629 matches
-
prin rugăciune. Există opinii care afirmă că azi, „dintre toate riturile sacramentale, cel care a pierdut în mod frapant caracterul eclezial (...) este ritul penitenței și al reconcilierii”. Tocmai de aceea se dorește o recuperare și o reafirmare a acestui aspect eclezial al reconcilierii, pentru că împăcarea cu Dumnezeu înseamnă în același timp și împăcarea cu Biserica. Sf. Bonaventura spunea că „mărturisirea a fost instituită de fapt pentru ca omul să se împace cu Biserica, făcând astfel vizibilă împăcarea sa cu Dumnezeu”. Penitentul se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din partea lui Dumnezeu, și ascendent, pentru că aduce laudă din partea omului lui Dumnezeu. Primind această iertare, creștinul percepe vizibil iubirea lui Dumnezeu, care se manifestă și se vede și prin frații săi. Teologia contemporană cu privire la sacramentul reconcilierii, subliniază din ce în ce mai mult dimensiunea eclezială a acestui sacrament, atât în ceea ce privește consecințele și implicațiile păcatului, cât și în ceea ce privește consecințele și implicațiile celebrării reconcilierii. Este necesar să nu se ignore faptul că cine își mărturisește păcatele în sacramentul reconcilierii nu obține iertarea doar pentru sine însuși, ci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atât de uniți între ei, încât păcatul unuia dăunează celorlalți, așa cum și sfințenia unuia devine o binefacere pentru ceilalți. 3.1.4 Dimensiunea liturgică Dimensiunea liturgică este specifică fiecărui sacrament. Iar pentru că are un aspect liturgic, sacramentul reconcilierii este și eclezial, fie că este celebrat de întreaga adunare eclezială, fie că se rezumă doar la două persoane: confesorul și penitentul. În acest sacrament, există o exercitare a preoției din ambele părți: a penitentului și a confesorului. Penitentul îndeplinește funcția sacerdotală în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dăunează celorlalți, așa cum și sfințenia unuia devine o binefacere pentru ceilalți. 3.1.4 Dimensiunea liturgică Dimensiunea liturgică este specifică fiecărui sacrament. Iar pentru că are un aspect liturgic, sacramentul reconcilierii este și eclezial, fie că este celebrat de întreaga adunare eclezială, fie că se rezumă doar la două persoane: confesorul și penitentul. În acest sacrament, există o exercitare a preoției din ambele părți: a penitentului și a confesorului. Penitentul îndeplinește funcția sacerdotală în liturgia acestui sacrament atunci când se acuză și își
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacerdotală în liturgia acestui sacrament atunci când se acuză și își mărturisește păcatele. Prin aceasta, el contribuie atât la refacerea calității vieții sale, cât și la revărsarea harului asupra întregii Biserici și cooperează, prin propria convertire, la creșterea sfințeniei întregii comunități ecleziale. Preoția confesorului este însă o preoție ministerială. El acționează nu doar „in persona Christi” ci și „in persona Ecclesiae”. Prin exercitarea ministerului său, confesorul nu face altceva decât să-și îndeplinească o slujire în folosul comunității ecleziale. Aceasta înseamnă că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sfințeniei întregii comunități ecleziale. Preoția confesorului este însă o preoție ministerială. El acționează nu doar „in persona Christi” ci și „in persona Ecclesiae”. Prin exercitarea ministerului său, confesorul nu face altceva decât să-și îndeplinească o slujire în folosul comunității ecleziale. Aceasta înseamnă că sacramentul este un act al întregii Bisericii, care se manifestă prin exercițiul preoției ierarhice. Aprofundarea dimensiunii liturgice a dat naștere unor discuții importante cu privire la legătura dintre formulă, credință și sacrament. S-a ajuns la concluzia că, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
oferă, se confirmă nu doar credința penitentului singular, ci și a întregii Biserici. Reconcilierea se produce prin cuvântul mărturisirii penitentului, prin cuvântul dezlegării preotului și prin rugăciunea Bisericii pentru reconcilierea și convertirea păcătoșilor. 3.1.5 Dimensiunea personală Alături de aspectul eclezial, trinitar sau liturgic, penitentul trăiește în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii și o dimensiune intimă, personală, pentru că reconcilierea este o acțiune personală. El se găsește, până la urmă, în mod personal cu momentele sale proprii în celebrarea acestui sacrament. Pentru eficacitatea acestui sacrament
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de justificare și de menținere a valorilor sociale care slujesc creșterea și maturizarea autentică a creștinului; - un mod de realizare al controlului social, penitentul comparând valorile propuse de către Biserică cu cele propuse de tradiția socială. În multe locuri din spațiul eclezial, crește interesul pentru celebrarea comunitară a sacramentului reconcilierii, iar prin aceasta, se conștientizează valoarea socială nu doar a păcatului, ci și a sfințeniei. În fața acestor aspecte pertinente, se interpun adesea și-provocările oferite de schimbările sociale contemporane, de noile ideologii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
