738 matches
-
Atenție, întreabă poetul Vlad Orăscu. - Da... Ba nu. N-am publicat nimic. - Nu fi ridicol, bebé. Numai imbecilii publică, poeții scriu. I am recitat un catren mai vechi. - Tu nu știi să tai? făcu el sever. Îmi scutură mîna cu efuziune și țocăi de plăcere din botul său de știucă. Ovidiu își agită cu dispreț tufele ascuțite în jurul cheliei ca niște urechi de lup. - Acest imberb refuză să scrie versuri publicabile. Face parte din soiul de poeți care nu merită să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
care se certase, pînă în ajun, Urecheru le citi o scrisoare pe care a găsit-o în odaia goală de acasă. Plină de intimități jenante, epistola era o declarație: consoarta îl anunța că a plecat definitiv la părinți. Cu o efuziune din care vechile resentimente dispăruseră total, colegele îl compătimeau pe soț. Vinovată era cea care părăsea cîmpul de bătaie. Ridicînd din umeri a neputință, Urecheru le declară că se certase cu ele fără voie. Îl iertară toate, pline de bunăvoință
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
patru de ani - cu unul mai puțin decât Hideyoshi. Era călit de anii petrecuți pe câmpul de luptă și, deși îi lipsea un ochi, arăta calm și stăpânit. Când văzu primirea cordială pe care i-o făcea Katsuie, zâmbi la adresa efuziunilor sale emotive. Doamna Oichi era prezentă și ea să-l întâmpine, dar Inuchiyo spuse galant: — Trebuie că vă este neplăcut să vă aflați în această încăpere friguroasă, cu un grup de samurai aspri, doamnă. Îndemnată astfel să se retragă, Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Puțin după ora 10 am plecat la poștă, să scot pachetul cu medicamente trimise de d-na dr. Virginia Faur din Lugoj. În apropierea bisericii „Domneasca” din centru m-am întâlnit cu prof. Gruia Novac. Ne-am îmbrățișat cu mari efuziuni, sărutându-ne... E o apreciere și recunoaștere reciprocă a valorilor noastre. Ne-am apropiat oarecum cam târziu, dar e bine și așa! După amiază trec pe la cutia poștală și găsesc o admirabilă scrisoare de felicitare de la dr. Virginia Faur care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
era diferit. Era chipul unui adult. în timp ce Luke se îndrepta către mine, am încercat să-mi dau seama care-i sunt sentimentele pentru mine, dar expresia lui era indescifrabilă. Când a ajuns la mine, nu ne-am salutat plini de efuziune, nu ne-am îmbrățișat și nici nu ne-am sărutat. Curtenitor, Luke m-a întrebat: —Cum îți merge, Rachel? Apoi s-a așezat pe scaunul din fața mea, oferindu-mi, pentru două secunde, imaginea delicioasă a zonei genitale îmbrăcate în piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la Isfahan, cu femei și bagaje, Înșirând Înjurături și blesteme. De Îndată ce a trecut de Poarta Tirah, cere să fie condus la prietenul său, care Îl instalează În casa lui, bucuros să aibă, În sfârșit, prilejul de a-și dovedi recunoștința. Efuziunile obișnuite sunt rapid date la o parte. Abu Taher cere, gata să izbucnească În plâns: — Trebuie să-i vorbesc lui Nizam al-Mulk, cât mai degrabă cu putință. Khayyam nu l-a văzut niciodată pe cadiu Într-o asemenea stare. Caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
drept personajul important al adunării. Făcu un pas În direcția mea: — Benjamin! M-am ridicat, am făcut doi pași, m-am frecat la ochi. Fazel! Ne-am aruncat unul În brațele celuilalt, cu o exclamație de surpriză. Ca să-și explice efuziunea, puțin obișnuită firii sale, le aruncă tovarășilor săi: — Dl Lesage era prietenul lui Seyyed Djamaledin! Într-o clipă, am Încetat să mai fiu un oaspete de seamă pentru a deveni un monument istoric sau o relicvă sacră; nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
