1,351 matches
-
teoretice și de viață; • orientarea tehnologizantă: Pentru adepții acestei orientări, preocuparea fundamentală este aceea de a construi rosturile atingerii anumitor scopuri predefinite. Ei văd școala ca pe un sistem complex care poate fi analizat în termeni de componente constituente. Problematica educatorului eficientist sau a specialistului tehnologizant se reduce la a ține sistemul sub control astfel încât scopurile să fie atinse cu certitudine; • orientarea pentru autorealizare: Pentru adepți, rolul gândirii curriculare este acela de a stabili modul în care se poate realiza, prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
toți intelectualii eleniști, transformați în kosmopolitoi, „cetățeni ai lumii”, lipsită de granițe, din spațiul mediteranean. Ca etică școlară poate părea uneori puerilă. Dar ne înșelăm. Contrar părerilor multor pedagogi iluminiști și moderni, copilul nu este „o descoperire a lui Rousseau”. Educatorii eleniști cunoșteau și aplicau la enkyklios paideia principiul respectării particularităților de vârstă. Elevii și studenții lor nu erau chiar „copii”, ci adolescenți sensibili, din cauza vârstei, la problemele eticii, aflați în ceea ce numim astăzi „perioada crizei de identitate/originalitate”. Studiul asiduu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și normele de proiectare curriculară modernă" Și în privința acestora există o convergență remarcabilă în lumea teoreticienilor și a specialiștilor în proiectarea curriculară. Reproducem în acest sens formulările unor personalități prestigioase în domeniu, pentru a argumenta afirmația anterioară și pentru folosul educatorilor practicieni din România. Însă aceștia vor putea observa, cu ușurință, că mai multe dintre principiile și normele care urmează nu au fost respectate - sau chiar au fost încălcate grav - în procesul de proiectare a curriculumului preuniversitar românesc în vigoare. Nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un tot metodologic, un canon intuitiv și neraționalist, dar care oferă o cale disciplinată și riguroasă de înțelegere a experiențelor educaționale în profunzime și în modul cel mai autentic cu putință. Pedagogia fenomenologică este de fapt pedagogia superioară a marilor educatori, pedagogia care trece dincolo de aspectele formale și superficiale ale educației, sesizând sensurile ei adânci și semnificațiile ei elevate ce nu pot fi cântărite, numărate, măsurate etc. Ambiția supremă a pedagogiei fenomenologice este sesizarea, decriptarea și descrierea „componentelor inefabile” și a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
SUA, de-a lungul întregului secol XX, s-a constatat că numeroase teorii pedagogice și cercetări curriculare semnificative rămân neaplicate în practica școlară. Școala și teoria curriculară au funcționat ca entități separate, despărțite de o graniță paradoxală pe care nici educatorii practicieni și nici teoreticienii experți nu se simțeau obligați să o încalce. Dialogul teorie-practică nu a existat decât sporadic și fără urmări semnificative. Cauza esențială a acestei incomunicabilități notorii ar fi fost dată de caracterul anistoric, abstract, retoric și teoretic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
potențialul de învățare al copilului etc.; - atitudinea și modalitățile de implicare a familiei și resurselor comunitare în activitățile educative ale copiilor cu cerințe educative speciale - interesul în educarea și integrarea copiilor cu deficiențe în viața socială normală; - pregătirea psihopedagogică a educatorilor - cunoașterea metodelor de lucru cu această categorie de copii, a limitelor și posibilităților lor de învățare, a modalităților și formelor de evaluare; - strategia și modalitățile de organizare a activităților de predare‑învățare la clasă - stilul și maniera de lucru a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
MORARU, Cristian (12.IX.1960, București), critic, eseist și teoretician literar. Este fiul Silviei Moraru (n. Moțatu), educatoare, și al lui Spiru Moraru, inginer. Urmează cursurile Facultății de Filologie din București, pe care o va absolvi în 1984. În perioada studenției frecventează cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin. Cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din București
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
PETRESCU, Florin Mihai (31.III.1930, Iași - 3.IV.1977, Iași), poet. Este fiul Elenei Petrescu (n. Nievescu), educatoare, și al lui Mihai Petrescu, funcționar. Urmează Liceul Internat, absolvit în 1949, și Facultatea de Filologie în orașul natal, luându-și licența târziu, mult după terminarea studiilor. Debutează la „Iașul literar” în 1956, unde, în același an, va fi angajat
