374 matches
-
îi neogotice �n structuri metalice, de L. A. Boileau (1832-1896) la biserică Saint-Eug�ne din Paris (1854-1855) sau de Deane ?i Woodward la University Museum din Oxford (1855-1860), �nveli?ul acestor cl?dîrî fiind din piatr?. Arhitectură domestic? este atins? de eclectism �n oră? �n mod cert, dar ?i mai mult la ?ar?, unde diversele mode pitore?ți o �nt�lnesc pe cea a caselor de odihn? burgheze rurale suscit�nd publicarea a numeroase albume, �n Fran?a ?i �n Anglia. Modelele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ional?. 2. Arhitectur? ?i industrie P?trunderea industriei �n construc?îi �n timp ce istoricismul conținu? s? dea form? celei mai mari p?r?i a cadrului construit �nmul?ind experien?ele stilistice care urmeaz? c?ile neogoticului ?i ale eclectismului, produsele industriei metalurgice p?trund pe scar? din ce �n ce mai mare �n modurile de construc?ie, �n primul r�nd �n lucr?rile de geniu civil. �ntr-adev?r, �n urma progreselor hoț?r�toare f?cute �n metalurgie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din Anglia. Curentele ra?ionalist ?i �culturalist� (F. Choay) s�nt finalmente componentele majore ale unei g�ndiri urbanistice care alimenteaz? ?i ast?zi �nc? dezbaterea �n leg?tur? cu ora?ul. 4. Episodul eliberator al stilului Art nouveau Excesele eclectismului ?i ale rigidit??îi ideologiei academice suscit?, la sf�r?ițul secolului, un efect de saturare ?i un refuz al formalismului istoricist, care pare anacronic, fiind impropriu expresiei societ??îi moderne. Cei care, �n vremea aceea, caut? bazele unei arte
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Dincolo de climate, culturi, genera?îi ?i temperamente, aceast? arhitectur? o �nt�lne?te pe cea a lui Aalto. �n afirmarea talentului s?u singular, vene?ianul C.�Scarpa (1906-1978) exploreaz? mai pu?în o specificitate cultural? regional?, dec�ț un eclectism distins al episoadelor dintre cele mai elaborate ale artei europene, �ncep�nd cu Art noveau. Printre alte opere, Museo Castelvecchio de la Verona (1964) respir? aceast? armonie a formei ?i a detaliilor, care �mplete?te trecutul ?i prezentul �ntr-o poetic? a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n con?tientizarea pozi?iei antimoder-niste. Prin urmare, mi?carea postmodern? � care consider? modernismul că revolut � este internă?ional?, dac? se poate spune astfel. �n Europa, coabiteaz? diverse pozi?îi. Cea mai specta-culoas? �?i fondeaz? demersul pe un fel de eclectism stilistic puț�nd merge p�n? la pozi?ia cea mai scrupu-loas?, �n cazul britanicilor Ț. Quinlan (1937) ?i R. Adam (1948), care �ndr?gesc modelele tradi?iei engleze, �n special palladianismul, neoclasicismul ?i variantele lor. Lucr?-rile belgianului Ch. Vandenhove
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n absen?a unui cadru ?i a unor repere doctrinare, individualit??ile � arhitec?i ?i constructori � s�nt cele care dau relief crea?iei arhitecturale, fie �n curentele �manieriste� care �mprumut? clar de la mae?trii modernismului, fie de la mi?carea �eclectismului� postmodern. Oricum ar fi, este frapant contrastul dintre calitatea arhitectural? a construc?iilor recente, inclusiv �n ceea ce prive?te locuin?ele sociale, ?i dec?derea material? ?i uma-n? a at�tor cartiere din periferiile urbane. Cauzele acestor derive s�nt
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Streinu scrie despre Ion Barbu într-un amplu eseu intitulat O perspectivă asupra poeziei noastre actuale. Ion Barbu este văzut aici ca "un virtuoz al versului, poet din proprie voință, printr-o prinsoare, cum declara el însuși prietenilor, de un eclectism poate cam incoerent (parnasian la început, pitoresc balcanic apoi, baladist fantastic prin viziunea sa zdruncinată, strâmbă, deplin caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie." Vladimir Streinu n-a ieșit, se pare, niciodată din cadrele unor atari judecăți rezervat - paradoxale, scriind
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a mai produce valori noi, de a face din actul creației ceva spontan și, deopotrivă, liber. Și asta într-un moment în care procesul cultural era pur și simplu obsedat de perspectivism istoric și amenințat, în puritatea lui organică, de eclectism. Influențat, probabil, de viziunea lui Spengler, Cioran își explica relativ simplu acest impas cultural: "Orientarea religioasă la o cultură puțin religioasă dovedește un caracter de decadență a acestei culturi, de apropiere de moarte, de rupere a echilibrului intern, sau [...] rupere
