980 matches
-
comparată cu teza Romanul condiției umane (1977). Debutează în revista „Tribuna” (1958) cu critică literară, și editorial cu volumul de eseuri Realitate și romanesc (1969; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj). Colaborează cu cronici literare, eseuri și studii la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Synthesis”, „Secolul 20”, „Familia”, „Transilvania”, „Vatra”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Caiete critice”, „Viața românească” ș.a. Participă la volume colective de studii și la dicționarele literare coordonate de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
1999, 6-7; Constantin Cubleșan, Un aristocrat al cuvântului, ST, 1999, 6-7; Constantin Hârlav, Note pentru un profil: Liviu Petrescu, CC, 1999, 6-7; Dicț. esențial, 650-652; Manolescu, Lista, III, 336-342; Petraș, Panorama, 508-510; Popa, Ist. lit., II, 1120-1121; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 63-64. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
dintâi carte, Introducere în opera lui Miron Costin, îi apare în 1976. Mai colaborează cu note, însemnări, cronici literare, studii, eseuri și interviuri la „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Astra”, „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dialog”, „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Secolul 20”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista română”, „Viața românească” ș.a. Filatelist pasionat, participă la expoziții organizate în țară și peste hotare, e prezent în publicațiile „Filatelia”, „L’Écho de timbrologie”, „Junge Sammler”, „Ecophil” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
index de Maria-Cristina Andrieș, Editura IRI, București, 2004. Bahtin, M., Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, Editura Univers, București, 1982. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie de Adriana Babeți, Editura Univers, București, 1987. Barthes, Roland, Plăcerea textului, Editura Echinox, Cluj, 1994. Benveniste, Émile, Probleme de lingvistică generală, vol. I și II, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, Editura Teora, București, 2000. Bergson, Henri, Teoria râsului, traducere de Silviu Lupașcu, Editura Institutul European, Iași, 1992. Bollack, Jean, Sens contra sens, traducere
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și index de Maria-Cristina Andrieș, București, Editura IRI, 2004. Bahtin, M., Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, București, Editura Univers, 1982. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie de Adriana Babeți, București, Editura Univers, 1987; Plăcerea textului, Cluj, Editura Echinox, 1994. Benveniste Émile, Probleme de lingvistică generală, vol. I și II, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, București, Editura Teora, 2000. Bergson, Henri, Teoria râsului, traducere de Silviu Lupașcu, Iași, Institutul European, 1992. Bollack, Jean, Sens contra sens, traducere de Magda
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
județul Mureș (1972-1973), metodist la Casa de Cultură Lipova (1974-1980), corector la ziarul „Flacăra roșie” din Arad (1977-1981), redactor la „Vatra” (1981-1982), bibliotecar la Biblioteca Medicală din Arad (1983-1989). Din 1990 este redactor-șef fondator al revistei „Arca”. Colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Amfiteatru”, „Orizont”, „Tribuna”, „Vatra”, „22”, „Interval”. A debutat în „Steaua” (1967) cu poemul Clopote, iar editorial în 1977, cu placheta de versuri Priveliștile, pentru care a obținut Premiul de debut al Editurii Facla. Începuturile literare ale lui D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Debutează la „Studii și cercetări lingvistice” în 1970, iar editorial în volumul colectiv De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, apărut în 1982. Publică studii și articole în „Echinox”, „Tribuna”, „Familia”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Apostrof” ș.a. A făcut parte din colectivele care au alcătuit Dicționarul limbii române (1975, 1990), Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000). A tradus din literaturile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
XII.1973, Buntești, j. Bihor), critic și teoretician literar. Urmează Liceul „Avram Iancu” din Brad (1988-1992) și Facultatea de Litere a Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-engleză (1992-1996). Lector în cadrul aceleiași facultăți, din 2001 este și director al revistei „Echinox”. Debutează cu critică literară în revista „Steaua” (1994; Premiul pentru debut în publicistică al Asociației Scriitorilor din Cluj), iar prima carte, micromonografia Cristian Popescu, îi apare în 2001, fiind distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj. Colaborează la „Steaua”, „Echinox
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
Echinox”. Debutează cu critică literară în revista „Steaua” (1994; Premiul pentru debut în publicistică al Asociației Scriitorilor din Cluj), iar prima carte, micromonografia Cristian Popescu, îi apare în 2001, fiind distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj. Colaborează la „Steaua”, „Echinox”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Vatra” ș.a. Formula critică a lui P. presupune o viziune piramidală asupra domeniului, în cadrul căreia „vârful” figurii l-ar constitui teoria literară, iar „baza” ei - cronica și analiza de text. Semnificația și importanța unui demers critic ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
