10,740 matches
-
toate citațiile din folclorul reprodus de autor. A ieșit o ediție monumentală, de referință, cum sînt, din păcate, azi tot mai puține. A optat, pentru reeditare, nu prin adunarea celor trei monografii într-un singur tom masiv, ci pentru soluția editării lor pe volume distincte, așa cum le-a publicat, la vremea sa, și autorul. Poate că e mai bine și mai potrivit. Dar, oricum, trebuie așezate împreună și păstrate ca un dar de preț. Îndemnat și de metodologia în reeditare adaptată
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
epistolar, Veronica Micle, Eminescu i-a răspuns cu parcimonie. Raportul era, înaintea descoperirii recente, de 48 la 18 în favoarea Veronicăi Micle, nepunînd la socoteală faptul că 5 din cele 18 scrisori ale lui Eminescu au fost de mulți contestate, din pricina editării lor de către necreditabilul Octav Minar. Acum, raportul este de 111 (sau, mă rog, 106) la 63 în favoarea lui Eminescu. Marele poet nu mai pare, așadar, cum s-a spus, lipsit de elan epistolar și erotic. Conținutul scrisorilor reprezintă o dovadă
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
lase pe alții cu gura căscată: "Cinematografia moartă sau vie - cineaștii trebuie să trăiască!", " Ne ocupăm de cineaști, nu de cinematografie!", " Nu ne trebuie laude, nici critici, ci fapte!". Printre "faptele" opuse criticii care "nu ne trebuie", se înscrie și editarea "scenariul" burebistan. Celelalte sînt cam la fel. Trăiască viitoarea victorie în alegeri a Frontului Democrației Populare!
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
afirmat tocmai în deceniile cuprinse în paginile antologiei și anume de condeie care, sigur, lipsesc astăzi. Dar și de către critici ce-și continuă în zilele noastre magistratura, fără să-și renege cele atunci scrise. Tineri, pe atunci, maturi acum. Oricum, editarea cărții nu putea fi condiționată de vreo aniversare sau de orice accent calendaristic. Lucrarea este, așa cum sub ochii noștri se construiește, un excepțional instrument de lucru, iar pentru spiritele imaginative, romanul unei creații, al unui singular creator. Cele nouă mari
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
filosofice a lui Fondane dar și a tezei lui Ștefan Lupașcu despre logica dinamică a contradictoriului, pe care o examinează critic. Se face caz în presă de originea română a celor doi filosofi la aniversări-comemorări, dar cînd e vorba de editarea lor pentru publicul de la noi, precumpănește criteriul comercial. Dr. Vasile Sporici își păstrează decent amărăciunea, dar nouă ni se pare inadmisibil ca, în condițiile în care se obțin subvenții și pentru te miri ce veleitar versificator sau romancier diletant, studiul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
în librării, pentru simplul fapt că vederea cărților pe care nu le pot achiziționa le provoacă un simțămînt stînjenitor, de rușine. Dar chestiunea mizeriei nu se reduce la neputința de a cumpăra cărți. Atunci, cînd, în Cluj, s-a sistat editarea revistei Tribuna, am văzut, realmente, scriitori muritori de foame. Astăzi, cînd săptămînalul atît de reprezentativ, odinioară, pentru urbea de pe Someș mai scoate, intermitent, numere, puținii redactori rămași o fac în continuare fără a nu primi nici un ban, fiindcă majoritatea s-
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
de Stat, cu o prefață pe care eu o credeam cea mai potrivită ca să facă înțeleasă poezia lui Eminescu pentru niște mase care nu erau inițiate îndeajuns"), ci și al unei cenzuri fără precedent: "Greutatea cea mai mare era însăși editarea, deoarece bătrînul poet Toma, după ce discutam fiecare poezie în parte, dar absolut fiecare poezie în parte, ne cerea ca la sfîrșit, într-un fel de comentariu, să arătăm că poezia este greșită în ceea ce privește ideile poetului". Nu doar Doina a fost
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
și Revizorul, Toni Gheorghiu. Teatrul azi încearcă să dezvolte ideea unei reviste-carte pentru bibliotecă. Albumul cu fotografii, din fiecare număr, creează suportul vizual, documentul imagistic al marilor spectacole, marilor actori și scenografi. Mai mult decît atît, suplimentul revistei înseamnă cărți, editarea unor volume de teatru cum ar fi: La vorbă cu Vlad Mugur, Ursit scenei - Mihai Popescu, El, vizionarul - Aureliu Manea, Un personaj tainic - Elisa Petrăchescu. Este o izbîndă în materie de cărți, studii, monografii de care lumea teatrului are mare
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
