398 matches
-
Deși aparține trupului carnal, mâna reprezintă o prelungire cu anumite semnificații sau „roluri” funcționale ale acestuia. Ea nu este numai „un organ carnal-somatic de aprehensiune”, ci reprezintă și un organ de execuție al aparatului psihic al persoanei. Mâna este „organul efector”, de „acțiune”, al unei ființe care gândește, prin care ideile devin obiecte prelucrate de ea, așa cum, prin intermediul limbajului, ideile devin cuvinte. Mâna exprimă ideile prin obiectele făcute de ea, iar limbajul exprimă ideile prin cuvintele pe care acesta le construiește
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este localizată constitutiv în membranele reticulului endoplasmic, activarea ei având loc sub influența stresului reticulului endoplasmic. Caspaza 7, care este recrutată de către stresul reticulului endoplasmic, poate cliva și activa caspaza 12. Oxidul nitric în exces se consideră a fi un efector important al morții celulare în celula β în T1DM. Tratarea celulelor β cultivate cu oxid nitric produce stres în reticulul endoplasmic, probabil prin depleția stocurilor de calciu prezente aici (prin inhibarea pompei Ca+2-ATP-azică denumită SERCO, din reticulul endoplasmic). Această
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
4, 123). Ca în celelalte celule ale organismului, travaliul secretor β-celular este asigurat de consumul moleculelor de ATP. În plus, aceste molecule joacă un rol important ca etapă esențială în ciclul de evenimente ce cuplează stimulul (creșterea glicemiei) de evenimentul efector final (insulinosecreția). Producția de ATP se realizează în cele 3 etape majore ale oxidării glucozei: în ciclul glicolizei anaerobe (când se produc 4 molecule ATP din care însă se consumă 2); în ciclul lui Krebs se produc 2 molecule ATP
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
reglează comportamentul în funcție de schimbările din spațiul digital și din cel fizic-uman. Agenții cognitivi operează în lumile virtuale, putând să „perceapă”, grație senzorilor, să raționeze și să acționeze sau să modifice spațiul digital, să răspundă în mod particular fiecărui utilizator, mulțumită efectorilor. Capabili să decidă în legătură cu o anumită acțiune, fiind reflexivi, reactivi și proactivi, pot avea un comportament flexibil, comunicativ și social, îndeplinind acțiuni colective și cooperative. Mai mult chiar, agenții pot „învăța” din procese anterioare, „memorând” diverse evenimente și realizând anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nivelul sistemului nervos central; 2. sistemul reglator - la diferitele niveluri ale sistemului nervos central (îndeosebi în cortexul cerebral) are loc decodificarea informațiilor sosite de la organele de simț, prelucrarea și elaborarea de răspunsuri motorii adecvate, transmise pe căile eferente la sistemul efector; ulterior, sistemul nervos central primește informații despre modul în care a fost realizată mișcarea comandată, realizând din mers corecțiile care se impun; 3. sistemul efector (mușchii) - impulsurile care vin pe căile eferente ajung la placa motorie, de unde sunt transmise fibrelor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de simț, prelucrarea și elaborarea de răspunsuri motorii adecvate, transmise pe căile eferente la sistemul efector; ulterior, sistemul nervos central primește informații despre modul în care a fost realizată mișcarea comandată, realizând din mers corecțiile care se impun; 3. sistemul efector (mușchii) - impulsurile care vin pe căile eferente ajung la placa motorie, de unde sunt transmise fibrelor musculare, determinând contracția acestora; practic, mișcarea, percepută cu ochiul liber, este rezultatul glisării filamentelor de actină printre cele de miozină. Repetarea unui act motor conduce
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
trei sisteme care au rol în producerea mișcărilor coordonate: (Sbenghe, citat de Albu și colab, 2006, p. 21) sistemul informațional reprezentat de aferențele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei și a planului de mișcare; sistemul reglator spinal și supraspinal; sistemul efector (mușchii). Informația vizuală este cea care determină “cucerirea” primelor elemente ale coordonării. Informația chinestezică întregește sfera de cuprindere ceea ce ar conduce la dezvoltarea capacității de coordonare. După Blume (citat de Manno, 1996, p. 140) aptitudinile coordinative se bazează pe sinteza
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
prezintă fiecare individ: mobilitatea articulară, lungimea segmentelor și elasticitatea mușchilor (Albu, 1971, p. 78). Eficacitatea mișcării este rezultatul unei organizări ce pune în acțiune fiecare mușchi dar mai ales coordonează diferiți mușchi în raport cu cerințele sarcinii și cu condițiile inițiale. Activitatea efectorilor musculari se află sub directa dependență a unui sistem de comandă care îndeplinește unele funcții logice: primește informațiile ce provin din corp și din mediul ambiant, analizează informațiile, ia decizia de realizare a acțiunii, proiectează acțiunea în funcție de condiții și declanșează
