603 matches
-
și apune la începutul anului 1928. Unele publicații apreciau că „prof. C. Rădulescu n-a editat această revistă decât pentru reclamă personală.” (Glasul Bucovinei, 3 martie 1932). * Bucovina Forestieră, revistă pentru studierea bogățiilor naturale ale Bucovinei, apare trimestrial, sub patronajul Eforiei fondului bisericesc din Bucovina, numărul 1 în ianuarie - martie 1943, cu referire la pădure, vânat, pescuit. Din comitetul de redacție făceau parte: director - ing. Ilie Dan, redactor - ing. Ștefan Gârbu, membrii ing. Aurel Voloșciuc și ing. Ioan Rătan, secretar de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
30' sara. Cum am ieșit, a jucat câteva clipe un vântișor potrivnic celui cu care plecasem. Și nu mult după ce am pornit cu automobilul spre Eforie, s-a stârnic brusc furtună, care a devenit curând memorabilă; când am ajuns la Eforie și am coborât, mă puteam sprijini în ea cu spatele. A urmat o noapte în care s-au dezlănțuit toate intențiile agresive ale Pontului. Ai casei n-au închis ochii toată noaptea, de teamă să nu ne prăvălim cu tot cu vilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu îngăduie prognosticuri decât pentru 24 de ore. Legea aceasta e și a Mării și a firii oamenilor acestui pământ. Accept că mă înșel și aștept încă furtuna, cătră ora amiezii. Marea e în aceiași stare de liniște relativă. Vizitatorii Eforiei s-au îngrămădit la țărm și se bucură de soare și de legănarea molcomă a talazurilor. Cătră sfârșitul zilei înțeleg că meteorul prevestit își face poate de cap pe alte meleaguri. Cum ar fi spus Solomon Cornea, poetul uitat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ministru al Instrucțiunii Publice, liberalul Constantin Angelescu a organizat o serie de conferințe cu reprezentanții tuturor formelor de învățământ pentru a lua măsurile pentru reformarea școlilor din țară. Obiectivul principal era însă unificarea legislației învățământului românesc 37. S-au înființat eforiile școlare, au fost create inspectoratele școlare regionale și s-a subliniat caracterul obligatoriu al învățământului 38. Piatra de temelie a noului așezământ educațional a reprezentat-o legea din 24 iulie 1924, modificată în 1934, prin care s-a uniformizat organizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
beton pentru stabilizarea malului. De asemenea, la proiectarea și execuția lucrărilor de construcții din Portul Mangalia (cheuri din estacade pe piloți și nu masive din blocuri de beton, cala de construcție a navelor, portul de așteptare, lărgirea plajei din dreptul Eforiei). Trece la Institutul pentru Planuri și Amenajarea Teritoriului și Construcții Hidrotehnice București (1959- 1967) ca inginer șef proiectant și specialist. În această perioadă participă la verificarea proiectului de la cala pentru construcția și lansarea navelor de la Turnu Severin și Galați; la
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și alte produse. Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea atenția Isprăvniciei asupra Jurnalului din 24 noiembrie 1852 (punctul al II-lea), care hotăra ca vânzarea produselor amintite să se realizeze liber fără nici o interdicție. Deși aceste reglementări erau oportune, totuși meșteșugari (tălpălari) și negustori din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de oraș. Populația a sporit de la 4.935 locuitori în 1832, la 13.165 locuitori în 1859. Printr-o circulară din 24 martie 1833, dată de Sfatul administrativ al Principatului Moldovei și adresată locuitorilor orașelor, s-a luat măsura înființării Eforiei orășenești și la Huși. În anul 1834, orașul devenea capitală de ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei, cu noi instituții administrative: isprăvnicie, judecătorie, o școală primară și eforie. În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldovei și adresată locuitorilor orașelor, s-a luat măsura înființării Eforiei orășenești și la Huși. În anul 1834, orașul devenea capitală de ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei, cu noi instituții administrative: isprăvnicie, judecătorie, o școală primară și eforie. În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și semiurbane: târgul Huși, târgușoarele Fălciu, în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa Prut, de asemenea, reședința tribunalului