nici măcar sub beneficiu de inventar! Cum, adică, n-am avut canon? Cum, adică, modernismul nostru nu a fost finalizat? * Un dramatic editorial publică dl Radu Ciobanu în frumoasa revistă de cultură ARHIPELAG din Deva (nr. 1-2 din 2001) despre greutățile editării de publicații de acest fel în condițiile schimbărilor de echipe din Inspectoratele (azi Direcțiile) județene de cultură ori din Minister. Cum le cunoaștem noi înșine, vai, prea bine, aceste dificultăți nefiind deloc specifice Arhipelagului, sîntem foarte sensibili la mărturisirile amare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
poetul Casimiro de Brito, centrul portughez care nu are scriitori în închisori, nici probleme cu cenzura și e sprijinit atît de Ministerul Culturii cît și de alte instituții, își folosește resursele într-o intensă activitate pentru propagarea literaturii, inclusiv prin editarea de cărți și reviste, ceea ce ne-a lăsat visători...). Prima dezbatere a simpozionului, moderată de Nicolae Manolescu, a încercat să răspundă la întrebarea Poate fi literatura globalizată? Comunicările au analizat noțiunea de globalizare (mondializare) care, pornind de la domeniul economic și
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
sugerează Cronicarului tema unei dezbateri ce s-ar cuveni făcută în viitorul apropiat, indiferent de formă. România literară și-ar deschide bucuroasă paginile. OBSERVATORUL CULTURAL nr. 74 vine cu două interesante proiecte referitoare la poezia anilor '90: un concurs de editare a colecției Minima poetica și de acordare a unui premiu pentru Cartea de poezie a deceniului zece (ideea poetului Marian Drăghici) și o Bibliotecă de poezie (ideea lui Cristian Cosma, care semnează cu ciudatul pseudonim UN Cristian). Ambele proiecte sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Singura versiune românească de până acum a Politicii lui Aristotel, cea a Elenei Bezdechi, datează din 1924. Spre deosebire de alte scrieri aristotelice (precum Metafizica, Organonul, Fizica, Despre suflet) ea nu a avut parte de nici o nouă versiune în toată perioada comunismului, editarea ei fiind considerată pernicioasă de către regimul dictatorial. (Pare ridicol să mai spui după atâția ani că n-a fost îngăduit să-l citim și răspândim pe Aristotel... În fond, nu ne-a oprit nimeni să învățăm greaca veche și să
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
Baltag. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Colecția "Canon", Brașov, 2000, 96p., 20.000 lei Rafinament stilistic Din direcția transfrontalierilor generaționiști, a celor singulari ca formulă sau evoluție, dar asimilați trendului actual (o dovadă în acest sens fiind chiar editarea unei monografii cu scop didactic), vine Ștefan Agopian. Demonstrația începe, în aceeași desfășurare a generațiilor: "Ștefan Agopian nu s-a "înrolat", în chip explicit, manifest, în nici una dintre "generațiile" literaturii noastre contemporane, iar poetica sa, implicită în romanele publicate, îl
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
volumul Interpretări (1988); cu o ,,vechime" de patruzeci și patru de ani, Z. Ornea este, în mod cert, unul dintre cei mai consecvenți și, totodată, mai avizați critici ai edițiilor din literatura noastră contemporană. El face parte din ,,școala pentru editarea și critica textului literar", constituită, la începutul deceniului șase al secolului XX (în pofida opiniilor unor oameni cu puțină știință de carte, se mai făceau, iată, și lucruri bune pe atunci), în jurul lui Ion Roman, cel care a condus ,,sectorul" de
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
presa noastră de specialitate munca editorului, exceptînd cazul ediției operei lui Eminescu? Doar în România literară (prin ,,Breviarul" de altădată al lui Șerban Cioculescu și prin ,,Cronica edițiilor" a lui Z. Ornea, azi, din nefericire, încheiată) se urmărește consecvent procesul editării operei clasicilor și modernilor literaturii noastre; în rest, articole ocazionale, rare, scrise nu totdeauna de oameni competenți. Într-un Tur de orizont ce era argumentul cărții Actualitatea clasicilor (1985), Z. Ornea inventaria o situație îngrijorătoare și punea un diagnostic alarmant
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
diagnostic alarmant de care, iată, n-a ținut nimeni seama atunci, cum nici astăzi pe nimeni nu pare a interesa: Fapt este - spunea Z. Ornea - că facultățile de filologie nu pregătesc, în mod expres, cadre calificate în acest domeniu (al editării clasicilor - n.n.) și, de aceea, riscăm (riscul e de pe acum o realitate îngrijorătoare!) ca în imediatul apropiat să nu mai avem competențe apte pentru truda elaborării unor ediții. Cu oarecari excepții mai toți editorii excelenți de astăzi au trecut de
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
