913 matches
-
tinerii bucovineni, o formă de afirmare națională în condițiile favorabile create prin revenirea la patria mamă. Încercarea de a pune în valoare specificul național și, în același timp, de racordare cu tendințele culturale și artistice manifeste în Europa motivează stilul eclectic al revistei, amestecul de tradiționalism și modernism, de ruralitate și urbanitate. Colaborează, mai cu seamă cu versuri, Mircea Streinul, N. Roșca, Traian Chelariu, actorul Mișu Fotino, Theodor D. Păunescu, Al. Mareș, Iulius Plumbeanu. C.A.
MUNCA INTELECTUALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288276_a_289605]
-
științifică, artistică, culturală”. Redactor-șef este Const. V. G. Grigorescu. Publicație de interes local, N. apelează la „cărturarii satelor și orașelor” pentru „o luminare a tuturor problemelor ce interesează opinia publică”. Lipsită de un program clar, revista are un caracter eclectic: tradiționalistă, didacticistă, cultivând valorile rurale autohtone, pe de o parte, deschisă spre universalitate și modernism, cel puțin la nivelul expresiei, în ceea ce privește procedeele stilistice, pe de altă parte. Rămâne o publicație democratică, nefiind afectată de expansiunea dreptei și de impactul neosămănătorismului
NAZUINŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288378_a_289707]
-
răspândirea unor teorii sociale antiburgheze. Două lucrări, din Engels (Originea familiei, a proprietății private și a statului) și din Marx (Manifestul Partidului Comunist), pe care le traduce, sunt un fel de corolar al acestei orientări doctrinare cu o urzeală totuși eclectică. Dar în epocă au avut ecou mai ales campaniile lui N. (secondat de ceilalți redactori ai „Contemporanului”) împotriva instituțiilor burgheze (școala, armata, familia ș.a.) ori împotriva „monstruozităților” descoperite în manuale școlare și în cursuri universitare. Deseori și aici, atitudinea suficientă
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
tipărită la New York în 1995, iar prima carte, Un imperceptibil miros de Socrate, îi apare în 1997. Colaborează cu poezie la „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Dorul” (Danemarca) ș.a. Un imperceptibil miros de Socrate cuprinde poeme eclectice ca formulă și tematică, dominate de tema socială (mizeria României) și de tema memoriei (copilăria, exilul). Tonalitatea de multe ori personală, subiectivitatea nedecantată, discursivitatea trădează natura lor autobiografică (recunoscută în ultimul poem, Sunt un lup: „urletele mele lungi, neliterare”). „Literară
PEDVIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
cercetării P. a deschis un drum în investigarea operei lui Mihai Eminescu, ca profesor a creat, la Cluj, o școală de tineri și meritorii exegeți ai poetului. Pentru aceasta a trebuit să pună de acord și să mobilizeze sincronic vocații eclectice - eminescolog prestigios, poetician cu fler analitic și imaginație speculativă, istoric literar rutinat, având o perspectivă „de sus” asupra vârstelor interioare ale literaturii române. Debutează în „Cercetări de lingvistică” (1966), cu studiul Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul. A colaborat la
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
interesante fiind consacrate lui N. Filimon. Dar despre marii scriitori sunt inserțiate adevărate microeseuri critice. Se rețin, cu deosebire, capitolele sau pasajele ample despre Richardson, Diderot, Flaubert, Lev Tolstoi, demne de interes și dacă sunt considerate independent de context. Oportun eclectică, arborescentă uneori până la marginea prolixității spre a nu lăsa neexploatate asociații, analogii și sugestii provenind din toate zonele exegezei de specialitate și, în general, al științelor omului și al științelor limbii, cercetarea comparatistă promovată de O. se distinge ca o
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă clar cognitivistă. Teoriile lui Bandura reprezintă, într-o oarecare măsură, o viziune eclectică între terapiile comportamentale tradiționale și terapiile cognitive. Dacă termenul de „terapii cognitiv-comportamentale” are, într-o oarecare măsură, justificare, este clar că aceasta trebuie identificată în perspectivele eclectice ale acestui autor. Relațiile dintre individ și mediul său Pentru Bandura, omul este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
perspectivă clar cognitivistă. Teoriile lui Bandura reprezintă, într-o oarecare măsură, o viziune eclectică între terapiile comportamentale tradiționale și terapiile cognitive. Dacă termenul de „terapii cognitiv-comportamentale” are, într-o oarecare măsură, justificare, este clar că aceasta trebuie identificată în perspectivele eclectice ale acestui autor. Relațiile dintre individ și mediul său Pentru Bandura, omul este un organism complex, în perpetuă interacțiune cu mediul. Comportamentele, schimbările lor își găsesc originea într-o stare fiziologică dată, o istorie comportamentală precisă, contingențe de mediu speciale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