și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1849 până la legea rurală din 1864, a fost în satele din apropierea orașului Huși, proprietăți ale Episcopiei: Cornii - Unguri, Duda, Cotroceni și Broșteni. În procesul de dezvoltare și de extindere a târgului Huși, unele sate deveniseră mahalale ale târgului. Cu timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari și târgoveți, semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru (14 august 1851, Huși), referitor la conflictul dintre locuitorii târgului Huși cu posesorul moșiei, „pentru obijduirile ce sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce le-ar face proprietarul”, Ministerul de Interne a ordonat Prefecturii să-l determine pe proprietar să respecte învoiala din 1840 cu târgoveții. Răzvrătirile locuitorilor satelor, proprietăți ale Episcopiei, erau permanente. Intervenția jandarmilor nu a dat satisfacție nici arendașilor, nici Eforiei orașului. Locuitorii au preferat, în cele din urmă, să-și părăsească casele. În 1863, Prefectura de Fălciu constată că mahalaua Corni, de la 100 familii câte existau în 1848, ajunsese „să se depopuleze mai pe jumătate până acum, după exemplul altei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
suflet, alergai la Eforie. [Costache nu păru surprins.]( Ediția a II-a, 1996, pp. 24-25. ) „Mă așteptam, îmi spuse, dar bine ai făcut să vii.“ Își aranjă îndată pe cât putu administrația și dispunerea celor 2 000 000 lei din casa Eforiei. De la dânsul, pe fugă, la Crăsnaru și la Lupu Costache. Mă asigurară că nu știau nimic, dar îmi citiră manifestul Kaiserului pentru pace în numele armatelor sale victorioase! și îmi anunțară căderea Triestului. După dejun, Lupu Costache sosi la noi. Era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Nou, Costache a fost și dânsul silit să demisioneze de la Eforie. Numise Lupu Costache, fără să-l previe, pe dl Radu Rosetti și pe dr. Bărdescu, amândoi instrumente plecate; astfel că rămânea în minoritate și nu mai putea apăra interesele Eforiei față de germani și de... românii trecuți la ei. Lucru însă de mirare: de la Ministerul de Afaceri Străine din Berlin, Vredenburch, ministrul Olandei, și Vopicka, al Americii, au primit ordinul de rechemare prin Guvernământul din București. Lumea nu a putut crede
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Printre cele mai inimoase era Zoe Romnicenu. Ea nu a șovăit nici o clipă. Se însărcină să vestească pe starița de la Pasărea [și] să o dispuie în favoarea noastră, prevenind-o totdeodată de pornirea bagajului neautorizat de germani, într-o căruță a Eforiei, de la Spitalul Pantelimon. Trimiteam de contrabandă câteva vase de me naj, obiecte de toaletă (tub de spălat, ibrice, găleți), precum și petrol, proviziuni, untură, săpun etc. D-na Grueff cu fetele veneau des să ne vadă; ne aduceau toate știrile bune
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
refuzaseră să sărbătorească Paștele odată cu ei, pe stilul nou.]( Ediția I, 1937, pp. 141-143.) doamna rătescu - corespondența Zilele treceau, și cu atât mai lesne cu cât, aproape zilnic, aveam știri de acasă prin d-na Rătescu, soția intendentului de la Spitalul Eforiei Pantelimon, care fu pentru noi o adevărată providență cât ținu închisoarea noastră. Își risca libertatea și postul bărbatului ei venind continuu cu scrisori, merinde, obiecte ce găsea necesare, deși eu mă mulțumeam cu foarte puțin și mă limitam lesne la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Brătianu demisionat explica cauzele intrării noastre în război și răspundea acuzărilor partidului lui Marghiloman, Costache mai primi una cu tratamentul tifosului exantematic prin apă fiziologică clorată. A dus-o îndată doctorilor Grozovici și Zamfirescu ca să o aplice bolnavilor din spitalele Eforiei, care aveau sute de cazuri. doamnele primitoare ale germanilor Altă misivă clandestină, pornită însă din oraș într-un plic mare, galben pe care era scris Ministerul de Interne, conținea o lungă scrisoare anonimă, destul de slabă, rugând să intervin pe lângă doamnele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