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un sens, fără îndoială. Dar o himeră fecundă. Deoarece ea singură impulsionează cunoașterea, cuprinderea sa sintetică, integrarea și totalizarea a cât mai multe elemente posibile și în cât mai multe domenii ale cunoașterii. Nu este vorba, în nici un caz, de eclectism, ci de încorporarea, pas cu pas și pe trepte superioare de sinteză, a tuturor achizițiilor anterioare. în felul acesta, până și istoria noastră culturală se poate insera, măcar în unele puncte, sintezei culturale globale a umanității. Poate părea destul de curioasă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la statutul de formule de credință, le ucide potențialul creator. Pentru el, dogmele trebuie urmărite dintr-un unghi filosofic, ca tip de gândire sau ca metodă. Dogma se naște, după Blaga, înaintea creștinismului, în contextul epocii elenistice, o perioadă de eclectism cultural, de amestec de curente spirituale. Filosoful român vede aici o situație de criză, în care sintezele par să devină imposibile, punând rațiunea într-o situație extrem de dificilă. Punțile aruncate peste prăpăstii rămân suspendate, fără a putea umple hiatul căscat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
câine"), cogito (lat. cogito "eu gândesc"), cosmogonie (gr. kosmos "lume, univers" + gonos "origine, naștere"), cosmologie (gr. kosmos "lume, univers" + logos "cuvânt,vorbire"), cvietism (lat. quies "liniște"), deism (lat. deus "zeu"), deontic (gr. deon, deontos "ceea ce se cade, ceea ce este necesar"), eclectism (gr. eklego "a alege, a opta"), eidetic (gr. eidos "formă, esență"), enteleheie (gr. enteleheia, din en "în", telos "scop" și enhein "a avea"), epistemic (gr. episteme "cunoaștere, știință"), eristică (gr. eristikos, de la erizein "a discuta în contradictoriu"), esoteric (gr. esoterikos
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lui Espinas (1922), Institutul Internă?ional de Sociologie ?i revista acestuia, create de Worms �n 1893, au pierdut doi dintre eminen?îi cercet?tori francezi ai grupului, care nu reprezint? dec�ț o minoritate a sociologilor, din care durkheimienii lipsesc. Eclectismul teoretic al lui Worms, pe de o parte, ?i institu?ionalizarea cresc�nd? a disciplinei �n numeroase alte ??ri, pe de alt? parte, s�nt factorii principali ai dezafect?rîi mediului sociologic internă?ional pentru I.I.S. ?i revista să, ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i. S�nt preferă?i Le Play ?i Tarde, lui Comte ?i Durkheim, este preferat Simmel lui Marx ?i lui Weber. Studen?ilor li se recomand? s? citeasc? texte consacrate unui obiect empiric particular sau lucr?ri teoretice de un eclectism selectat cu grij?, a?a cum era voluminoasa Introduction to the Science of Sociology de Robert E. Park ?i Ernest W. Burgess (1921), textbook-ul cel mai folosit p�n? la publicarea primei lucr?ri a lui Talcott Parsons (1937). Prin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
empirism conjunctural Activitatea sociologiei franceze din aceast? perioad? contrasteaz? puternic cu era durkheimian? a disciplinei, de la �nceputul secolului: n locul unei paradigme unificatoare, o varietate de orient?ri adesea incerte ?i cu greu schi?ațe, cumul�nd inconvenientele sectarismului ?i eclectismului�. (Bourricaud, �n [49:9]). Empirismul� practicat nu are nimic din caracterul militant pe care l-a �mbr?cat �n sociologia american?. El ?ine mai cur�nd de condi?iile �n care sociologia francez? �?i ia av�nt: o cerere social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i conceptuale pentru practica lor (Gurvitch, 1958-1960, 1962; Friedmann ?i Naville, 1961-1962; Stretzel, 1963; Mendras ?i Reynaud, 1963; Aron [2]; Mendras, 1967). �ns?, cu excep?ia notabil? a lui Gurvitch, reflexia sociologic? r?m�ne larg deschis?, risc�nd adesea eclectismul. �n aceast? privin??, meritul lui Aron, care a articulat analiza faptelor cu sinteză teoretic? �nc? de la primele sale cursuri la Sorbona despre societ??ile contemporane, nu este deloc ne�nsemnat (Aron, 1962 a, 1964, 1965). �n total, putem spune c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
să capete o singură formă de cultură, iar pe de o alta, un pericol acut de dezintegrare cultural-psihologică, atât pentru indivizi, cât și pentru societăți. Ambele riscuri sunt corelate. Provocarea și vulnerabilitatea procesului de globalizare ține de păstrarea echilibrată a eclectismului cultural al popoarelor și indivizilor. Filozoful și istoricul J. G. Herder aprecia că limba, literatura și memoria artistică constituie punctul forte al fiecărui popor și actul său de identitate. Deși "limba franca" a globalizării engleza este necesară pentru facilitarea contactelor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele în care militează grupuri, mai mult sau mai puțin alimentate de filozofi, prezintă la rândul lor diferite subtilități și variante. Idealismul, de exemplu, poate fi subiectiv, obiectiv
