604 matches
-
dat orice să nu se-afle cu noi, închis într-o mașină, noaptea pe-o șosea spre nicăieri. Doar Mihnea părea că se simte bine, ca unul care-a citit continuarea. Am trecut de Lazu, apoi de Eforie Nord și-Eforie Sud. Rămăsesem singura mașină de pe șosea, nici TIR-urile nu circulau pe vremea asta. Cine se mai plimba în noiembrie, la 11 noaptea, între Constanța și Mangalia? În Eforie Sud, am ocolit centrul și hotelurile sindicaliștilor. Când trăia nea’ Nicu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Piatra-Neamț sau cu cine se nimerea să ți-l repartizeze-n pat. Noaptea veneau controalele, milițienii băteau la toate ușile și răscoleau cu lanterna fețele adormite. Care se știa deștept tocmea pe-altul să-i ia locul și fugea-n Eforie la „Steaua de Mare“, etajul 14 (era singurul bar de pe Litoral deschis toată noaptea, până la 4 dimineața) sau rămânea ascuns pe-acoperiș, până trecea controlul. Nici dacă nu te găseau, nu era bine, puteai să ajungi pe vreo listă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
e peste putință că, atunci când se votează mii și iar mii de lei cheltuieli de reprezentație pentru înalți demnitari ai statului român, să nu aibă bani pentru întreținerea unui prea slab dotat institut de binefacere. În același timp vedem că Eforia Spitalelor, din ale cărei venituri s-a întreținut pîn' acum institutul de la Pantelimon zidește case nouă, plantează grădini, pune grilajuri frumoase, ba dărâmă chiar o biserică spre a putea zidi alta în locul ei; nu înțelegem dar cum Camera și cum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-l curăți în Senat. Un raport de cumătru citit înaintea unor slugi guvernamentale fu de ajuns. De atunci criminalului, spălat de complicii săi, nu i s-a mai cruțat nici o onoare. Pe rând senator, comandor al Stelei României, director la Eforia spitalelor, director la Ministerul de Interne, înfruntă opinia publică speriată, se bucură de bani adunați din sudoarea și sângele nenorociților pe care i-a trecut în Bulgaria în toiul iernei ca pe niște vite de jug, și acest exemplu strălucit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Fălcoianu, Stătescu, Costinescu, asemenea cu zeci de mii de franci lefuri anuale; cumulardul prinț Dim. Ghica, care e în același timp prezident la Societatea Dacia - România, la Creditul Financial Rural, la Regia tutunurilor, la drumul de fier Suceava - Iași, la Eforia Spitalelor, la Societatea de Construcție, la Fabrica de Chibrituri, pretutindeni cu lefuri și diurne și neavând pereche decât un alt cumulard și acaparator de funcții, vestitul general de clistirerie Davila. Acești acaparatori de funcții sunt românii "Romînului". Cât despre romînitatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
afacerile epitropiei Brâncovenești, unde ia asemenea o mie de franci pe lună. Și, cu toate acestea, statul l-a pus deja deoparte ca nevolnic, căci ia și o pensie de câteva sute de franci pe lună. Dar nici primăria, nici Eforia nu consumă tot timpul acestui viguros Ercule, încît [î]i mai rămâne destul spre a se interesa de afacerile generale ale statului, ca deputat, de unde iar ia doi galbeni pe zi. Apoi mai e un medic în București, de specialitatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
națiunii. Prototipul luminos însă al cumularzilor e un medic oarecare, care-n viață-i n-a prea avut clientelă, dar cu atât mai multe funcții înalte. Luând leafă de general în armată, e profesor de facultate, apoi e în serviciul Eforiei spitalelor, a Institutului Elena Doamna ș. a. m. d. Nu mai vorbim de lefile ce și le-a creat cei trei directori ai drumului de fier, câteșitrei necompetenți în materie și căutând să măsure cu paragrafii codului Boerescu chilometrii drumului, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de înzestrat de natură, să poată împlini cu conștiință în același timp mulțimea de funcțiuni grămădite asupră-i și incompatibile una cu alta. D-sa e mai întîi medic secundar la spitalul de copii. Acolo are locuință, lemne, serviciu etc. Eforia dă medicului toate înlesnirile acestea nu de florile mărului, ci pentru ca el să fie pururea la fața locului, ca spitalul să nu fie fără medic în cazuri de necesitate urgentă de peste zi sau noapte, de ex. vro operație trahiotomică ș.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
spitalul să nu fie fără medic în cazuri de necesitate urgentă de peste zi sau noapte, de ex. vro operație trahiotomică ș. a. pe care internul nici poate, nici știe și nici îi este permis să le facă. În consecuență regulamentul Eforiei îl și obligă pe medic de a fi în permanență la spital. Ca medic secundar trebuie dar de la 8 până la 11 ore jum. să fie în salele bolnavilor, să observe facerea bandajelor, să învețe pe elevii interni și pe cei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
