12,690 matches
-
maximum 2 euro/pagină iar redactarea unui volum de 300 de pagini, uneori infernală cînd cartea e prost scrisă sau tradusă, dacă ajunge la 100 de euro. în plus, cei mai mulți patroni au personal insuficient, un volum mare de muncă și editorul e obligat să facă singur munca unei întregi echipe: triază manuscrise, redactează, discută cu autorii, face rost de subvenții, se ocupă de publicitate, urmărește difuzarea, tratează cu tipografia și cîte și mai cîte. Ca să faci toate astea și încă bine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
autorii, face rost de subvenții, se ocupă de publicitate, urmărește difuzarea, tratează cu tipografia și cîte și mai cîte. Ca să faci toate astea și încă bine, trebuie să fii un mare pasionat. Din fericire, nu ducem lipsă de astfel de editori de vocație. încă. Fiindcă tinerii, mai pragmatici, nu se mai simt atrași de o muncă atît de solicitantă, anonimă și prost plătită.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
deschidere absolut necesară: nici o dogmă nu este infailibilă. Personajele cărții au atitudini pro și contra, așa cum, de altfel, au și cititorii. C.M.: Literatura dumneavoastră a fost tradusă în străinătate cu real succes. Care vi s-a părut a fi atitudinea editorilor occidentali față de literatura română? A.E. Așa cum scria Dumitru }epeneag, în urmă cu un an, doi, în revista Contemporanul, occidentul nu vrea autori români. Dînsul știe mult mai bine cum stau lucrurile, este de multă vreme la fața locului. Este
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
programatorii și, oarecum, asistenții medicali, angajați pentru a îngriji muribunzi, măcelarii dispuși să muncească în camere frigorifice... Necalificații, pentru culesul căpșunelor, măslinelor, gunoaielor. Ce poate să scrie interesant un autor care vine dintr-o astfel de țară? se întreabă, firesc, editorul. Ce editor român este interesat să publice, acum, un scriitor din nu știu ce stat african din care mai toată lumea vrea să fugă oriunde, pe timp de pace, numai să scape de acolo? Vorbe neplăcute; nu mai pot fi ocolite. Nu sîntem
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
oarecum, asistenții medicali, angajați pentru a îngriji muribunzi, măcelarii dispuși să muncească în camere frigorifice... Necalificații, pentru culesul căpșunelor, măslinelor, gunoaielor. Ce poate să scrie interesant un autor care vine dintr-o astfel de țară? se întreabă, firesc, editorul. Ce editor român este interesat să publice, acum, un scriitor din nu știu ce stat african din care mai toată lumea vrea să fugă oriunde, pe timp de pace, numai să scape de acolo? Vorbe neplăcute; nu mai pot fi ocolite. Nu sîntem iubiți. Nu
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
obsedantul occident și publicați, uneori, la edituri importante, cîți mai sînt publicați acum acolo? Pot fi numărați pe degetele unei singure mîini... A fost mai mult un act politic atunci. Zidul Berlinului a căzut de mult. Estul e judecat altfel. Editorii din vest se lasă cu greu convinși. Nu fac experiențe, vor să meargă la sigur. Un autor care, într-adevăr, a izbutit în lume este Norman Manea. Dar după ce a ieșit din convulsiile vieții literare de acasă. Succesele sale nu
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
nu tratez cu nimeni altcineva o altă eventuală propunere. Poetul Peter Sragher era de față. Așteptînd mai mult de un an, am pierdut două oportunități. Și vina nu a fost a domnului Reichmann și nici a traducătorului... E complicat totul... Editorii străini se consultă, deseori, cu unii dintre "binevoitorii" noștri confrați răspîndiți în lume... Cineva face totuși mult, cu mijloace materiale reduse, pentru literatura română. În Germania. Radu Bărbulescu. Poate pentru că este pe jumătate neamț. Să fim optimiști. Mircea Cărtărescu are
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
o problematică socială, politică, antropologică". Despre raportul literatură română / receptare occidentală: "O asemenea operație nu se poate face printr-un candid 'hei, rup' instituțional. Micile ingeniozități de gașcă, inflația privată a leului și veleitarismul genialoid nu fac nici o impresie pragmaticului editor european". Despre sentimentul tranziției la români: "Construim frecvent cu sentimentul că 'n-o să țină', iar cînd construcția ține, totuși, ne plictisim". Despre noi toți: "Din păcate, pasiunea demolării și jovialitatea parastasului, adică a monumentalizării postume, fac parte din firea românească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
clar - și în mod sigur mai succint - explicată în acest newsletter decât în presa românească. Totodată, face o impresie bună și inspiră încredere apărarea consecventă a cauzei evreiești de pe o poziție democratică. Meritul impecabilei ținute publicistice a săptămânalului îi revine editorului, Uli Friedberg Vălureanu, cândva ziarist la România liberă, unde era respectat pentru profesionalismul său și iubit pentru generozitatea și umorul de care dădea dovadă în relațiile cu cei din jur. Stabilit acum în Israel, "Uli", cum îi spuneau colegii, continuă
