419 matches
-
nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
presiunea arterială, în cadrul sistemului renină-angiotensină, cu efecte ulterioare asupra fluxului filtrării glomerulare. 24.5. Tubul urinifer Tubii renali sunt alcătuiți dintr-un singur strat de celule epiteliale, înconjurate de interstițiu și în direct contact cu capilarele peritubulare, derivate din arteriola eferentă. Tubul renal primește ultrafiltratul glomerular și îl procesează până la stadiul de urină finală. Tubul renal este împărțit în mai multe segmente, la nivelul cărora se realizează diversele aspecte ale fenomenelor de reabsorbție. Diferențele funcționale ale diverselor segmente tubulare sunt asociate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
dintre presiunile hidrostatice și osmotice ce acționează pe membrana filtrantă, denumite generic forțele Starling. Presiunea din capilarele glomerulare este mai mare decât cea din alte paturi capilare, deoarece arteriolele aferente sunt scurte și drepte, iar vasele din avalul glomerulului, arteriolele eferente, prezintă o rezistență relativ mare. Presiunea hidrostatică medie într-un capilar glomerular este mult mai mare (55 vs. 25 mm Hg) decât într-un capilar din alte organe, de exemplu mușchiul scheletic. Presiunea hidrostatică capilară scade puțin (1 2 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de aprovizionare cu plasmă pentru menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
un volum circulant optim. Controlul hormonal și prin autacoizi al circulației renale Pe lângă noradrenalină și adrenalină, endotelinul eliberat de endoteliul vascular are efect vasoconstrictor, reducând GFR în condiții traumatice și patologice. Angiotensina II are efecte constrictoare mai ales asupra arteriolelor eferente, crescând presiunea hidrostatică glomerulară și în același timp reducând fluxul sanguin renal. Oxidul nitric derivat din endoteliu scade rezistența vasculară renală și crește GFR. Prostaglandinele (PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și îndepărtează ANP și toate celelalte peptide natriuretice din circulație. ANP și BNP acționează prin intermediul receptorului ANPA iar CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în urma toracotomiei, efectele intervenției propriu-zise pe structurile viscerale toracice, precum și poziționarea tuburilor de dren, determină un flux nociceptiv postoperator continuu și pe căi nervoase extrem de diverse, acestea fiind cauzele principale ale limitelor metodelor analgetice pe care le avem la îndemână. Eferentele nociceptorii. A. Durerea parietală somatică este datorată toracotomiei care interesează tegumentele și mușchii intercostali și tuburilor de dren intercostale, la care se adaugă posibilele fracturi și rezecții; este o durere tributară eferențelor nervilor intercostali. B. Secționarea prin incizie sau întinderea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de asemenea sursă de sângerare. Creșterea presiunii la nivelul venelor, dilatarea vaselor, precum și tracțiunea exercitată la nivelul structurilor de înveliș ale creierului pot 403 duce la apariția cefaleei rezistentă la tratament, de multe ori pulsatilă [2,8]. Drenajul prin venele eferente ale MAV se poate realiza la nivelul sinusurilor durale, constituindu-se astfel într-un drenaj superficial, sau la nivelul venelor profunde - drenaj profund. EPIDEMIOLOGIE Dacă rata detecției malformațiilor vasculare în general este de 2,2/100000 locuitori/an, detecția MAV
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
MAV va apărea net conturată, cu evidențierea arterelor nutritive și a venelor de drenaj [1]. Pe examinarea RMN, leziunile de tip MAV apar ca o zonă inomogenă de hiposemnal, cu aspect de „fagure de miere”, observându-se conexiunile cu vasele eferente și aferente tributare acesteia (fig. 5.39). În jurul leziunii se poate observa ocazional hemoglobina extracelulară în hiposemnal, aceasta fiind un indicator al unor hemoragii în antecedente, simptomatice sau asimptomatice. Asocierea cu studiul angio (angioRMN), completează datele anatomice și orientează asupra
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
aceste deziderate sunt asigurate în cea mai mare măsură de poziția șezând. În ceea ce privește craniotomia, este recomandabil ca aceasta să fie cât mai largă pentru a avea un acces multidirecțional atât asupra nidusului cât și asupra vaselor aferente și a celor eferente. În caz de edem cerebral postoperator, o cranectomie largă asigură un spațiu suplimentar pentru a evita creșterea presiunii intracraniene (fig. 5.40). Tehnica de realizarea a exciziei MAV cuprinde repere bine stabilite; acestea pot fi stadializate în cinci etape: identificarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și una vegetativă. Durerea superficială tardivă, dar mai ales durerea profundă se însoțesc de alterarea stării afective (de la cenestopatie la indispoziție, agitație) și de reflexele vegetative importante: greață, transpirații profuze, modificări ale TA, ce s-ar datora stimulării unor fibre eferente aparținând SNV. Durerea inițială este însoțită de reflexe de efuziune, de retragere rapidă a segmentului de corp afectat. VII.3.2.2. Durerea viscerală. Sensibilitatea nociceptivă provenită de la organele interne prezintă un caracter difuz, imprecis, iar prin reacțiile ce o