față de preot. Biserica este privită doar ca o organizație mare, destul de complexă, în timp ce preotul începe să aibă o altă imagine înaintea credincioșilor, fiind văzut ca simplu organizator sau lider. El nu mai este perceput ca unul care generează anumite experiențe ecleziale, ci ca cel care formează grupuri, organizează întâlniri, conduce, etc. Dacă rolul este altul, atunci conduita creștinului devine alta, iar modul de a trăi și de a gândi devine, în consecință, altul. Schimbându-se percepția asupra familiei, asupra rolului acesteia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu Dumnezeu, confesorul trebuie să își aducă contribuția sa cu această intenție, „profitând” de dialogul sacramental, creând posibilitatea oferirii unor sfaturi sau a unei „instrucții” sacramentale.Dialogul dintre confesor și penitent este recomandat și de Ritualul Penitenței. Conform acestui document eclezial, dialogul este necesar, atât pentru eventualele sfaturi pe care confesorul i le poate da penitentului, cât și pentru stabilirea unei penitențe adecvate acestuia. Experiența pastorală spune că, în cazul păcatelor grave, penitentul simte nevoia a ceva mai mult decât rostirea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
corect de a-și judeca propriile fapte. În al treilea rând, confesorul îl poate conștientiza pe penitent că vina, pe care el o simte pentru păcatul comis, nu este doar o vină trăită față de Dumnezeu, ci și față de întreaga comunitate eclezială. Legătura dintre viața credinciosului singular și viața comunității din care face parte este din ce în ce mai mult aprofundată și subliniată astăzi. Comunitatea și credinciosul se intercondiționează atât în drumul spre sfințenie, cât și în momentele de infidelitate față de Dumnezeu. În afară de temele menționate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica Bisericii, adaptându-le modelului eclezial și pastoral actual. Se recunoaște parcurgerea unui proces dialogic în toate cele trei forme propuse, deși prima și a doua formă subliniază mai mult acest aspect, al dialogicității, pentru că este prezent în mod evident raportul personal și direct dintre confesor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se subliniază continuitatea care există între sacramentul botezului și sacramentului reconcilierii. Imaginile evocate în prima parte, prin expresiile „Dumnezeu, Părintele îndurărilor”, „moartea și învierea Fiului Său”, „a trimis pe Duhul Sfânt”, sunt imagini biblice, în timp ce expresia „prin intermediul Bisericii” accentuează dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii. Roadele pe care Dumnezeu i le dăruiește penitentului căit sunt: „iertare și pace”. Ele sunt înțelese în sensul lor biblic, reprezentând eliberarea de păcate, rezultat al mântuirii mesianice. 2) În a doua parte a formulei, confesorul pare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialog cu un „tu”, se autentifică existența procesului dialogic între confesor și penitent și, mai mult decât atât, între Dumnezeu și ființa umană căită. Prin rostirea cuvântului „dezleg”, confesorul pronunță „un cuvânt eficient al iertării” și manifestă într-un mod eclezial iubirea milostivă și fidelă a lui Dumnezeu în Cristos, care în acel moment se revarsă în sufletul și în viața penitentului, iertându-i „păcatele sale”. Continuând, confesorul pronunță apoi expresia „în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”, în timp ce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
efortului de conformare cu Cristos”. Prin această structură de celebrare propusă de Ritualul Penitenței, Biserica vrea să facă trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
respectiv pozitiv, viața întregii comunități a credincioșilor. În această celebrare, penitentul este chemat să nu rămână doar la raportul „eu-Tu” cu Dumnezeu, ci să creeze și un nou raport, de tipul „eu-noi” sau „noi-Dumnezeu”, conturându-se mai clar natura eclezială a penitenței, așa cum era prezentă în trecut, în cadrul celebrărilor penitențiale antice sau medievale. Această Formă B amintește că, de fapt, reconcilierea sacramentală este mereu un act al Bisericii, pentru că, prin acest mod de celebrare, este mai vizibil cum întreaga comunitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Pe tot acest parcurs, se menține un dialog coerent între Dumnezeu și om, începând în planul extern al vieții penitentului, trecând apoi la cel intern al acestuia, pentru ca în final să se întoarcă din nou la cel extern, al comuniunii ecleziale, care acum se bucură, în integritatea sa, de o nouă viață a harului. 3.3 Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală, nu este una