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
editura este răspunzătoare (aproape) în totalitate de destinul imediat al cărților pe care le publică. Cartea este, în bună măsură, difuzarea ei și dacă despre o carte nu se scrie și nu se discută în presa literară, de vină sunt editorii. Revistele și recenzenții nu sunt obligați să alerge prin târg după cine știe carte. Succesul unei cărți este o ecuație complicată, cu multe variabile, dar, în esență, așa stau lucrurile. Și din cauza vârstei - e mult mai comod așa - tinerii prozatori
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
două cărți de Federman, dar tocmai a ieșit din tipar ultima carte a lui Stephen King, iar cărțile lui Federman sînt împinse mai în spate. Și dacă nu se vînd în ritmul cărților lui King, în cîteva zile sînt returnate editorului: "Am avut Federman, dar nu mai avem." - Înseamnă că nu vă place Stephen King? - A, nu!!! Știți ce se-ntîmplă? Editorul îi dă dinainte trei milioane de dolari pentru un nou roman. Și de ce numai lui? Să se împartă, să zicem
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
sînt împinse mai în spate. Și dacă nu se vînd în ritmul cărților lui King, în cîteva zile sînt returnate editorului: "Am avut Federman, dar nu mai avem." - Înseamnă că nu vă place Stephen King? - A, nu!!! Știți ce se-ntîmplă? Editorul îi dă dinainte trei milioane de dolari pentru un nou roman. Și de ce numai lui? Să se împartă, să zicem, două milioane de dolari la șase tineri autori care oricum scriu mai bine, iar cu restul de bani să li se
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
scris romane, am făcut în așa fel, încît în orice moment al oricărui roman există poeme, critică, reflecții filozofice; romanele mele sînt un amestec care demolează ideea genurilor. Prima mea carte avea de altfel un subtitlu - a real fictitious discourse. Editorul a pus pe copertă roman. Toate cărțile mele au subtitluri, pentru că eu nu scriu romane, scriu altceva. În fiecare moment inventez un gen. Iar cînd am observat că ceea ce fac eu e un melanj de de toate, de la proză la
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
principiu, etapele destinului românesc și opțiunile politice din tinerețe ale lui Eugčne Ionesco, în contextul întregii generații '27, dar a și fost, într-o mare măsură, "deturnat" de la scopurile sale inițiale. Faptul este apăsat pus în evidență chiar în prezentarea editorului de pe cea de-a patra copertă a ediției franceze: "În ultimii ani, interesul unora pentru tinerețea petrecută în România a marelui dramaturg și om de litere francez Eugčne Ionesco a condus la numeroase interpretări eronate ale traiectoriei sale. Drept reacție
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
în acea specială proximitate datorată relației părinte-copil, precum și de a o rememora și a o descrie la anii maturității, nu denaturează - prin deformări sentimentale - probitatea științifică a acestui omagiu moral și intelectual al fiicei lui Eugčne Ionesco. Așa cum afirma și editorul de la Gallimard, supremul câștig al demersului întreprins de Marie-France Ionesco îl reprezintă portretul inedit al unui om care a marcat și, la rândul său, a fost marcat de veacul în care a trăit și a creat. "Opera sa - afirmă autoarea
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
completată de câteva opere reprezentând modernismul românesc interbelic, precum Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu și Adela de Garabet Ibrăileanu. După prăbușirea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, editorii și traducătorii nu se mai luptă cu cenzura și interdicțiile ideologice, ci au de înfruntat dificultăți economice de tot felul. Semnificativ este faptul că în perioada de după 1989, în Slovacia au apărut numai cîteva volume din literatura română, printre care
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
în orașul Ko�ice, urmând acolo un liceu slovac, însă mai târziu a activat cu preponderență în mediul ceh; operele scriitorilor români traduse în limba cehă au fost totdeauna primite cu interes în Slovacia, servind deseori ca un impuls pentru editorii și traducătorii de acolo, și viceversa. Cartea colegei noastre de la Bratislava este lucrarea cea mai completă, aș zice chiar exhaustivă, cu privire la fenomenul receptării literaturii române în Slovacia. În Cehia, din păcate, o asemenea carte de referință deocamdată nu a fost
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
încă în zona de grație a confesiunilor pe care le detestă, din principiu, G. Călinescu. E un paradox neglijabil constatarea că din însemnările lui G. Călinescu împotriva discursului diaristic se naște un fel de jurnal, căci el e confecționat de editor (cu cele mai bune intenții, desigur), nu de autor. Până la urmă, am putea spune speculând situația că, vor-nu vor, și scepticii diaristicii se confesează, nu-i așa? Dar nu e cea mai corectă deducție. Ni l-am amintit pe G.