doctor spitalul, Facultatea, Școala de Farmacie, liceul ca să fie totdeuna pe linie? Este compatibilă funcția de medic al liniei cu celelalte? Evident că nu. Dar leafa merge întreagă din toate locurile: de la Ministeriul Instrucției, de la acela al Lucrărilor Publice, de la Eforia spitalelor, plus locuință, lemne, serviciu ș. a. Adecă, cum s-ar prinde, chef cu banii patriei! Dar se va zice că nu e d. Grecescu singur medic al liniei. Într-adevăr nu în aceeași zi s-a mai numit un alt ipohimen
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de fiziologie la Facultatea de Medicină. Urmăm cu luminosul prototip al cumulului din România, cu d. dr. Davila: 1) inspector general al serviciului sanitar al armatei (leafă și rang de general), 2) profesor de chimie la facultate, 3) membru al Eforiei spitalelor, 4) membru al Consiliului permanent al instrucției publice, 5) locțiitor de decan al Facultăței, 6) inspector al Muzeului anatomic de la Colța, 7) omnipotentul dirigent al Institutului de orfane "Elena Doamna". 8) președinte al Societății de arme, 9) membru în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se mai găsesc și astăzi asemenea cavaleri, aceasta nu este de mirare, exemplele cavalerești fiind molipsitoare; că se mai găsesc însă asemenea seniori, aceasta este ciudat, exemplul neavând absolut nici un farmec... Și ce mai rezultă din ultimul comunicat? Rezultă că Eforia a solicitat în mai multe rânduri de la M. Sa Domnitorul să binevoiască a lua sub patronajul său stabilimentul de la Sinaia și că acel patronaj nu s-a putut dobândi decât cu prețul a 1 000 pogoane din Piatra-Arsă. Dezinteresată și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și filantropică patronare! Mai rezultă încă ceva. Rezultă că colonelul Cretzulescu n-a primit, pentru 2 270 pogoane, din cari 1 233 pădure, decât 46 046 lei, adecă câte 20 lei pogonul de pădure sau munte. Iacă... un gheșeft! Daca Eforia n-a pierdut nimic din această afacere a Pietrei-Arse, în tot cazul rău a fost ars răposatul colonel Cretzulescu! Precum văd și orbii, Domnul este acuzat, în șirele de mai sus, de-a fi făcut un gheșeft în detrimentul unei fondațiuni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ce rost mai are să-și amintească? Mai bine recheamă în amintire cele cîteva luminițe: o profesoară de Istorie, cunoscută ca bucătăreasă, pe litoral, pe vremea cînd a lucrat și el ca bucătar, în vacanța lui '65, la cantina 3 din Eforie Sud femeia tocmai ieșise din închisoare, reabilitată, intrată acolo, la răcoare, pentru că a vorbit la o oră mai mult decît scria în manualul de liceu; apoi Simona, femeia cu cicatrice la sprînceană, ca un permanent semn de întrebare, cunoscută la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vei dormi sub patul doamnei cu nepoțica, ceea ce e greu de Îndurat. Mai bine Încerci să dormi pe plajă, ajungi sigur În arestul miliției, care are acolo un pat bun să-l Împarți cu cinci recalcitranți. Spre seară cobori În Eforie și o vreme cutreieri plaja, privind cum vapoarele se tîrÎie greoi spre port. E ora de filozofie. Unele lucruri merg prost uneori, dar treaba asta de aici e Întotdeauna la fel, Îți zici, privind cum se sting ultimele pîlpîiri roșietice
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
au înființat primele specialități medicale: chirurgia, medicina internă și oftalmologia. De aici au provenit trei miniștri: Constantin Angelescu, Nicolae Crețulescu și Gheorghe Asachi. Tot din acest spital au provenit și mulți miniștri ai Sănătății. În 1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru aceste unități fiind dați de boierime. Epoca modernă și conteporană a generat reforme și-n sănătate, cu baze științifice de învățământ medical. Florence Nightingale (18201910)(fig.3) a revoluționat modul de îngrijire al bolnavilor; îngrijirile nu trebuie
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
băiat, viitorul medic și scriitor Horia Stancu. În iarna lui 1925 și în primăvara anului următor efectuează stagiul militar la Regimentul 6 Roșiori din Bălți. De-a lungul acestor ani își câștigase existența ca slujbaș la diferite instituții, printre care Eforia Spitalelor Civile, Ministerul Agriculturii, Fundația Culturală „Principele Carol”, revista „Gândirea” (administrator), Ministerul de Externe (Direcția Presei). Continuă să facă jurnalistică. Îi apar poezii în „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Săgetătorul” lui Mihail Sorbul, „Universul literar”, „România nouă” ș.a., multe semnate cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
