doamne, dă-mi inimă nouă, Dar să fie doar din piatră, Dorurile de-or lovi-o Să n-o doară niciodată. Ia-i și numele și las-o Să se cheme numai piatră, Lacrimi negre de-or scălda-o
POEZIE FĂRĂ NUME de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463803699.html [Corola-blog/BlogPost/385156_a_386485]
-
de la Baudelaire încoace poezia universală si cea românească a adus acel plus de inefabil care i-a lipsit lumii, a scos din marasmul sufletului toate agnoasele umanității și le-a pus pe scena vieții: iubirea, neliniștea, disperarea, amărăciunea, deznădejdea, chinul, durerea, răul, nevroza, plictisul, oboseala, spleenul,etc. Poezia de astăzi este si eseu si proză poetică, dar si teatru dramatic în care eul își cauta diferite forme de manifestare. Toate manifestate prin magia cuvântului. Marin Sorescu spunea că poezia este ,,vânătoare
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
DINCĂ Mă despart de tine-n orice seară Și mă-ntorc în zori la tine iară; Tu-mi ești patimă și-mi ești ursită, Și-mi ești rug, femeia mea iubită. Se revoltă-n mine legea firii Când mă dor durerile iubirii; Mintea-mi zăpăcită nu mai știe Dacă-mi ești blestem sau poezie. Și mi-e dor, și te iubesc, și sufăr, Și îmi plouă ochii flori de nufăr, Și te cert, te iert cu disperare, Și de lipsa ta
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
să fug în lumea mare Și să-mi ferec inima-n zăvoare; Poate asta o s-o liniștească Și-o s-o-mpiedice să te iubească... Dar la primul pas făcut pe scară M-a izbit dorul de tine iară; Cu durerea lui sfâșietoare, ... Citește mai mult CÂNTEC DE DRAGOSTEde Nicolaie Tony DINCĂMĂ despart de tine-n orice searăși mă-ntorc în zori la tine iară;Tu-mi ești patimă și-mi ești ursită,Și-mi ești rug, femeia mea iubită.Se
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
DRAGOSTEde Nicolaie Tony DINCĂMĂ despart de tine-n orice searăși mă-ntorc în zori la tine iară;Tu-mi ești patimă și-mi ești ursită,Și-mi ești rug, femeia mea iubită.Se revoltă-n mine legea firiiCând mă dor durerile iubirii;Mintea-mi zăpăcită nu mai știeDacă-mi ești blestem sau poezie.Și mi-e dor, și te iubesc, și sufăr, Și îmi plouă ochii flori de nufăr,Și te cert, te iert cu disperare,Și de lipsa ta orice
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
doare.M-am gândit să fug în lumea mareși să-mi ferec inima-n zăvoare;Poate asta o s-o linișteascăși-o s-o-mpiedice să te iubească...Dar la primul pas făcut pe scarăM-a izbit dorul de tine iară;Cu durerea lui sfâșietoare,... XXIII. VISURI DIONISIACE, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. VISURI DIONISIACE de Nicolaie Tony DINCĂ Muza mea cu trup superb, Poleit cu „vino-ncoace” Te iubesc ca un puștan, De nici vracii
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
viață și să-mprăștii soare. Eu te iubesc pentru ce-nsemni, femeie; Nu că arăți întru un fel anume, Pentru menirea-ți ca o odisee: Să porți în pântec o întreagă lume. Eu te iubesc pentru ce faci, femeie; Ți-ascunzi durerea după legea firii, Lumina ta -scânteie cu scânteie - O-mparți și-alini durerea omenirii. Eu te iubesc pentru că ești, femeie; În lumea noastră tot mai antihristă De n-ai fi tu, de n-ai fi dumnezeie, Și clipa zilei noastre
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
arăți întru un fel anume, Pentru menirea-ți ca o odisee: Să porți în pântec o întreagă lume. Eu te iubesc pentru ce faci, femeie; Ți-ascunzi durerea după legea firii, Lumina ta -scânteie cu scânteie - O-mparți și-alini durerea omenirii. Eu te iubesc pentru că ești, femeie; În lumea noastră tot mai antihristă De n-ai fi tu, de n-ai fi dumnezeie, Și clipa zilei noastre-ar fi mai tristă. Citește mai mult EU TE IUBESC...de Nicolaie Tony
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
viață și să-mprăștii soare.Eu te iubesc pentru ce-nsemni, femeie; Nu că arăți întru un fel anume,Pentru menirea-ți ca o odisee:Să porți în pântec o întreagă lume.Eu te iubesc pentru ce faci, femeie;Ți-ascunzi durerea după legea firii,Lumina ta -scânteie cu scânteie -O-mparți și-alini durerea omenirii.Eu te iubesc pentru că ești, femeie;În lumea noastră tot mai antihristăDe n-ai fi tu, de n-ai fi dumnezeie, Și clipa zilei noastre-ar fi
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
că arăți întru un fel anume,Pentru menirea-ți ca o odisee:Să porți în pântec o întreagă lume.Eu te iubesc pentru ce faci, femeie;Ți-ascunzi durerea după legea firii,Lumina ta -scânteie cu scânteie -O-mparți și-alini durerea omenirii.Eu te iubesc pentru că ești, femeie;În lumea noastră tot mai antihristăDe n-ai fi tu, de n-ai fi dumnezeie, Și clipa zilei noastre-ar fi mai tristă.... XXVII. SE PETRECE IAR..., de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]