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
senzitivo-senzoriale. 2. Elaborarea actului motor în cortex pornește de la informațiile senzitivo-senzoriale. 3. Punerea în acțiune a sistemelor piramidale și extrapiramidale, sisteme ce au rol în transportul comenzii motorii către motoneuronii alfa și gama din măduva spinării și apoi către aparatul efector. 4. Reaferentația realizată de către sistemul senzorial-senzitiv, care transmite informația asupra modului de desfășurare a mișcării. Aceste informații sunt primite de la proprioceptori, receptorii vizuali, vestibulari și sunt trimise la sistemul reglator (mai ales la cerebel). 5. Organizarea și ajustarea etapelor tonice
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sistemul senzorial-senzitiv, care transmite informația asupra modului de desfășurare a mișcării. Aceste informații sunt primite de la proprioceptori, receptorii vizuali, vestibulari și sunt trimise la sistemul reglator (mai ales la cerebel). 5. Organizarea și ajustarea etapelor tonice și fazice ale sistemului efector, realizată de către sistemul reglator. 6. Realizarea mișcării voluntare de către aparatul efector, în conformitate cu planul elaborat și transmis de cortex și prelucrat de subcortex. Mișcările unui subiect sunt formate din scheme de mișcare ce devin treptat precise și automatizate. Intr-o schemă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Aceste informații sunt primite de la proprioceptori, receptorii vizuali, vestibulari și sunt trimise la sistemul reglator (mai ales la cerebel). 5. Organizarea și ajustarea etapelor tonice și fazice ale sistemului efector, realizată de către sistemul reglator. 6. Realizarea mișcării voluntare de către aparatul efector, în conformitate cu planul elaborat și transmis de cortex și prelucrat de subcortex. Mișcările unui subiect sunt formate din scheme de mișcare ce devin treptat precise și automatizate. Intr-o schemă de mișcare intră în acțiune anumite grupe musculare. Pentru realizarea coordonării
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
efort, se evidențiază: efort de tip neuromuscular, în care solicitarea se adresează preponderent sistemului neuromuscular. Eficiența acestui efort depinde de nivelul de dezvoltare și organizare a sistemului nervos central și periferic, capabil să mobilizeze prompt, economicos și în condiții diverse, efectorii musculari; efort de tip cardio-respirator, în care aparatul cardiovascular, respirator și sângele sunt direct responsabile de valorile optime ale consumului maxim de oxigen utilizat de țesuturi în scopul degajării unei cantități suficiente de energie; efort de tip energetic, denumit și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
25 ms); timpul central în care se face analiza, sinteza și elaborarea comenzii la nivelul S.N.C., care durează, în medie, între 70 82 ms. transmiterea eferentă, care variază între 8 10 ms, de la cortex pe căile piramidale în periferie; timpul efector, cu o durată de aproximativ 25 - 35ms, constituit din depolarizarea plăcii neuromotorii și contracția fibrelor musculare. Acest timp este cu atât mai lung cu cât actul motric este mai complex (Ifrim, 1986). 3.2.3.5. Test 16 - Alergare de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și a piciorului de pe blocul din spate. „Reacția la start” depinde în cea mai mare parte de planul proceselor nervoase, în mod direct de rapiditatea transmiterii impulsurilor motoare la diferite verigi, dar și reactivitatea și forța de reacție a organului efector. Cursa propriu-zisă se cronometrează din momentul transmiterii semnalului de începere, moment ce este urmat de reacția atletului. Această reacție are loc într-un anumit interval, denumit „timp de reacție” ce variază între 0,10 la 0,18 secunde și constituie
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la variațiile normale între 85 și 115 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
