317 matches
-
internaționale, susținându-și discursul prin apelul constant la exemple privind situația altor state. Pornind de la poziția geopolitică a țării noastre în spațiul european, situată la granița dintre cele trei imperii, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, jurnalistul pledează pentru echidistanță: "suntem adecă țară mică și săracă și trebuie să cunoaștem puțina noastră însemnătate, să nu ne amestecăm în certurile celor mari și să mărturisim, mai ales, anemia noastră"298. Prezentarea vieții politice din Anglia, Franța, Germania are scopul de a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
culturală"334. Perioada Timpul, cea mai intensă din activitatea jurnalistică a poetului, marchează deplasarea interesului de pe evenimentele de politică externă pe cele de politică internă, verbul gazetarului dovedindu-se necruțător cu oamenii politici, indiferent de ideologia pe care o împărtășesc. Echidistanța și libertatea de expresie a jurnalistului declanșează conflicte cu reprezentanții ziarului, culminând cu destituirea lui Eminescu din funcția de redactor-șef. Respectul pentru adevăr, informarea asiduă, apelul la surse documentare de referință, grija pentru mijloacele de exprimare utilizate devin constante
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
397-442. 24. Adrian Marino, Cum se manipulează informația în presă. Imaginea României în presa occidentală, in: Cotidianul, II, 104, 1 iunie 1992. 25. Liga pro Europa Scurtă prezentare, 1993. 26. Victor Durnea, Europenitate și europeism în revista «Ideea europeană», in: Echidistanțe, nr. 3-4, martie 1993, pp. 8-11. 27. Ion Negoițescu, Românii între Europa și Occident. Convorbire cu Ion Solacolu înregistrată pe bandă, 17 iulie 1991, in: Scriitori contemporani (Cluj, Dacia, 1994), pp. 515-534. 28. Virgil Neumann, Tentația lui Homo Europeus. Geneza
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
România și Organizarea Postbelică a Lumii (1945-1947), București, Editura Academiei Republicii Socialiste România. Docea, Vasile (2010), "Aliatul inamic. Despre controlul ideologic al construcției imaginilor asupra războiului", în Colloquium Politicum, nr. 1, pp. 79-100. Dorin, Mihai (2008), "Relațiile româno-sovietice târzii", în Echidistanțe, număr special intitulat Rusia postcomunistă în politica internațională, nr. 3-4, pp. 37-54. Dougherty, James; Pfaltzgraff, Robert (1997), Contending theories of international relations. A comprehensive survey, New York, Addison-Wesley Educational Publishers. Dragoș, Nicolae (1983), Pentru eterna vatră românească, București, Editura Militară. Drăgușanu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare ar trebui să țină seama de faptul că, în viața diverselor țări, acționează diferite rațiuni etice care pot fi contestate sau pot forma obiectul unei politizări. În aceste condiții, "echidistanța" între democrație și constituționalism ar fi singura soluție pentru a se putea asigura prevalența regimurilor constituționale democratice și combaterea unor structuri totalitare sau de subordonare între actorii vieții internaționale 2. O asemenea concepție este, desigur, tentantă și, fără îndoială, marile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atîta dragoste sufocantă de "cazarma" actualului institut. Încît să-l anuleze, creînd, totodată, prin această silnică îmbrățișare, și o cacofonie arhitectonică pe care orașul venerabilelor monumente nu o merita. Ce minte deranjată a putut zămisli o astfel de aberație? (nici măcar echidistanța plasării nu a fost respectată, cele două intervale laterale, dintre vechea și noua clădire, rămînînd caraghios inegale). Iată însă că acestui galimatias i se adaugă un altul, de dată foarte recentă: o piață omagiind, onorabil în intenție, unirea noastră statală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fiind neavînd timp să se apere; nu fuge pentru a nu fi ajuns și călcat în picioare, sau poate suportă loviturile ca să-i dovedească decoltatei virilitatea. Ceea ce mă oripilează nu e prelungirea acestui pugilat unidirecțional, nici iminența spargerii parbrizului, cît "echidistanța" damei, rolul ei de arbitru mut și cinic. Primo tempo. Secondo tempo. Mai știm noi un pîlc ce și-a jucat la fel de decoltat echidistanța după Revoluție. Nesinchisindu-se de croșeurile de dreapta și intrînd echipă în Academie. Îmi este relatat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decoltatei virilitatea. Ceea ce mă oripilează nu e prelungirea acestui pugilat unidirecțional, nici iminența spargerii parbrizului, cît "echidistanța" damei, rolul ei de arbitru mut și cinic. Primo tempo. Secondo tempo. Mai știm noi un pîlc ce și-a jucat la fel de decoltat echidistanța după Revoluție. Nesinchisindu-se de croșeurile de dreapta și intrînd echipă în Academie. Îmi este relatat episodul final al unui pugilat (plastic). O face chiar unul din protagoniști, micul David. Care după schimbul neaoș de pumni recurge la umor stanșibranian
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin gravitatea unor îngândurări. În studenție, D. colaborează la „Dialog” și „Opinia studențească”, semnătura lui reapărând după un timp în „Arlechin”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Echidistanțe”, „Moldova”, „Mesagerul” (Chișinău). În 1992, i s-a încredințat funcția de secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară”, în 1995-1996, a fost redactor-șef adjunct la „Echidistanțe”, iar din 1997, și-a asumat răspunderea de redactor-șef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