volume colective și face parte din diferite organisme naționale și internaționale. Debutează în ziarul arădean „Flacăra roșie” (1978), cu proza scurtă Ca să vezi, iar prima lui carte de literatură este romanul Eu și maimuța mea, apărut în 1990. Colaborează la „Echinox” (unde asigură rubrica „Ce istorie scriem?”), „Apostrof” (unde o vreme deține rubrica „Cronica literară”), „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra” ș.a. Editează periodicul „Caietele tranziției” (1997- 1999) și este redactor la „Conversația” (Arad, 1990-1994), „Istoria azi” (1993-1994), „Contemporanul - Ideea europeeană” (1993-2000), „Caietele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
Timișoara, 1993. Oancea, Ileana, Semiostilistica, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. Ocinic, Mirela, "Lumi posibile, experiențe insolite", în Euphorion, nr. 5-6/ mai- iunie/2007. Olinescu, Marcel, Mitologie românească, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2004. Oltean, Ștefan, Lumile posibile în structurile limbajului, Editura Echinox, Cluj, 2003. Oltean, Ștefan, Introducere în semantica referențială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006. Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996. Pamfile, Tudor, Mitologie românească, Editura Allfa, București
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Simion, Eugen, "Nivelele textului mitic", în Eliade, Mircea, În curte la Dionis, Editura Cartea Românească, București, 1981. Sorescu, Roxana, "Matei Caragiale. Numele personajelor", în România literară, nr. 24, 1997. Spiridon, Monica, Interpretarea fără frontiere, Editura Echinox, Cluj, 1998. Stănciulescu, Traian D., Miturile creației. Lecturi semiotice, Editura "Performantica", Iași, 1995. Steinhardt, Nicolae, Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Șăineanu, Lazăr, Basmele române în comparație cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
două războaie mondiale, Editura Universalia, București, p. 313. 6 Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. II, Proza. Teatrul, Editura Aula, Brașov, 2001, p. 19; despre influența lui Caragiale scrie și Monica Spiridon, în Interpretarea fără frontiere, Editura Echinox, Cluj, 1998, p. 20: "Eliade pare să fi detectat filoanele subterane de sens pe care le ascunde lumea lui Caragiale". 7 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Paralela 45, Pitești, 2008, p. 863. 8 G.
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1 "Semantica formală, devenită, la Richard Montague, semantică a modelelor teoretice sau semantică a lumilor posibile, se revendică de la tradiția analitică în logica și filosofia continentală și, mai cu seamă, cea anglo-americană" (Ștefan Oltean, Lumile posibile în structurile limbajului, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2003, p. 7). 2 Despre lectura semnelor, "tehnică a semnelor progresive", narațiunea care devine o "arhitectură de semne" Eugen Simion, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, București, 1995, p. 169; Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol.II, Proza. Teatrul, Brasov, Editura Aula, 2001, p. 17. 48 Idem, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Pitești, Paralela 45, 2008, p. 866. 49 Monica Spiridon, Interpretarea fără frontiere, Editura Echinox, Cluj, 1998, p. 26. 50 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 216. 51 Marta Petreu, op. cit., p. 182. 52 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 356. 53 Idem, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 151. 54 Idem
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1992- 1994), unde deține mai mulți ani cronica literară, iar din 1994 profesor la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din capitală. A mai fost redactor la „Apostrof” și „Viața românească”, muzeograf la Muzeul Literaturii Române. Debutează în 1975, cu versuri, la „Echinox”. Preocupările sale literare erau însă anterioare anilor studenției. În adolescență a învățat multe despre literatură de la poetul brașovean Darie Magheru. A activat în cenaclul revistei „Astra” (1969-1973), apoi în cenaclul de la „Echinox” (1975-1979), iar după decenii a devenit unul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Literaturii Române. Debutează în 1975, cu versuri, la „Echinox”. Preocupările sale literare erau însă anterioare anilor studenției. În adolescență a învățat multe despre literatură de la poetul brașovean Darie Magheru. A activat în cenaclul revistei „Astra” (1969-1973), apoi în cenaclul de la „Echinox” (1975-1979), iar după decenii a devenit unul din principalii animatori ai dezbaterilor în cadrul unor importante cenacluri bucureștene: din 1998 la cenaclul Asociației Scriitorilor (condus de Nora Iuga), din 2002 la cenaclul „Euridice” al Uniunii Scriitorilor (condus de Marin Mincu). Rolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
