1,310 matches
-
ca-n auz de prunc,/ Cer nămolit sau limpede - cusut,/ Ochiul lui Circe cumpănește lumea” (Ochiul lui Circe). Meditațiile lirice grupate aici sunt stimulate fie de pretexte plastice (prilejuite de Francesco Primaticcio, Matisse, Breugel sau George Dima), fie de arhicunoscute efigii mitologice sau poetice, ca în Tăinuind-o pe Dafne, Ganimede, Raiul minotaurului sau Pânza lui Ulise. Este prilejul unui înfiorat dialog între ere: „Timpul nou/ de cel vechi/ pentru tine îl dezleg,/ încercând/ să acopăr sfâșierea/ cu plinul/ unui ochi
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
șevaletși prin gânduri pictez un peisaj complet.Dar după atâția ani și logodită cu răbdare,la fereastra cu dor, vor adia miresme rare,simt prin noua primăvară parfum de viață,iar florile de portocal sunt mărturie-prefață.7 Aprilie 2017... X. EFIGIE, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017. Toți acești ani, triste tăceri au destrămat, dar gândul ți-a rămas fierbinte și-nhămat, marea depărtarii n-a spălat dorul de mine și pe țărm de vis
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
a făcut să rămâi zeul-bărbat, regretele ți s-au măcinat la piatra timpului și-ai privit în clepsidră scurgerea nisipului. Anii au trecut, iar gândurile-ți sunt suspine și deseori, îmi cauți privirea... să te lumine, dar ți-am rămas efigie, pe suflet încrustată, timpu-a-nnobilat-o, fără să crezi vreodată. 29 Martie 2017 ... Citește mai mult Toți acești ani, triste tăceri au destrămat,dar gândul ți-a rămas fierbinte și-nhămat,marea depărtarii n-a spălat dorul de mineși pe țărm de vis
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
dar teama te-a făcut să rămâi zeul-bărbat,regretele ți s-au măcinat la piatra timpuluiși-ai privit în clepsidră scurgerea nisipului.Anii au trecut, iar gândurile-ți sunt suspineși deseori, îmi cauți privirea... să te lumine,dar ți-am rămas efigie, pe suflet încrustată,timpu-a-nnobilat-o, fără să crezi vreodată.29 Martie 2017... XI. PRIMĂVARĂ FĂRĂ FLOARE, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017. Nu am ales să tac din rău sau izolare, când toate între
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
cea situată în Piața Forum nr. 1. Monedele au următoarele caracteristici: formă rotundă, sunt realizate din aur, titlu 900/1 000, au o greutate de 6,452 de grame și diametru de 21 milimetri. Pe avers este reprezentată, în centru, efigia domnitorului Carol I în profil spre stânga etc., iar pe revers, în centru, valoarea nominală a monedei autentice „20 Lei“ și anul emisiunii „1868“; pentru ca replica emisă de B.N.R. să nu fie confundată cu moneda autentică, aceasta va conține monograma
Agenda2005-21-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283711_a_285040]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > EFIGIE Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Toți acești ani, triste tăceri au destrămat, dar gândul ți-a rămas fierbinte și-nhămat, marea depărtarii n-a spălat dorul de mine și pe
EFIGIE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385097_a_386426]
-
a făcut să rămâi zeul-bărbat, regretele ți s-au măcinat la piatra timpului și-ai privit în clepsidră scurgerea nisipului. Anii au trecut, iar gândurile-ți sunt suspine și deseori, îmi cauți privirea... să te lumine, dar ți-am rămas efigie, pe suflet încrustată, timpu-a-nnobilat-o, fără să crezi vreodată. 29 Martie 2017 Referință Bibliografică: EFIGIE / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2287, Anul VII, 05 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Ileana Tănase : Toate Drepturile Rezervate
EFIGIE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385097_a_386426]
-
ai privit în clepsidră scurgerea nisipului. Anii au trecut, iar gândurile-ți sunt suspine și deseori, îmi cauți privirea... să te lumine, dar ți-am rămas efigie, pe suflet încrustată, timpu-a-nnobilat-o, fără să crezi vreodată. 29 Martie 2017 Referință Bibliografică: EFIGIE / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2287, Anul VII, 05 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Ileana Tănase : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
EFIGIE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385097_a_386426]
-
la Turda, Liceul de Băieți (azi Colegiul Național „Mihai Viteazu”), pe care le-a absolvit în anul 1954. În timpul liceului si-a etalat virtuozitatea interpretativă instrumentală, la pian și acordeon, cu piese de muzică ușoară. Zisa „origine socială nesănătoasă” de efigie propagandistică a regimului moscovito-securisto-comunist i-a zăgăzuit intrarea la Conservator. Din acest motiv a mers la Facultatea de Mine din Petroșani, unde admiterea era mult facilă. Aici, talentul său muzical nu a putut fi și el coborât în subteran ci