corespondent al Academiei Române și în 1915 membru titular, discursul de recepție intitulându-se Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale. Numit în 1918 ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, sub îndrumarea sa se votează legea pentru organizarea eforiilor școlare și cea privitoare la școala pregătitoare și seminariile normale. În 1919 publică volumul Altă creștere: școala muncii, în 1930, Coordonate etnografice: civilizația și cultura și tot în acest an, ca o încununare a activității sale științifice, lucrarea în două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
la cea din Giessen, unde, acordându-i-se scutire de frecvență, obține doctoratul în filosofie magna cum laude, la 2 iulie 1859, cu teza Das Verhältnis. În toamna lui 1859 pleacă la Paris, continuându-și studiile cu o bursă a Eforiei Școalelor. În 1860 scrie lucrarea Einiges Philosophische in gemeinfasslicher Form, cu care dobândește, la 17 decembrie, și titlul de licențiat în litere la Sorbona. Conferențiază despre vechea tragedie franceză și muzica wagneriană (Die alte französische Tragödie und die Wagnersche Musik
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
peste doi ani diac la Vistierie și, după un timp, primește rangul de căminar. Ca urmare a unui articol tăios, Vandalism, este exilat la moșia de la Trifești. Spătar, agă, postelnic, vornic, lui N. i se încredințează slujbe importante: prezident al Eforiei (primar al Iașilor) între 1840 și 1843, director al Vistieriei (1843-1849). Sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica va fi director al Departamentului Lucrărilor Publice (1850-1851), din nou director al Vistieriei (1851-1854), iar în timpul Căimăcămiei, în două rânduri membru al Consiliului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
a Curții Aulice. Oportunitatea de a se angaja ca preceptor în casa din Brașov a logofetesei muntence Catinca Bărcănescu îl conduce în 1816 la București. Aici se va împlini rolul său predestinat, de întemeiere și dezvoltare a învățământului național. Anaforaua Eforiei din 24 martie 1818, aprobată de domnitorul Ioan Gheorghe Caragea, consfințește deschiderea în august a primei școli superioare românești, în localul de la „Sf. Sava”. Într-o Înștiințare. De toată cinstea vrednică tinerime (1818), L. expune un program de studii în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
Kernbach (Gheorghe din Moldova). În 1883 a absolvit Liceul Național din Iași și a urmat cursurile Facultății de Medicină din București, luându-și doctoratul în 1893. Este una dintre primele femei care, la noi, îmbrățișează cariera de medic. Funcționează la Eforia Spitalelor Civile din București, iar ca profesoară de igienă publică manualul Noțiuni de medicină și farmacie populară (1912). Colaborează cu versuri mai întâi la „Revista nouă” (1891-1893), unde Gheorghe din Moldova se bucura de aprecierea lui B.P. Hasdeu. Se numără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286425_a_287754]
-
poporul român ca botezul, eveniment indispensabil din viața fiecărui creștin. Principiul educației permanente de la școală, viață, biserică era intuit Încă de la data exprimării acestui punct de vedere - 1885. Motivul daniilor ne este ilustrat de către arhimandritul Eufrosin Poteca prin scrisoarea trimisă Eforiei Școalelor, datată 20 martie 1846, prin care Îi aduce la cunoștință oferirea sumei de 1 200 de galbeni pentru ca „omul bine Învățat este și temătoriu de Dumnezeu și iubitor de oameni. Unul ca acesta e vrednic folositor societății În ori
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
În opinia lui Eufrosin Poteca În cursul pregătirii sale universitare urmate la Pisa În Italia, unde șapte dintre colegi Învățau datorită donației făcute de un episcop cu 250 de ani În urmă. Arhimandritul Eufrosin Poteca (1756-1859), primul bursier ales de Eforia Școalelor spre a studia În universitățile din vestul Europei (Pisa, Paris) ne-a oferit În acest sens un exemplu. După o carieră didactică de aproape 11 ani, primește egumenia Mănăstirii Motru, dar nu-și uită vocația de dascăl și intelectual
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
didactice: „ ... mă voi păzi de orice rău, care poate să-mi aducă rușine și voi face tot binele ce voi putea ca să-mi dobândesc cinste și bună recomandație de la domnii profesori și mai vârtos de la d. directorul și de la cinstita Eforie”. Nerespectarea condițiilor de mai sus atrăgea cu sine pierderea bursei. Garantul acestei promisiuni era chiar tatăl bursierului, care contrasemna acest document, am putea spune oficial, depus ulterior În cancelaria Colegiului spre păstrare și utilizare la momentul potrivit. Pentru a ne
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]