printr-un control strict al ventilației. Sistemul de control al ventilației (fig. 75) are arhitectura clasică a arcului reflex, în care receptorii primesc informația și o transmit la centrul de control din creier, care procesează informația și trimite impulsuri către efectori (mușchii respiratori). O creștere a activității efectorilor va determina o scădere a informației către creier, de exemplu prin scăderea pCO2 în sângele arterial; acesta este un exemplu de feedback negativ. 18.6.1. Chemoreceptorii centrali In general chemoreceptorii sesizează modificări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de control al ventilației (fig. 75) are arhitectura clasică a arcului reflex, în care receptorii primesc informația și o transmit la centrul de control din creier, care procesează informația și trimite impulsuri către efectori (mușchii respiratori). O creștere a activității efectorilor va determina o scădere a informației către creier, de exemplu prin scăderea pCO2 în sângele arterial; acesta este un exemplu de feedback negativ. 18.6.1. Chemoreceptorii centrali In general chemoreceptorii sesizează modificări de compoziție chimică în lichidul cu care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul, mușchii intercostali, mușchii abdominali și mușchii respiratori accesori reprezentați mai ales de mușchiul sternocleidomastoidian. Acțiunile acestor mușchi au fost descrise mai sus. In ceea ce privește controlul ventilației este foarte important ca aceste grupe musculare să lucreze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
producția și eliminarea lactatului muscular, hipoxia este numai una dintre cauzele producției crescute de lactat. Ei susțin că metabolismul în condițiile unei cantități reduse de oxigen, nu este în mod obișnuit o cauză a formării lactatului și presupun că un efector major al lactatului sanguin este sistemul receptor badrenergic. Aceeași autori resping criticismul practicat de Katz și Sahlin (1990) la adresa studiilor originale pe NADH care sugerau că metoda folosită nu era validă. Ei prezintă date care confirmă și susțin ipoteza conform
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și muscular cresc în timpul stimulării electrice a mușchiului scheletic (Spriet - 1988; Stainsby 1984, 1985). Pe de altă parte, blocajul receptorilor badrenergici duce deseori la scăderea lactatului sanguin și muscular (Ahlborg - 1985; Richter 1988). Astfel, sistemul receptorilor badrenergici este considerat un efector major al lactatului sanguin în sânge în timpul exercițiului fizic (Stainsby și Brooks - 1990). În sprijinul acestor studii, ce sugerează o relație cauzală între sistemul receptor badrenergic și comportarea lactatului sanguin și muscular, au fost observate corelații foarte strânse între concentrațiile
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
aceste criterii, cărora le putem adăuga și altele, o tipologie generală a mincinosului poate fi definită în funcție de [Gorgos, 1989:433]: • factorii de personalitate: intelectuali (inteligență, flexibilitate, fluiditate, creativitate etc.); dinamic-energetici (temperament, afectivitate, motivație); proiectivi (trebuințe, tendințe, dorințe, aspirații, scopuri, idealuri); efectori / instrumentali (memorie, deprinderi, priceperi, capacitate, aptitudini); relaționali (caracter, legături interpersonale); etc. • factori de natură bio-psiho-socială: constituție biologică (stare de sănătate sau de boală), vîrstă, sex; constituție psihică (echilibrat/dezechilibrat, introvertit/extrovertit etc.); grup cultural (primitiv/modern, religios/nereligios, cult/incult
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în contact cu antigenul specific sunt limfocite angajate („informate”). Ele constituie substratul material al memoriei imunologice și ori de câte ori se vor reîntâlni cu antigenul potrivit, vor produce un răspuns imun rapid și amplu. După durata vieții, limfocitele sunt:- cu viață scurtă (efectori ai răspunsului imun);- cu viață lungă (de memorie), care recirculă în organism pentru perioade îndelungate (de ordinul anilor). Se afirmă că, la om, limfocitele de memorie ar supraviețui circa 10 ani, fără să se dividă. Astfel se explică starea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care realizează echilibrul optim al răspunsului imun. 1.2.1.1. Limfocitele B Limfocitele B reprezintă 5-15% din totalul limfocitelor circulante și constituie o fracțiune funcțională majoră a populației limfocitare. Împreună cu descendenții lor diferențiați (limfoblastul, plasmacitul), limfocitele B sintetizează anticorpi, efectorii răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Limfocitul B imunocompetent, (matur, dar neangajat) sintetizează cantități mici de molecule ale unui izotip de Ig, care rămân legate de membrana limfocitului, având rol de receptori de antigen, adevărate „antene” de detectare a antigenului (Ag
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmentele genice pentru regiunea constantă a catenei grele a imunoglobulinei. Pe de altă parte, în cursul evoluției unei anumite linii celulare, este exprimată o aceeași catenă ușoară. În consecință, mecanismul de macaz al clasei imunoglobulinice permite schimbarea tipului de răspuns efector mediat de regiunea CH, menținând însă constantă disponibilitatea de a recunoaște același antigen, aceasta fiind apanajul regiunilor variabile (VL și VH). Schimbările în expresia segmentelor genice CH sunt realizate pe două căi. În majoritatea cazurilor, acestea se realizează pe calea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]