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
derogări speciale și particulare, înglobând, prin urmare, în cadrul celebrării sale, atâtea posibilități câți penitenți și situații existențiale sunt. Analiza noastră își propune să abordeze anumite aspecte particulare ale dialogului dintre confesor și penitent, care sunt mai frecvent întâlnite în contextul eclezial actual, dorind să le privească din cele cinci puncte de vedere mai sus amintite: spiritual, liturgic, moral, canonic și psihologic. 5.1 Aspecte spirituale ale dialogului confesor - penitent Dialogul sacramental se naște, așa cum am menționat în capitolele anterioare, mai întâi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
respecte cu rigoare normele, ritul, structura, etc. Poruncile Bisericii, în convingerea sa, trebuie respectate în mod perfect, ireproșabil, orice mică abatere devenind o eroare fundamentală. De obicei, are o-ținută morală deosebită, caută să fie perfecționist, să respecte legea, regula eclezială. Însă, întrucât analizează în detaliu aspectele etice și canonice ale Bisericii și ale societății, îi este greu să ia o decizie, din teama de a le încălca și greși. Dorința exagerată de ordine, de curățenie, de păstrarea posturii corecte, bune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conformează mai mult cu Cristos și se transformă progresiv, prin puterea Duhului Sfânt. În acest stadiu, el are posibilitatea de a spune, împreună cu Sf. Paul: „nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine” (Gal 2,20); c) o dimensiune eclezială a trăirii misticii. Aceasta este evidentă datorită ambientului prielnic în care are loc celebrarea reconcilierii, anume, în spațiul determinat de comunitatea și comuniunea creștină. Întreaga economie a mântuirii are un caracter eclezial și, de aceea, misticul, oricât de intensă, intimă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în mine” (Gal 2,20); c) o dimensiune eclezială a trăirii misticii. Aceasta este evidentă datorită ambientului prielnic în care are loc celebrarea reconcilierii, anume, în spațiul determinat de comunitatea și comuniunea creștină. Întreaga economie a mântuirii are un caracter eclezial și, de aceea, misticul, oricât de intensă, intimă și particulară ar fi experiența sa, nu poate trăi în afara Bisericii. Prin reconciliere, penitentul este încorporat în Biserică și este ajutat să se dezvolte și să crească, datorită acestei comuniuni ecleziale. Din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
caracter eclezial și, de aceea, misticul, oricât de intensă, intimă și particulară ar fi experiența sa, nu poate trăi în afara Bisericii. Prin reconciliere, penitentul este încorporat în Biserică și este ajutat să se dezvolte și să crească, datorită acestei comuniuni ecleziale. Din acest motiv, este valabilă și considerația că „misticul creștin se naște în Biserică, se dezvoltă într-însa și trăiește pentru dânsa”; d) o dimensiune antropologică a misticii. Aceasta reiese din însăși întâlnirea penitentului cu Dumnezeu în spațiul sacramental, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să perceapă și mărturia celorlalți creștini, mai mari decât el, cu privire la acest fapt; b) comuniunea - în sensul că în cadrul catehezei se pot folosi anumite semne sau simboluri, prin care să se accentueze copilului comuniunea la care este chemat în raport cu comunitatea eclezială, atât în viața de zi cu zi, cât și prin participarea frecventă la actele de cult ale Bisericii; c) gradualitatea - în sensul că este necesar ca învățătura care i se transmite copilului să țină cont și de capacitatea cognitivă progresivă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin cele indirecte. 1.2.1 Modalități directe Abordând direct tema reconcilierii sacramentale, aceste modalități pot fi cel mai bine reprezentate de către orele de cateheză sau de către alte întâlniri cu caracter pedagogic asemănător, care, de obicei, se desfășoară în spațiul eclezial. Fiind „o școală permanentă a credinței, - care - urmează marile etape ale vieții”, cateheza poate propune în mod sistematic și intenționat aprofundarea sacramentului reconcilierii, pregătindu-l pe adolescent pentru această celebrare. Pentru aceasta însă, este necesar să se cunoască adolescentul cât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
adulți ca, la rândul lor, să fie ei înșiși protagoniști și martori ai adevăratei credințe în fața copiilor lor. Dacă adulții au o morală și o conștiință clară, atunci și copiii lor au șanse să aibă o trăire asemănătoare. Alături de spațiul eclezial și liturgic, însăși viața cultural-socială în ansamblul său constituie un factor prețios în dirijarea opțiunilor morale ale adulților, așa cum participarea la diferite cursuri sau module de aprofundare a credinței pot condiționa conștiința și participarea acestora la viața sacramentală a comunității
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]