română și capitalul biologic al poporului român, 1926; d) Trilogii (Știința, școala, viața), 1940. Acestora li se adaugă un impresionant număr de articole publicate în revistele vremii. S. Mehedinți a fost și autor al unor legi școlare (Legea pentru organizarea eforiilor școlare și Legea pentru școala pregătitoare și seminariile normale), adoptate în vara anului 1918, cînd era ministru al instrucției publice. După înfăptuirea unității statului legile au fost abrogate. 66. SIMION MEHEDINȚI, Poporul, ediția a III-a, Editura "Cugetarea", București, 1939
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
galere și socialist militant Ionescu, văzut În copilăria mea cum Învârtea, zece ore din zi, roata mașinii de tipărit. Primul automobil, Încă neisprăvit și inform, trosnind și fumegând când Încerca să urce, cu toată lumea după el ca după urs, coasta Eforiei de pe bulevard; cum și acea Încercare ratată a automobilului electric, imitând cu fidelitate o trăsură, cu caroseria din pai Împletit și În care frumosul berbant de până mai deunăzi, Tilică Burileanu, mecenatul poeților noștri simbo liști, În jachetă pe talie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de buri Împotriva coloniștilor englezi. Când afacerile au luat amploare, nenea Dumitrache Georgescu a deschis un restaurant chiar pe bulevardul mare din vecinătate, vizavi de cinematograful Capitol, iar mai târ ziu și-a găsit un vad mai bun lângă Băile Eforia. În 1916 a lichidat toate afacerile și a deschis o cantină În Ciș migiu, pe insula unde azi se află barul Monte Carlo. La această cantină lucrau femei de la Crucea Roșie, iar abonații erau oa meni nevoiași. Imediat ce au ocupat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
patru ani (1933-1937) și la Facultatea de Medicină din București (19371939), obținând titlul de doctor în medicină și chirurgie în baza tezei de doctorat condusă de prof. dr. N.Gh. Lupu (1941). În perioada 1937-1942 a fost internă, prin concurs, a Eforiei Spitalelor Civile București. Revenită în Iași în decembrie 1944, cu prima caravană organizată de Ministerul Sănătății, a lucrat ca medic secundar la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, în plină epidemie de tifos exantematic și febră recurentă. În cursul anului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
prof. dr. Anibal Teohari. Teza sa de doctorat intitulată Serodiagnosticul în sifilis efectuată în laboratorul prof. dr. I. Cantacuzino a fost notată „cum laude”, acordându-i-se premiul Hiller. În perioada facultății a activat ca extern, prin concurs, la Spitalul Eforia, între anii 1905-1907 (reușit primul la concurs) și ca intern al spitalelor civile din București, în perioada 1907-1911 (reușit al doilea la concurs). În anul 1912, se înscrie la concursul de secundariat în specialitatea de medicină internă, fiind clasificat primul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
amețit și nimic:."Mai plimbați-i!" La un moment dat apare un adjunct de ministru de la externe, care, mirat, întreabă: "Cum, încă n-ați plecat? De ce se întârzie?" I-au răspuns "doi ochi albaștri": "Tovarășii pleacă la ora asta la Eforie la nămol și nu vrem să ne întâlnim". Diplomatul a zâmbit strâmb și a răspuns: "Deștepți mai sunteți! Tovarășii pleacă cu elicopterul și noi pe roți, așa că n-avem cum să ne întâlnim. Dați-i drumul!". (Hoveida era bun prieten
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
oricare va tipări acest curs sau în țara românească sau în altă țară ca să-l vânză aici” și va iscăli toate exemplarele cu a sa iscălitură. Simeon Marcovici face parte din primul lot de bursieri români trimiși la studii de Eforia școalelor între anii 1820 și 1825 la Paris și Pisa. Cei patru bursieri erau: Eufrosin Poteca, Simeon Marcovici, Costache Moroiu și Ion Pandele. Primul studiază italiana, latina și filozofia. Moroiu, latina și dreptul. Ion Pandele își câștigă admirația dascălilor prin
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Moroiu, latina și dreptul. Ion Pandele își câștigă admirația dascălilor prin știința sa în matematici, mai ales în geometrie, iar Simeon Marcovici, „dedat la limba franceză și la înaltă filozofie, a progresat nu puțin” cum raportează într-o scrisoare către Eforia școalelor Eufrosin Poteca. TÂRGUL LUI FOLTEA Din iarmaroacele pe care boierimea țării se străduia să le întemeieze pe propriile moșii, apar, către sfârșitul veacului optsprezece, o puzderie de târguri mai mult ori mai puțin efemere, colonizate cu o ovreime galițiană
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]