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
MÎNDRA, Vicu (5.V.1927, București), istoric și critic literar. Este fiul Friedei Mendelovici (n. Langhaus), educatoare, și al lui Iosif Mendelovici, tipograf. M. (al cărui prenume la naștere era Lewis) învață în București, unde urmează Liceul „Cultura” (1940-1944) și Facultatea de Litere și Filosofie (1945-1949). Devine doctor în filologie în 1972. Este redactor la „Tinerețea” (1945-1946
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
de creație literară a lui Zaharia Stancu și pentru literatura noastră care Începe să fie pătrunsă de spirit de partid, pentru lupta acestei literaturi Împotriva concepției reacționare din domeniul literar, sau Împotriva rămășițelor acestor concepții. Ne gândim la marele rol educator al acestei cărți, la faptul că ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării chiaburești, În lupta Împotriva uneltirilor elementelor capitaliste la țară, punându-și În față cu cruzime un document
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncii și construcției socialismului”. SPIRITUL DE PARTID ÎN CRITICA LITERARĂ Deși ideologizată până la sațietate, Încât lectorul de azi cu greu Își reprimă disconfortul creat de nivelul coborât al actului analitic, deși criticul ideolog Își exercita cu pasiune misiunea de Îndrumător, educator și recreator al operei, Încât puține „slăbiciuni” ale creației literare scăpau vigilenței partinice, astfel că recenziile și cronicile cu cât erau mai ample - cu cât sfaturile și „evidențierea lipsurilor” aveau o pondere mai mare - cu atât ținteau să devină mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a lungul întregii vieți. Violența și neglijența din partea părinților sau a îngrijitorilor servesc drept model pentru copii, ei putând deveni abuzatorii de mâine. Fiecare grup profesional și agenție de servicii sociale implică o colaborare multidisciplinară (medici, asistenți sociali, asistente medicale, educatoare, polițiști, juriști etc.). Scopul acestei legislații este să mărească posibilitatea de protecție a copiilor și să încurajeze raportarea cazurilor de abuz. Statul respectă relația părinte-copil, dar își rezervă dreptul de a interveni pentru bunăstarea copilului atunci când se observă un pericol
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de caritate, a cărei deviză este conservarea elementelor vitale ale neamului. Cere ca tinerele absolvente ale liceelor și ale școlilor normale să fie îndemnate a urma școala de surori de ocrotire. Mai fac comunicări, d-na Iosif despre femeia ca educatoare a națiunii; d-na avocat Bârsan, despre copiii delincvenți, d-na Dimitriu-Castano, despre activitatea politică a femeii în situația drepturilor actuale și ajunge la concluzia că, pentru ca toate soluțiunile propuse și dezideratele afirmate să fie rezolvate favorabil, trebuie ca femeia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
teoriilor constructiviste și cognitiviste privind învățarea. Într-un sistem educațional fundamentat pe asumpția partajului, fiecare subiect trece succesiv din rolul de receptor de informație în constructor de ipoteze, generator de cunoaștere. El poate fi și tutore (pentru alții), dar și educator (din perspectiva altora). A împărtăși înseamnă să accepți punctul de vedere al altuia și să negociezi cu celălalt pentru a se construi o înțelegere, o reprezentare eficace a unei situații sau a unei probleme. (Depover, 2000, p. 151) Sistemul se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
impun schimbarea. O schimbare care să corespundă Însă dorințelor proprii, și nu intereselor colective. Sunt tipuri egoiste și pasionale, care ilustrează pulsiunile nconștientului, refuzând prezentul și proiectându-se În viitor. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic În schema ce urmează: Tipul educatorului (conservator, orientat către trecut, este sub influența supraeuluiă Tipul eroic (Împlinește valorile ideale ale supraeuluiă EUL Tipul aventurier (sondează necunoscutul și e dominat de pulsiunile inconștientuluiă Tipul revoluționar (reformator, orientat către viitor, aflat sub influența inconștientuluiă Se poate remarca faptul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
merge până la sacrificiul de sine este caracteristică tipului idealist, al eroului; bă nevoia de a oferi, de a transmite valori și cunoștințe, de a construi și de a menține starea de ordine și de echilibru este caracteristică tipului altruist al educatorului și psihoterapeutului; că nevoia de a se elibera, de a fugi, de a sonda și de a descoperi necunoscutul, depășind realitatea imediată, actuală este caracteristică tipului pasional al aventurierului care e Într-o căutare permanentă, mânată de curiozitatea necunoscutului; dă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