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
conchide că titlul îi va fi bun cu un alt prilej. Acel alt prilej am fost eu, patru ani mai tîrziu, cînd am publicat un roman cu același titlu. Pe Gary nu l-am întîlnit decît o singură dată cînd editorul său, Simon Gallimard, care conducea Mercure de France, m-a invitat să iau prînzul cu el. Gari era un tip ciudat, se prezenta machiat, avea fața fardată. Era straniu ca personaj, foarte demodat, aducea cu un erou sentimental al anilor
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
constructivismului (cubismul literar) și pictopoeziei. Tzara și Vinea debutaseră înainte de război la Simbolul. Al doilea val e acela din jurul lui 1930, cu Geo Bogza, Sașa Pană, Mihail Cosma (Claude Sernet), Aurel Baranga, Virgil Gheorghiu, M. Blecher ( mai degrabă un marginal), editori și colaboratori la unu, Urmuz, Integral, Alge etc. Nu sînt neapărat mai radicali, dar cu siguranță mai teribiliști decît premergătorii lor, mai ales cînd e vorba să atace pudibonderia burgheză. în 1931, Baranga și alții editează, cu desenele lui Perahim
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
II. Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri, cu note de istorie literară și comentarii, 1270 p.). Volumele III. Publicistică, 2001 (1238 p.) și IV. Corespondență, 2002, cu note și comentarii utile (1190 p.), sunt îngrijite de Stancu Ilin și Constantin Hârlav. Editorii se raportează onest la "eforturile înaintașilor", preiau tot ce se poate prelua, cu circumspecție, sub rezerva unei noi verificări a surselor. Îmbogățirea semnificativă a sumarului față de toate edițiile anterioare a fost posibilă, după cum recunosc editorii, datorită explorărilor bibliografice întreprinse de
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
Stancu Ilin și Constantin Hârlav. Editorii se raportează onest la "eforturile înaintașilor", preiau tot ce se poate prelua, cu circumspecție, sub rezerva unei noi verificări a surselor. Îmbogățirea semnificativă a sumarului față de toate edițiile anterioare a fost posibilă, după cum recunosc editorii, datorită explorărilor bibliografice întreprinse de un colectiv de cercetători de la Institutul "G. Călinescu", astfel că integrala I. L. Caragiale se rotunjește în secțiunea publicisticii recuperate din periodice la trei sute de articole, foiletoane și cuvântări, dintre care peste 50 figurează pentru prima
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
surselor sunt alte calități evidente ale integralei I. L. Caragiale, care devine astfel cea mai importantă ediție din opera satiricului nostru. Opera lui Ioan Slavici este disputată, în perioada postdecembristă, într-un mod profitabil pentru ea și pentru scriitor, de doi editori: D. Vatamaniuc și Constantin Mohanu, fiecare devenind inițiatorul unei ediții personale, după ce, inițial, făcuseră parte din colectivul ediției critice apărute la Editura Minerva în 14 volume. Din proiectata ediție integrală, Constantin Mohanu a făcut să apară în colecția "Opere fundamentale
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
colți de argint, Marin Sorescu, Craiova văzută din car, Ana Blandiana, Arta de a chinui un arbore. Toate aceste cărți se adresează unui public restrâns, ale cărui granițe nu pot fi depășite de strădaniile, oricât de mari, ale unui singur editor. Continuă să mă uimească indiferența părții române față de modul în care se prezintă literatura română în Rusia. C.B.: Care sunt proiectele editurii? A.S.: Proiecte ar fi multe și variate, subvenții n-am primit însă decât pentru editarea celor trei volume
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
lui Ion Istrate, Ioan Milea, Doina Modola, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Mariana Vartic. Cercetarea literară românească le este îndatorată. Transfer de mentalitate De urmărit editorialele lui Mircea Martin din noua serie a CUVÂNTULUI. în numerele 6 și 7 "editorul senior" al revistei se ocupă de relația dintre politică și cultură și, ca aspect derivat, de competența culturală a politicienilor. De această improbabilă competență, în ce-i privește pe politicienii noștri, ar putea profita, ideal vorbind, crede pe drept cuvânt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]