corectarea distorsiunilor prin acțiune, - corectarea distorsiunilor prin observarea modelelor, - corectarea distorsiunilor prin restructurarea cognitivă, - corectarea distorsiunilor printr-o reducere a activării emoționale. Opera teoretică și experimentală a lui Bandura este incontestabil de o mare importanță în domeniul terapiilor comportamentale. Operă eclectică, ce asociază abordările comportamentale tradiționale unei serii de concepte cognitive variate dar care, în mare măsură, nu sunt încă verificate, ea merită cea mai mare atenție cât și un mare număr de cercetări care ar permite validarea sa. Terapia relațională
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de tradiția teoretică, de biografia personalităților. Metodologia specifică Școlii este mai puțin exploatată; atunci când apare, este vorba, În primul rând, despre etnografie sau despre teoretizări În legătură cu relația Școala de la Chicago - mișcarea de anchete sociale (social survey movements). Dincolo de abordările aparent eclectice ale Școlii, consensul apare de fiecare dată, când trebuie definită prima Școală În general: structură socială și culturală, perioadă particulară și succesiune de figuri carismatice (Robert Park, Ernest Burgess, Ellsworth Faris, Louis Wirth, Herbert Blumer, George Herbert Mead și mulți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
PAGINI LITERARE, revistă apărută la Turda, lunar, între 15 mai 1934 și decembrie 1943. Este o publicație cu caracter eclectic, descinzând din nucleul revistei „Abecedar”, editată în 1933-1934 la Brad și Turda. Redactor: Teodor Murășanu. De la 15 ianuarie 1936 este condusă de un comitet de redacție alcătuit din V. Beneș, Teodor Murășanu, Romulus Demetrescu, Grigore Popa, Yvonne Rossignon, Mihai Beniuc
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
Ioan Slavici, autorul alunecă, pe alocuri, într-un didacticism care, deși „acoperit” de un lexic pitoresc, rămâne excesiv. Atunci când încearcă să intre pe terenul teoretizărilor, P. se arată adeptul concepției potrivit căreia estetica este o disciplină filosofică, întemeiată pe principii eclectice. SCRIERI: Nu-i nimic! Novelă de la 1848, Viena, 1881; Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească, Budapesta, 1883; Florică Ceterașul, București, 1916; Florică Ceterașul și alte scrieri, București, 1928. Repere bibliografice: Marin Dragnea, S-a stins un mare dascăl: Ioan
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
și rolurile, prescrierile și asumările se despart până acolo încât indivizii descoperă posibilități de explorare și experimentare, chiar de consacrare. În felul acesta, apar roluri noi, schimbătoare, prinse în fluxurile asumării și mai ales ale combinațiilor diverse. Combinațiile sunt adeseori eclectice, îmbină roluri prescrise normativ cu roluri create ad-hoc, ca produse ale inițiativei personale în cadrul deschiderilor sociale. Memoria socială și interpretarea subiectivă personală, istoricitatea semnificării și creativitatea interpretativă se intersectează și generează combinații, preiau semnificații vechi și propun unele noi pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
MIȘCAREA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ, revistă editată la Iași la 15 februarie, 7 martie și 1 aprilie 1901, având ca redactor, probabil, pe C. Săteanu. De orientare eclectică, precum majoritatea publicațiilor de la începutul secolului al XX-lea, reproduce versuri de Ioan Păun-Pincio, Gheorghe din Moldova, G. Coșbuc, Haralambie G. Lecca, E. Herovanu, epigrame de Gordon (G. V. Botez) ș.a. Proza este reprezentată de schițe și nuvele aparținând, printre
MISCAREA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288181_a_289510]
-
ne-am întâlnit: două pulberi magnetice./ lumile și-au pierdut uverturile,/ și-au pierdut geneza și odată cu ea seninul/ și iată-ne venind cu amintirea unei lumi senine” (Două pulberi magnetice). În ciclul Scrisori către Mircea Ivănescu, alcătuit din „fragmente” eclectice de realitate („reală” și textuală), poate fi aflată influența, parțială (ca atmosferă, frazare), a poeziei ivănesciene. În Șocul oxigenului (2002; Premiul Asociației Scriitorilor din București), cel mai valoros volum al său, marile teme sunt iubirea și întoarcerea la origini, la
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
În matricea ideologică pe care o schițează, comparatismul are o pistă de decolare spre un nou ecumenism și pentru depășirea teoretofobiei. Critica se vede impulsionată în efortul de a integra și a sili la cooperare tehnici preluate din cele mai eclectice direcții. Iar teoriile literaturii își descoperă rațiuni legitimante pentru a ieși din izolare, căutând căi de comunicare cu discursul intelectual (științific, filosofic, religios, moral, politic) al unei vremi anume. O altă direcție net conturată a scrisului lui M. vizează relațiile
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
sociale (Cerșetorul), dar nu lipsesc câteva acorduri mai originale, ce puteau să justifice perseverarea. Acaparat de profesiune ori, poate, lucid, M. a abandonat curând preocupările lirice. Traducerile, apărute în presă sau incluse în volumul de versuri, onorabile, arată un spirit eclectic: sunt selectați, în egală măsură, Longfellow, Lermontov, Petőfi, Heredia, J. M. Guyau, Elena Văcărescu, Iulia Hasdeu, dar și o serie de poeți contemporani minori. În proză a tălmăcit câteva bucăți de Peter Rosegger, iar pentru susținerea, indirectă, a tovarășilor de
MOLDOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
confirme înțelepciunea tradiției, care vede în teologie un comentariu la experiența personală a libertății. Eseurile de față se doresc a fi niște punți între lumi care, de regulă, se ignoră. Oferim cititorului un mănunchi de însemnări care pledează diletant și eclectic în favoarea dialogului critic dintre discipline și specializări. Fără această confruntare nu cred că putem vorbi despre modernitate - și cu atât mai puțin despre Evanghelie. Secțiunea intitulată „Areopag” discută exigențele mărturisirii Crezului apostolic în cetate. „Teologia pentru Moromete” este o pledoarie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Învățătorii creștini păstrau însă relația și cu „fiii îndoielii”, situați în afara Bisericii. A fost cazul eminențelor cenușii ale Alexandriei, între care Panten, Origen sau Clement, care au activat într-un context cultural sincretic, apropiat oarecum decorului potpuriu al postmodernității. Peisajul eclectic mediteranean a obligat cateheza creștină să depășească exercițiul explicativ mărginit în perimetrul Scripturilor. Era necesar ca dascălii ecleziastici să asume o abordare fie reconciliantă, fie polemică a temelor centrale din filozofiile și religiile eline. Recunoașterea noutății Evangheliei nu putea demara
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al căror subconștient n-a uitat nimic esențial și cei care, plini de uimire, vor socoti neverosimile, dacă nu direct „ficțiune”, multe pagini ale acestui volum unic. O tinerețe demolatătc "O tinerețe demolată" Amintirile celor patru protagoniști sunt - cum altfel? - eclectice. Detaliile le individualizează stilul, atmosfera le unifică respirația. Paul Cernat scrie cu vervă și simț documentar un eseu „ego-grafic” despre „supraviețuirea sub un clopot de sticlă”. Este vorba, se înțelege, despre un clopot fără transcendență. Când se întâmplă să bată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reprezintă apariția teoriei corelației datorită cercetărilor riguroase asupra eredității ale lui sir Francis Galton (1822-1911) [antropolog, biolog, psiholog și statistician englez, vărul lui Charles Darwin (1809-1882)], care l-au condus în anul 1866 la conceptul de variație legată a fenomenelor. Eclectic și neobosit în căutările lui, Galton a trăit cu obsesia măsurii, a preconizat măsura caracteristicilor fizice și mentale ale fiecărui individ, precum și studiul transmiterii lor ereditare, lucrările sale prefigurând atât testele psihologice standardizate, cât și teoriile eugenismului (ansamblu de metode
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
că acest lucru nu a fost posibil până nu demult. Critica literară burgheză spijinindu-se pe principiile unei estetici metafizice idealiste, nu putea furniza nici un fel de teorii precise pentru analiză. Cronica literară Însăși nu se compunea decât dintr-o Însăilare eclectică de impresii, desigur cu pretenții de principialitate. (Ă). Teoria revoluționară pe care, astăzi, estetica marxist-leninistă o pune la Îndemâna criticii literare, criticile metodologice științifice de care ea poate să se folosească, de astădată, prilejuiesc o dezvoltare a recenziilor critice, o Înflorire
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
CALENDARUL „LUCEAFĂRULUI”, publicație apărută la București în 1915, purtând subtitlul „Proză și versuri”; colectivul redacțional nu este menționat. De orientare preponderent modernistă, dar structural eclectic, calendarul reunește o serie de scriitori importanți. Poezie publică Alexandru Macedonski, G. Bacovia, Ion Pillat, Ion Minulescu, Emil Isac, Mihai Codreanu, Cincinat Pavelescu, Al. T. Stamatiad, Elena Farago, O. Densusianu, Mihail Cruceanu, V. Demetrius, Mihai Săulescu, D. Karr (D. Karnabatt
CALENDARUL „LUCEAFARULUI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286020_a_287349]
-
în jos, al luminării poporului prin învățătură și culturalizare. El privește orice îndemn la schimbare cu reținere, acțiunile sale sunt prudente. A.r. ilustrează, în bună măsură, această poziție politică. Pe tărâmul culturii și al literaturii, redactorul gazetei este un eclectic. Admirator al clasicismului, dar nu indiferent la armoniile romantice ale poeziei europene a epocii, cunoscător, cum singur mărturisește, al folclorului autohton, precum și al legendelor și tradițiilor istorice naționale, el îmbină în scrierile sale beletristice toate aceste direcții, iar ideologia sa
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
ca D. Nanu sau A. Toma, sau a unui debutant ca Zaharia Stancu, mai înrudit cu ceea ce avea să fie lirica htonică, tradiționalistă, decât cu poezia simbolistă și intelectualistă. Până în 1925, A. l. și a. își precizase doar caracterul „mozaicat”, eclectic, recrutându-și colaboratorii oarecum la întâmplare, astfel că alături de „poporanistul” I. Agârbiceanu publică și „modernistul” F. Aderca. Nu avea o cronică literară sistematică, sarcina recenzării cărților fiind lăsată pe seama unor critici ocazionali și didactici (Claudia Millian, G. Baiculescu ș.a.). Venirea
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]