, Adriana (12.XI.1949, Oradea), eseistă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Jude), educatoare, și a lui Alexandru Simlovici, ofițer. B. a publicat până în 1975 sub numele Adriana Simlovici și Adriana Brădeanu și cu pseudonimul Iosana Pantea. Urmează la Timișoara școala generală și liceul, apoi Facultatea de Filologie (1967-1972). A devenit din 1972 redactor
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
și mai curajoși copii pe care i-am cunoscut. Voi știți, că astăzi, copii de la mai multe grădinițe și școli vin la teatru ? ( voci aprobatoare ) Deci știți. Hai să-i primim. ( în scenă intră un grup de copii cu doamna educatoare ; grupul se oprește la semaforul din colț, care este pe roșu. Când apare verde, grupul, ținându-se de mâini, în frunte cu doamna educatoare, traversează strada pe zebră, coboară în sală și ocupă un rând - din față -care a fost
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
aprobatoare ) Deci știți. Hai să-i primim. ( în scenă intră un grup de copii cu doamna educatoare ; grupul se oprește la semaforul din colț, care este pe roșu. Când apare verde, grupul, ținându-se de mâini, în frunte cu doamna educatoare, traversează strada pe zebră, coboară în sală și ocupă un rând - din față -care a fost rezervat special. Când grupul ,,traversează’’ ofițerul îi salută și le face semne specifice să traverseze. Urmează repede un alt grup care repetă metodologia traversării
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
veverița năzdrăvană, ce pot să-i mai dau ca să nu mă uite până mâine, când iarăși am s-o vizitez, ieșind de la grădiniță? Nu mai am nimic în ghiozdănaș, doar o bucată de hârtie, pe care mi-a scris doamna educatoare poezia pentru serbare. Na și ce? O dau și pe aceea că doar poezia în mare o știu deja, iar mâine am s-o învăț în întregime dacă mă ajută doamna educatoare. E bună cu copiii, mă va ajuta cu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
de hârtie, pe care mi-a scris doamna educatoare poezia pentru serbare. Na și ce? O dau și pe aceea că doar poezia în mare o știu deja, iar mâine am s-o învăț în întregime dacă mă ajută doamna educatoare. E bună cu copiii, mă va ajuta cu siguranță. Veverița reapare din senin și explorează cu mare curiozitate, iarba de lângă copac. S-a obișnuit deja cu cadoașe. Când vede bucata de hârtie, stă o clipă pe gânduri, dar nu mai
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mincinoasă... Cum ai spus? - se răstește la el Sorina. Primul ei gând a fost să se ducă și să-l bată, „măr” să-l facă. Sau, măcar câteva palme să-i dea, așa, ca să-l învețe minte. Dar și tovarășa educatoare la grădiniță și părinții - acasă, au învățat-o că un copil mai mare nu trebuie niciodată să se poarte urât cu unul mai mic decât el. Iar dacă piticul îl supără cu ceva, copilul cel mare trebuie să știe să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
o sumedenie de lucruri în legătură cu ceea ce este pe pământ. Nu-i vorbă că prichindeii află multe din aceste taine și de la bunici, părinți sau frați mai mari. Dar nici unul din ei nu știe să explice așa de frumos ca buna educatoare și nu are glasul atât de dulce, de melodios și de catifelat ca al ei. Oare, azi despre ce o să le vorbească? Ia să vedem, copii, ce știți voi despre anotimpuri? Mai multe anotimpuri fac un an, a și dat
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
prea tare și... Să știți că și eu, când eram mică, am pățit la fel. Eram la cămin și făceam repetiție pentru un spectacol. Și tot așa mi s-a întâmplat. Ba mai rău: am uitat toată poezia. Dar tovarășa educatoare nu m-a certat. Și, cum v-am spus, eu nu mai știam deloc poezia, dar voi o știți. Nu-i nimic, nu mai fiți supărați! Uite fetița doctorița, care a cântat adineauri, știe o poezie nemaipomenit de frumoasă, Moartea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și am pornit ca o nebună pe străzi, în timp ce el, transformat ca prin minune, se milogea după mine să-l iert. La urmă l-am iertat. Și-a ținut cuvântul să nu mai facă astfel de gesturi: după cum vezi, eram educatoare! Conversații lungi, inutile și care se termină cu epuizarea amîndu-rora. Caut, ridicol, să descopăr un colț din carnea ei neprofanat, căci ideea de "dragoste" e prea abstractă pentru chinurile mele, iar pe mine mă obsedează micile evenimente dintre ei și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]