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
mă Rog : Ca Scriitor, ca Geograf, dar mai ales, ca Teolog! Diplomele ce le-aduceți, de la orice Olimpiadă Sunt și pentru cârcotași, o imbatabilă dovadă! Că-i atât de necesară, ora de Religie, Se vede unde Țara are, Morala ca Efigie! Păstrați Religia în Școală! să aibă și urmașii-Un DUMNEZEU Nu ascultați povățuiri deșarte de la vre-un semidoct ateu! Având Învățătura Bună, cu care nimeni n-a dat greș, Veți izbândi în viață și în lume, cum faceți astăzi, la
ZIUA ŞCOLII MIHAIL DRUMEŞ 26 NOV. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383102_a_384431]
-
debordantă, cuceritoare și contagioasă. L-am prețuit și respectat, l-am iubit și l-am admirat ca pe un minunat român (cu demnitate și neînfricare de Dac de pe Columna lui Traian). Ilarie Hinoveanu a fost și rămâne un model, o efigie eclatantă de Cetățean al Craiovei, al Olteniei, al Europei și al Lumii acesteia nebune, nebune de legat care a devenit Terra, satul gobal ce înghite hulpav tot ceea ce ține de tradiții, identitate culturală, specific național, demnitate națională, patriotism și naționalism
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
în răscrucea sufletului, la care te vei închina luminat vreme de un an. Am petrecut în localitatea Botiza o zi și o noapte pline de sens, ca zilele Facerii. Suficient pentru a înțelege de ce familia Părintelui Berbecar este bucată din efigia locului. Am început preumblarea seara cu o vizită acasă la Gheorghe Petreuș, botizanul imobilizat de 32 de ani la pat, care își trăiește senin sublimul suferinței. Am continuat apoi cu Sfânta Liturghie de a doua zi, urmată de o procesiune
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
talentați din România, necunoscuți încă peste frontierele țării. La Festivalul „Serbare Câmpenească”, din luna mai 2015, prilejuit de Ziua mamei au fost invitați tinerii interpreți vocali Emilia Dorobanțu, Adrian Naidin, Anamaria Ferentz. Totalmente neasemănătoare actelor de bravadă din România, sub efigia cărora se exersează cele mai fățișe mijloace manipulative ale caruselului de interese cu efect profitabil deturnat la cu totul și cu totul alți benefeciari, domnul John Banu transpune în act proiecte destinate prin statut evenimentelor cu profil cultural artistic, social-umanitar
JOHN BANU. NEVOIA DE UN ALT JOHN BANU SAU ACELAŞI, ŞI ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383227_a_384556]
-
bea. Pentru a face asta, Își ridicase pentru o clipită masca, Întorcându-se ușor. Dante Îi văzuse scăpărând ochii de onix, ca și când femeia i-ar fi căutat privirea. Apoi Își reluă drumul. Trecu și el de bazinul din piatră, cu efigia lui lugubră. O urmărise pe Antilia fără să ia seama pe unde umbla, concentrându-și Întreaga atenție ca să nu se lase descoperit. Abia acum Își dădea seama Încotro Îl purtase, căci zărea În depărtare prăvălia spițerului. Văzând-o cum Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fericiți. Și ce bine Îmi semăna eroina din film, În furoul ei vechi cu breteaua ruptă, parcă eram eu la șaptesprezece ani. MÎine trebuie să merg să plătesc lumina. Pe somația de plată „București“, Într-un chenar, un oraș În efigie, latinitatea noastră În nasuri, În urechi, profiluri de medalie În corturile din Bariera Moșilor, scriitoarea Înfierbîntată În fața flăcăului oacheș de la baraca de tir. Pe masă Între două borcane de mazăre e un spațiu mic pe unde s-ar putea strecura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dinăuntru dinafară diode pentru redresarea curentului) — Așa, așa, lipește-te bine nebunateco! țo punte În mijlocul ei la distanțe egale de maluri un strigăt ei trec nu-l aud) O Donna Clara ich hab dich tanzen gesehn țun șir de profiluri efigii ale vîrstelor de bronz de fier de aur le văd cum alunecă-n foc cum se moaie cum Își schimbă trăsăturile ochi alungiți topiți curgînd pe obraji fețe luînd forma sticlei transparente friabile) — S-a spart rîndunica hîc! N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lovitură de picior în ouăle comunicării în masă sau, de data asta cu delicatețe și finețe, o desconsiderare nemeritată. Tipii ăștia nu sunt buni nici pentru manifestații, se spunea, măcar să arunce o piatră, să-l ardă pe șeful statului în efigie, să spargă vreo câteva geamuri, să intoneze un cântec revoluționar din acelea de pe vremuri, ceva care să arate lumii că nu sunt morți ca aceia pe care i-au îngropat mai adineauri. Manifestația nu le-a încununat speranțele. Oamenii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