care-l respira muzicianul. Umbra are un defect grav, i se pierde locul, nu se observă când Îi lipsește o sursă de lumină. Moartea călători alături de el În taxiul care l-a dus acasă, intră odată cu el, asistă binevoitoare la efuziunile nebune ale câinelui la sosirea stăpânului, și apoi, la fel cum ar face cineva invitat să petreacă acolo un timp, se instală. Pentru cineva care nu trebuie să se miște, e ușor, e indiferent dacă se află așezat pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
criză, dar n-aveam ce face. În felui ei o iubea nespus pe Sabina, ținea chiar și la mine, doar că în capul ei foarte pătrat nu intrau decât idei pătrate sau cel mult dreptunghiulare. Chelnerul zâmbea în continuare cu efuziune ori se încrunta, după caz. În felul ăsta ne-a condus până la ieșirea din hotel. Cum s-a văzut în aerul răcoros al nopții, Sabina a devenit pasivă. S-a lăsat condusă până în cameră, a acceptat să înghită pastilele verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
atâta, ci i-a luat cuvântul de onoare că până se înapoiază Titu de la țară va fi aranjat tot. Deocamdată să nu se gândească totuși la capitală și la jurnale, ci să se simtă bine aici. Titu îi mulțumi cu efuziune și-i povesti apoi cum a fost ieri prin sat, la Dragoș și la popa Nicodim. Grigore lăudă pe învățător că e harnic și inimos, adăugând că și bătrânul îl prețuiește, deși îl consideră cam demagog, ceea ce chiar este într-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
oamenii știu că trăiesc bine! murmură Miron disprețuitor, încotro te întorci numai îndemnuri la veselie și desfrâu. Ce le pasă?! Noi muncim, ca să poată ei să benchetuiască! Constantin Dumescu se lumină la față văzând pe Miron. Îl îmbrățișă cu o efuziune care părea aproape neverosimilă pentru firea lui tăcută și înfățișarea-i închisă. Își potrivi pe nas ochelarii de aur, semn de mare emoție la el, iar ochii, de obicei reci, îi râdeau. După câteva minute de întrebări și răspunsuri afectuoase
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai ales atunci când în bezna asta urlă un apel de naufragiat, zise ea întorcându-se spre exterior. Voința de exprimare a spaimei sale iraționale nu ameliora cu nimic ambianța depresivă a echipajului. Deja în vremuri obișnuite, pasarela nu favoriza deloc efuziunile. Dar în această situație tensională, în beznă și o tăcere prelungită, te sufocai de-a dreptul. Ripley mai descărcă atmosfera anunțând: ― Avem din nou legătura cu camera mașinilor. Îndemnați de speranță, se răsuciră toți odată spre tercom. Ripley se juca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
clash va fi între developmentprone cultures și development resistant cultures, adică societăți făcute pentru muncă și dezvoltare și societăți care prin spiritul lor mioritic local nu au fost și nu vor fi niciodată apte de hărnicie productivă și care, fără efuziuni sentimentale, trebuie lăsate în plata Domnului. În termeni aca demici, pedanți, dar preciși, aceasta se cheamă etnicizarea sărăciei : tot săracu-i vinovat, pentru că nu-și schimbă mentalitatea congenitală de sărac ! Aceasta se întîmpla în anul de grație 2000. Și, ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Dacă se poate, o să-l sun să-i spun cum m-am adaptat - dacă nu-i scriu, Înseamnă că nu m-am adaptat. Sosesc și alte mașini care Își depun ofranda zeului Marte și, după un scurt popas plin de efuziuni zgomotoase, dispar la vale, În ceață. În poartă ne Întîmpină un locotenent Însoțit de un caporal. Ceva mai Încolo, atîrnați de un gard stau vreo trei șmecheri, cu bonetele lăsate pe ceafă. Unul dintre ei rîgÎie răsunător, o urare de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e mai cald și mirosul acru nu are aceeași intensitate dușmănoasă. Atmosfera a rămas destinsă. Promitem să ne scriem. Aha, să ne povestești cum ți-a halit Box rezerva de zacuscă din cămară, țipă Vlad rîzÎnd. Ies plouat, fără alte efuziuni, cu inima sfîșiată de tristețe. La 7.30 dimineața, sîntem deja În curtea garnizoanei din Hațeg, după ce ne-am afumat Într-un autobuz hîrbuit, lăsînd În spate muntele cu piscul Înzăpezit. Se adună baterii de la toate unitățile din jurul orașului. Cu toții