pentru truda elaborării unor ediții. Cu oarecari excepții mai toți editorii excelenți de astăzi au trecut de mult de vîrsta mijlocie. Și provin mai toți, fie din învățămîntul universitar, din corpul de foști sau acutali redactori ai editurilor specializate în editarea clasicilor și din cercetători ai institutelor specializate. Această muncă, parafrazîndu-l pe Creangă, care nu e de talent, ci de silință presupune mulți ani de abilitare, complexe cunoștințe filologice, de istorie literară și culturală, de istoriografie politică, într-un cuvînt, erudiție
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
editorii activi; apoi, nu știu dacă simpla introducere a unor cursuri (care nu pot fi decît opționale; și pe cine ar interesa, cîtă vreme institutele de cercetare în domeniu agonizează?) la facultățile de Litere ar rezolva problema pregătirii specialiștilor în editarea literaturii clasice și moderne; probabil că trebuie să se schimbe multe și în optica editurilor, în aceea a criticii de întîmpinare și, desigur, în perspectiva pe care o au asupra rostului lor în cultură mulți dintre criticii tineri care, ca să
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
acela al lui George Lecca, om de afaceri german de origine română. Spirit artistic el însuși, bun cunoscător și un rafinat colecționar de artă românească, Lecca s-a implicat direct în susținerea cîtorva artiști, atît prin finanțarea, cît și prin editarea și, mai mult decît atît, chiar prin conceperea nemijlocită a unor bogate materiale de reprezentare. El a susținut realizarea catalogului de expoziție al sculptorului Dinu Rădulescu, a conceput și a finanțat un remarcabil catalog-album la expoziția pictorului Marcel Lupșe, este
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
pe scurt, acele date care definesc o orchestră "mare". Că nici o realizare nu este posibilă astăzi fără aportul unor resurse financiare care lipsesc artiștilor, fără atragerea unor sponsorizări venite sub diverse forme de la instituții sau persoane, este o evidență. Și editarea acestui disc a fost posibilă datorită unei colaborări româno-germane în care Internationes Bonn, Ambasada Germaniei și Deutsche Kommerzbank din București au oferit sprijinul necesar. Nu este prima oară că instituțiile reprezentative germane se implică în susținerea vieții muzicale românești. La
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
la piață. Argumentul lui Cezar Paul-Bădescu, îngrijitorul de număr, e și el echivoc în ce privește concepția grupajului: analiza receptării (�ce a mai rămas din Eminescu astăzi") sau dorința de a o modifica, de a propune, cum se zice, o �viziune nouă" (editarea unor articole care �au un sănătos aer de prospețime")? La rîndul lor, contribuțiile semnatarilor, luate fiecare în parte, și orchestrarea acestora în ansamblu, au făcut adesea mai degrabă trimitere implicită și polemică la "documentele" de receptare avute în vedere, de la
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
Z. Ornea La numai cîteva săptămîni după apariția cărții d-lui Pericle Martinescu Odiseea editării "Poeziilor" lui Eminescu (în primul veac de la ediția princeps, pe care, firește, am comentat-o aici), apare o altă carte, de astă dată masivă, datorată d-lui N. Georgescu intitulată Eminescu și editorii săi (în două volume). Deosebirile dintre cele
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
am văzut la Teatrul Act spectacolul , după romanul cu același titlu al lui Yasushi Inoue. Regia și dramatizarea îi aparțin Lianei Ceterchi, iar scenografia Carmencitei Brojboiu. Romanul îl citisem mai de mult în franceză și l-am recitit în momentul editării la Humanitas (în românește este tradus de Lia și Platon Pardău), în atît de calda și misterioasa colecție Cartea de pe noptieră. Este o tulburătoare poveste de dragoste în triunghi, o poveste mărturisită din trăiri feminine în exclusivitate, marcate de codul
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
Z. Ornea Dl Ioan Adam, care și-a cucerit merite prin editarea în ediție critică a ultimelor volume din opera lui Duiliu Zamfirescu (mie personaj nesimpatic), a avut o idee fericită. Aceea de a oferi o imagine de sinteză a genului oratoriei parlamentare (și nu numai!) din spațiul românesc. Din păcate, nu
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
de numeroase și ample panegirice (eu însumi am scris nu o dată despre cărțile sale, de așa manieră încît mi-a trimis epistole de mulțumire). Doar o postură nu i se prea potrivește: cea de victimă, exceptînd nefericita aventură a amînării editării unui Dicționar, fapt care, totuși, nu l-a exclus din învățămîntul universitar, nu i-a interzis multiplele deplasări peste hotare, nu i-a impus un domiciliu forțat și, cu atît mai puțin, nu l-a condus la temniță. De ce să
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]