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
orice condiții și în orice împrejurare 10. dualism = concepție filozofico-religioasă: lumea a fost formată și dăinuie prin prezența a două principii opuse și coeterne, unul bun și celălalt rău (ex.: materia și spiritul, corpul și sufletul, binele și răul) 11. eclectism = curent de gândire neunitar, care preia elemente din mai multe sisteme filozofice ceea ce i se pare mai bun 12. ecleziologíe= ramură a teologiei care tratează despre Biserică 13. empirism = concepție filozofică pentru care experiența senzorială este unica sursă a cunoașterii
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 1 aprilie '81 Bună, dragul meu! E o lună de cînd tac. Tăcerile necesare, manevre involuntare ale spiritului meu mereu nemulțumit! Dar muțeniile ascund și surprize. Ele trebuie să fie, însă, întotdeauna remarcabile. Mă plictisește eclectismul multora, în timp ce nici ergotismul altora nu-mi place. Excesele au totuși măsură. Nu-ți dau dreptate în ceea ce privește "cazul" Mircea Cărtărescu. Sau, în orice caz, nu se pune problema cum ai pus-o tu. Mircea n-a vrut să "culturalizeze", cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pierdut În 1940). Pe când nici nu visa că va ajunge regină a României, Maria petrecuse câțiva ani de neuitat În Malta. Balcicul a fost pentru ea un fel de replică a Maltei, dar adaptată atmosferei locale. Micul palat poartă marca eclectismului ei caracteristic: elemente românești și orientale (inclusiv un minaret!) și, se Înțelege, o grădină În stil englezesc. Spre sfârșitul vieții, Maria și-a scris, În englezește, memoriile, sub titlul Povestea vieții mele. Surpriza este de a descoperi În ele o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
puțin variabilă a clădirilor. Nu sunt două segmente din Calea Victoriei care să semene Între ele. Strada când se lărgește, transformându-se În piață, când se Îngustează Într-atâta, Încât aproape dispar și trotuarele. Prin lipsa ei de orânduială, ilustrează perfect eclectismul și improvizația românească a ultimelor secole. Mersul său șerpuit decurge din faptul că strada urma costișa dealului care pornea din dreptul Dâmboviței și lăsa spre stânga, mai jos, lacul (mai bine zis, mlaștina) unde s-a amenajat mai târziu Parcul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a realului cu idealul. Dumnezeu nu e pricina lumei, ci lumea însăși. Hegel a stabilit științificește filosofia naturei a lui Schelling. Toate sistemele filosofice se reduc la patru forme: sensualism sau materialism, spiritualism, scepticism și misticism. Aceasta după V. Cousin eclectism. Eclectismul nu e un sistem ci o expunere critică; un scepticism luminat, mai degrabă. Noua metodă a lui Bacon: a observa cu exactitate, a analisa cu precisie, a generalisa cu rigoare, metodă științifică în ale gândirii, este aceea care convine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
realului cu idealul. Dumnezeu nu e pricina lumei, ci lumea însăși. Hegel a stabilit științificește filosofia naturei a lui Schelling. Toate sistemele filosofice se reduc la patru forme: sensualism sau materialism, spiritualism, scepticism și misticism. Aceasta după V. Cousin eclectism. Eclectismul nu e un sistem ci o expunere critică; un scepticism luminat, mai degrabă. Noua metodă a lui Bacon: a observa cu exactitate, a analisa cu precisie, a generalisa cu rigoare, metodă științifică în ale gândirii, este aceea care convine în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
chip de a argumenta. Ziceau: Adevărurile la care ajungem prin filosofie sunt, la urma urmei, aceleași pe care ni le descoperă religia. Descartes mătura de pe arenă pe acești iesuiți ai filosofiei. Propriul unei filosofii sănătoase, după cum spune V. Cousin, părintele eclectismului, e de a nu respinge nicio filosofie și a nu primi nici una. Toate sistemele se reduc la patru forme: sensualismul sau materialismul, spiritualismul, scepticismul, misticismul. Eclectismul nu-i decât o expunere a sistemului, urmată de o critică luminată. Doi oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe acești iesuiți ai filosofiei. Propriul unei filosofii sănătoase, după cum spune V. Cousin, părintele eclectismului, e de a nu respinge nicio filosofie și a nu primi nici una. Toate sistemele se reduc la patru forme: sensualismul sau materialismul, spiritualismul, scepticismul, misticismul. Eclectismul nu-i decât o expunere a sistemului, urmată de o critică luminată. Doi oameni, unul în vechime, altul în present, au arătat neantul filosofiei speculative: Pyrrhon și Kant. Pyrrhon din Elis, filosof grec, erijând scepticismul în sistem, a distrus filosofia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]