apoi, din 1983 și până în 1990, Cenaclul Universitas (legat însă cu precădere de afirmarea a ceea ce ulterior avea să se numească nouăzecism), condus de Mircea Martin. În aceeași vreme, la Cluj-Napoca se desfășura activitatea grupării de tineri studenți-scriitori de la revista „Echinox”, iar din rândul generațiilor (ceva) mai mature de critici își exercitau rolul de „descoperitori” și îndrumători Ion Pop, Marian Papahagi și Ion Vartic. Au existat și alte nuclee sau cadre de manifestare propice pentru literatura înnoitoare a tinerilor din epocă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
dacă acesta era supus și ascultător. În tradiția bolșevică, "masele" au nevoie de "tătuc", care devine catastrofal pentru popor atunci când ajunge să acapareze toată puterea. 177 I. Șerbănescu, Importurile și sărăcia (www.ziareromanesti.ro) 178 Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, Echinox, 1999. 179 http://anticoruptie.hotnews.ro/dosare anticoruptie 180 http://www.bizcity.ro/eveniment/alimentatia-stiintifica-din-comunism-cea-mai-buna-curade-slabire-44778.html 181 Motivation and Personality, New York, Harper & Row, 1970. 182 Recensământul populației din 2002, INS; EuroBarometrul Rural, 2002. 183 Planul Național de Dezvoltare, 2007-2013. (http://www
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
L'homme et son langage, Textes réunis par H. Dupuy-Engelhardt, J.-P. Durafour et F. Rastier, Éditions Peeters, Louvain - Paris - Sterling, Virginia, 2001 Coșeriu, Eugenio, Introducere în lingvistică, traducere de Elenă Ardeleanu și Eugenia Bojoga, Cuvînt înainte de Mircea Borcilă, Editura Echinox, Cluj, 1995. Coșeriu, Eugeniu, Limba română în fața Occidentului, De la Genebrardus la Hervás. Contribuții la istoria cunoașterii limbii române în Europa Occidentală. În românește de Andrei A. Avram, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1994. [Coșeriu, Eugeniu], Lingvistică integrală, Interviu cu Eugeniu Coșeriu realizat
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
literatura română până la Anton Pann. Încă elev, debutează la „Neue Literatur” în 1971, cu poezii, traduse în limba germană de Richard Wagner. Ca student, participă la Cercul de eminescologie îndrumat de Ioana Em. Petrescu și se integrează grupului din jurul revistei „Echinox”, în paginile căreia începe să scrie, în 1974, critică literară. Colaborează constant la „Vatra”, unde susține rubrica „Poeți ce vin” (mai târziu, „Scriitori ce vin”), consacrată scriitorilor postmoderni, la „Tribuna”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Astra”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Discobolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
cu volumul de studii critice Scriitori români postmoderni, distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș și cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. Asemenea altor critici formați în anii ’70 ai secolului trecut la Filologia clujeană și în ambianța revistei „Echinox”, P. se numără printre colaboratorii seriei „Restituiri”, gândită de coordonatorul ei, profesorul Mircea Zaciu, și ca un spațiu de ucenicie și afirmare a tinerilor critici și istorici literari cu vădită înzestrare. Aflat între primii vizați de coordonatorul seriei, P. alcătuiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
Scriitori români postmoderni, București, 1996; Pagini de critică și de istorie literară, Târgu Mureș, 1998; A doua tradiție. Poezia naivă românească de la origini până la Anton Pann, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Mihail Chirnoagă, Basoreliefuri, pref. edit., Cluj-Napoca, 1977. Repere bibliografice: Marian Papahagi, „ Echinox” - alte opt nume, AFT, 1976, 6; Piru, Critici, 302-303; Sanda Cordoș, Literatura generației optzeciste, CC, 1996, 9-10; Radu G. Țeposu, Ariel, scribul hieratic, VTRA, 1997, 3; Ion Pop, „Scriitori români postmoderni”, VTRA, 1997, 3; Virgil Podoabă, Cartea clasică despre optzeciști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Transilvania” studii și eseuri de comentariu și popularizare a poeticii, semioticii, naratologiei contemporane, cu precădere franceze. În perioada 1972-1982 este redactor-șef al revistei universitare ieșene „Dialog”. La fel ca „Echinox”, omologul său clujean, periodicul funcționează ca un catalizator al vieții culturale autohtone, stimulând o continuă emulație spirituală, impunând standarde valorice și grupând în jurul lui un număr de intelectuali tineri, instruiți, cosmopoliți: Dan Petrescu, Luca Pițu, Liviu Antonesei, Sorin Antohi, Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
Roma „La Sapienza”. A debutat cu un studiu în revista „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (1965), iar editorial, cu volumul Orizonturile vieții în literatura veche românească (1520-1743) (1975). A colaborat cu studii, eseuri, articole și recenzii la „Steaua”, „Tribuna”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Echinox”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Familia”, precum și la volume colective de studii literare. Este prezentă, de asemenea, cu numeroase articole în Scriitori români. Mic dicționar (1978), Dicționarul scriitorilor români (1995-2003), Dicționar analitic de opere literare românești (1998-2003), Dicționarul esențial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]