Ateneu”, „Viața românească”, „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Echidistanțe”, „Moldova”, „Mesagerul” (Chișinău). În 1992, i s-a încredințat funcția de secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară”, în 1995-1996, a fost redactor-șef adjunct la „Echidistanțe”, iar din 1997, și-a asumat răspunderea de redactor-șef al „Revistei române”. A mai semnat cu inițiale și cu pseudonimul V.D. Zăiceanu. Cu profesionalismul care îl caracterizează, a redactat pentru Dicționarul literaturii române în secolul al XX-lea partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
este posibilă o abordare care să ia în considerare simultan toate perspectivele sociale, toate interesele implicate într-o realitate socială, fără a accentua pe unele sau pe altele? Cu alte cuvinte, o atitudine echidistantă în raport cu grupurile și subsistemele sociale implicate. Echidistanța poate fi asigurată printr-o orientare neutrală: sunt înregistrate cu obiectivitate toate perspectivele, toate interesele existente; sunt analizate semnificațiile unui proces social său al unei soluții din toate perspectivele existente. O asemenea abordare nu numai că este posibilă, dar pare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
devine din ce în ce mai evident. Dialogul deschis și negocierea devin, din acest motiv, o soluție tot mai preferată. Este vorba, desigur, de o tendință, și nu de o realitate. Sociologia echidistantă exprimă deci punctul de vedere al democrației, făcându-se instrumentul acesteia. Echidistanța sociologului față de părțile care compun realitatea socială este fundată pe o tendință reală a atitudinii acestora: angajarea lor pe calea rezolvării conflictelor și divergențelor într-o manieră democratică, prin negociere sau chiar confruntare, dar nu distructiv, prin forță și manipulare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o societate bazată pe antagonism, democrația este vulnerabilă, fragilă, neputând structural renunța la coerciție și manipulare. O sociologie cu adevărat echidistantă este, în consecință, exclusă dintr-o asemenea societate. Ea apare mai mult ca o stare-limită spre care se aspiră. Echidistanța nu trebuie deci considerată a fi dată neproblematic. Eatrebuie construită treptat prin utilizarea progresivă a tehnicilor de obiectivare, prin critică ideologică, prin asumarea deschisă a pluralității sociale. Treptat și cu efort, ea trebuie cultivată în mod sistematic. Asistăm deci la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pune în evidență, în mod obiectiv, diversitatea de interese existente actual sau potențial într-o colectivitate și modul în care le afectează diferitele opțiuni social-politice. Este un nou tip de sociologie care, fie în ipostaza angajării, fie în cea a echidistanței, exprimă obiectiv diversitatea intereselor, sprijinind colectivitatea în căutarea soluțiilor de armonizare a acestora. Singura opțiune valorică în acord cu neutralitatea metodologică, cu obiectivitatea și echidistanța o reprezintă interesul global al colectivității. Pe fondul unei asemenea opțiuni globale și ultime, sociologul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Este un nou tip de sociologie care, fie în ipostaza angajării, fie în cea a echidistanței, exprimă obiectiv diversitatea intereselor, sprijinind colectivitatea în căutarea soluțiilor de armonizare a acestora. Singura opțiune valorică în acord cu neutralitatea metodologică, cu obiectivitatea și echidistanța o reprezintă interesul global al colectivității. Pe fondul unei asemenea opțiuni globale și ultime, sociologul poate să se angajeze în explorarea sistematică a intereselor unei grupări sociale sau a alteia, de a cerceta legitimitatea lor, efectele reciproce. O asemenea opțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
European din Iași, membru în Consiliul Fundației Soros pentru programe de limbă engleză (1993-1995) și membru în Consiliul Director al Centrului de Studii Românești (din 1998). Debutează în 1972 la „Cronica”, colaborând ulterior la „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Dialog”, „Opinia studențească”, „Echidistanțe”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, seriile literatură și filosofie, „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Revue roumaine des sciences sociales” ș.a. În studiile sale P. propune o abordare din perspectivă comparatistă a literaturii române și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
atunci mai ușor să Înțeleg povestea Europei postbelice sau mai greu? Nu știu. Dar sunt convins că imparțialitatea istoricului nu este Întotdeauna la Îndemână. Această carte nu aspiră la o asemenea detașare olimpiană. Fără a renunța, sper, la obiectivitate și echidistanță, Epoca postbelică oferă o interpretare declarat personală a trecutului recent al Europei. Este, Într-un cuvânt care a căpătat pe nedrept conotații peiorative, obstinată. Unele dintre judecățile sale vor fi poate controversate, altele se vor dovedi cu siguranță greșite. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]