americani Însoțiți de un copil mic care treceau prin holul hotelului, rugându-i să se oprească, apoi Își deschise poșeta și căută cu disperare ceva ce putea să dea cadou. Își revărsă pe jos Întreg conținutul poșetei, de la portofelul cu efigia lui Snoopy, rujul de buze, niște sticluțe mici din plastic, și i le puse În mână copilului cu forța. În lift ne-am oferit să le ducem bagajul unui cuplu de bătrâni de origine hispanică și, deși ne-au refuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cruce în răscrucea sufletului, la care te vei închina luminat vreme de un an. Am petrecut în Botiza o zi și o noapte pline de sens, ca zilele Facerii. Suficient pentru a înțelege de ce familia Părintelui Berbecar este bucată din efigia locului. Am început preumblarea seara cu o vizită acasă la Gheorghe Petreuș, botizanul imobilizat de 32 de ani la pat, care își trăiește senin sublimul suferinței. Am continuat apoi cu Sfânta Liturghie de a doua zi, urmată de o procesiune
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
îngeresc Să te despic în două e visul meu cel pur Și-o sărutare dulce aievea vreau să-ți fur! 4. lighioane parfumate cu eternitate mă-ntorc la starea noastră de îngeri decavați - azi omenirea-și are însemnele gravate pe efigii de îngeri și vașnici sicofanți dar care-i adevărul ce ne va da speranța că viața este fructul unui impuls major, cînd geme națiunea și rîde manutanța, la noi în bătătura, cînd joacă repejor! Referință Bibliografica: GÎNDUL CĂ ASTĂZI PLOUA
GINDUL CA ASTAZI PLOUA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361531_a_362860]
-
mai profundă când e purtată prin geografii vechi, cu nume fascinante; exotismul că și senzualitatea, are la Minulescu o expresivitate docta: “Lesbos mi-a dedicate un temple, Citera altul, Mi-a dăruit arhipelagul cu toate florile Și-argintul Monezilor cu efigia lui Eros-blond Din Orient, Ovidiu m-a adus la Romă într-un sicriu de pergament...” Erosul reprezintă tema și, în același timp, mitul cel mai consistent al romanței. În “Strofe pentru toată lumea” și mai ales in “Nu sunt ce par
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
de ceas la ușa destinului individual, specimenele jalnice la privit ale momentului își conțin într-un mod patologic sentimentul cronic al ne-muririi individuale, al înveșnicirii propriilor lor ființe șubrede și complet aspiritualizate într-o formă de existență pe care efigia degradării umane tronează dominator și despotic la nesfârșit, parcă. Toți, fără deosebire, trăiesc sub copita unei neoideologii a desfrâului și a falsei condescendențe devenite fundamentul de carton cu mucegai gros al prezentului irespirabil de azi. Vrem sau nu vrem să
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
au muncit pe brânci pentru a duce la bun sfârșit apariția la termen a cărții (Mariana Cristescu a fost consilier editorial, iar Nicolae Băciuț și-a asumat și sarcina de lector). A fost dania lor de faptă, în sprijinul aceleiași efigii istorice: Întregitorul Mihai Viteazu. Mariana Cristescu va fi prezentă, de altfel, și la Plăviceni, pe data de 9 august, realizând, în felul acesta, o punte spirituală între două locuri amprentate de memoria lui Mihai Viteazu: Târgu-Mureș și Plăviceni. Tot la
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
a trăit este pus pe hârtie, atunci devine istorie - zice acela -, / atunci / se izbutește / a-l face să se întâmple de / două ori (Feluca). Nici “Valea Reginelor” nu este ocolită de autoare, amintind de templul primei femei faraon a cărei efigie pe templul funerar este sarea albă. Miturile renasc și se nasc sub ochii privitorilor, pe măsură ce la țărm, curenții “se întâlnesc cu meduzele anotimpului”. Solul se mișcă, mușcat din răzoare de sare, sub aceeași lumină de far scufundat - martor al tuturor
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
dar dacă punerea ei în aplicare poate aduce rezultate benefice oamenilor, atunci Biserica tolerează coexistența 13. Statul comunist a dorit o colaborare cu B.O.R., dar o colaborare absolut specială, în sensul că nu se dorea decât păstrarea unei efigii, a unei mumii, prin care să păcălească pe cei care aveau încredere în biserică. Lupta principală, de bază a preoților și ierarhilor ortodocși a fost tocmai păstrarea sâmburelui viu al credinței. Documentele Securității arată că și simpla rugăciune, slujba duminicală
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]