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
activarea fibrelor subțiri facilitează transmisia (deschide poarta). Mecanismul spinal este, bineînțeles, influențat de creier: un sistem specializat de fibre groase, cu conducere rapidă (Central Control Trigger) activează procese cognitive selective, care vor influența proprietățile modulatorii ale porții spinale. Când impulsurile eferente pornite de la măduvă depășesc un nivel critic, se activează ariile responsabile de comportamentul complex, secvențial și de caracteristicile experienței dureroase. Rămăsese neelucidată, totuși, problema durerii severe În membrul fantomă. În 1978, John Loeser și Ronald Melzack propun un mecanism central
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
diferitele aferențe. „Arhitectura” acestei rețele ar fi una de tip divergent, În anumite zone, pentru a permite desfășurarea proceselor, În paralel, În diferitele arii ale neuromatrix ului și de tip convergent, În alte zone, pentru a permite interacțiuni ale răspunsurilor eferente. Sinteza și procesarea ciclică și repetată a impulsurilor nervoase prin neuromatrix, imprimă ceea ce Melzack a numit, o „neurosemnătură”. Toți neuronii din rețea posedă această neurosemnătură, ea fiind dată de modelul conexiunilor sinaptice din neuromatrix. Toate impulsurile de la corp sunt procesate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cîteodată În mecanismul durerii cronice. În ceea ce privește proprietățile funcționale ale nociceptorilor s-a constatat că stimuli puternici mecanici, termici și chimici cresc descărcările din nociceptori. Micromediul Înconjurător al nociceptorului este În general format de fibrele musculare netede, sângele capilar, fibre simpatice eferente și un adevărat complex biochimic (care poate cunoaște modificări patologice). Acest "microclimat" poate influența excitabilitatea nociceptorului prin o mare diversitate de posibile mecanisme. Un fapt important În cercetările privind nociceptorii cutanați (larg răspîndiți) a fost descoperirea creșterii descărcărilor din aceștia
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cornul dorsal (fig.1.4) Prima celulă neuronală (protoneuronul) se găsește În ganglionul spinal (ganglionul rahidian posterior) sau În ganglionul echivalent al nervului cranian senzitiv ce primește de la receptori superficiali un braț aferent ce se va continua cu un braț eferent prezent În rădăcina posterioară. Ajuns la măduvă axonul terminal se finalizează În fibre ascendente și descendente ce formează tractul dorso-lateral al lui Lissauer care se termină În substanța gelatinoasă a lui Rolando la nivelul cornului posterior unde face sinapsa cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
doilea neuron, fie direct În stratul IV, fie cu interneuroni din substanța gelatinoasă. Există discuții privind posibilitatea și a unei abordări medulare, din partea fibrelor algoconductoare aferente, pe calea rădăcinii ventrale. Aceasta ar Însemna că, pe lângă fibrele mielinice cu diametru mare, eferente, cu destinație motorie, ar exista și fibre aferente subțiri, a căror origine se află de asemenea În fibrele musculare mediind durerea „mialgică”, care se demască prin stimularea rădăcinii ventrale a nervului rahidian În condițiile blocării farmacologice a rădăcinii posterioare . 1
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
controlat, la bolnavi cu fibromialgie. Se spune că efectul antidepresiv al Cyclobenzaprinei este minimal, fiind mai des folosită pentru relaxarea musculară obținută În tulburările acute musculo scheletale. Proprietățile relaxante se datorează intervenției medicamentului la nivel supraspinal, unde reduce activitatea motoneuronului eferent, modulând tensiunea musculară. Ce s au așteptat cercetătorii să schimbe cu această terapie, nu a fost foarte clar. S-a Înregistrat o evoluție pozitivă a durerii și calității somnului și s-a urmărit fatigabilitatea. Redoarea matinală nu a fost influențată
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a rezervei funcționale renale (capacitatea de a crește RFG ca răspuns la perfuzia cu aminoacizi) și sunt predictive pentru apariția ulterioară a proteinuriei. Presiunea intraglomerulară este rezultanta relațiilor dintre fluxul plasmatic renal (FPR) și calibrul (tonusul) arteriolelor glomerulare aferentă și eferentă. În primul stadiu al bolii renale diabetice se constată pe de o parte o creștere a FPR, iar pe de altă parte modificări ale tonusului arteriolar în sensul dilatației arteriolei aferente și constricției arteriolei eferente. Pentru a explica apariția acestor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]