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cît se poate de legal, fără incidente, deși există un soi de stînjeneală care Întîrzie un pic lucrurile. Dar e de Înțeles, e stînjeneala născută de acest lucru pe care Îl facem pentru prima dată În viața noastră, care naște efuziune și gesturi pripite - una dintre asistente, Înainte de a lăsa buletinul de vot În urnă, Îl sărută cu patimă. Nu ne ia mai mult de o oră să votăm toți pacienții din secție, după care tot alaiul, Împreună cu cutia uriașă, sigilată
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mama lui nu fac decât unul. Unul și celălalt nu există decât în relație fuzională. Această fuziune, paroxistică în cazul indicat, dar care se poate trăi mai moderat în alte situații grupale, este la baza unei multitudini de comportamente. Fuziune, efuziune, confuzie, difuzare. În termeni epidemiologici trebuie să interpretăm modele, imitațiile de limbaj, vestimentare, intelectuale. Când în același moment media diferite vorbesc despre aceeași carte, despre același spectacol, despre aceeași celebritate (artistică, politică, religioasă...) a momentului, cum altfel trebuie să interpretăm
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
pe scurtătură. Or, tocmai aspectul sinuos al sentimentului este cel care tinde să prevaleze în modurile de viață contemporane. Vox cordis, via cordis, voce și cale ale inimii ce se exprimă în delirurile mistice proprii religiozității ambiante, dar și în efuziunile muzicale sau în isteriile sportive. Atribuirea organizării Jocurilor Olimpice unui oraș sau altuia suscită entuziasm și, corelativ, decepții care se înscriu exact în registrul emoționalului dezlănțuit. Desigur, există în aceste fenomene (deliruri religioase, efuziuni muzicale, isterii sportive) un impact economic indiscutabil
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
mistice proprii religiozității ambiante, dar și în efuziunile muzicale sau în isteriile sportive. Atribuirea organizării Jocurilor Olimpice unui oraș sau altuia suscită entuziasm și, corelativ, decepții care se înscriu exact în registrul emoționalului dezlănțuit. Desigur, există în aceste fenomene (deliruri religioase, efuziuni muzicale, isterii sportive) un impact economic indiscutabil, impact care este pe larg studiat. Dar asta nu trebuie să ascundă faptul că dincolo și dincoace de economie se manifestă în voie o artă de a trăi fără altă finalitate decât cea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
actor, regizor și spectator, al cărui obiectiv e, mai ales, să contemple viața-muzeu, pentru ca, apoi, să așternem totul pe hârtie / În formule cât mai exacte / Rătăcind în imensul ocean al lunii / Prin geometrii de-o antică splendoare, însă, fără inutile efuziuni, păstrând echilibrul rece, autoimpus (Ca să-mi ascund dorințe și ispite), al rațiunii, cu nostalgia evidentă a Antichității și a Renașterii, marcată, în plan lexical, prin frecvența adjectivului „antic” (mistere antice; antică splendoare; pădure antică de semne etc.). Traversate de elanuri
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
își devoră iubitul. Ceea ce-l salvează însă, în bună măsură, pe poet de dezamăgiri - ale cotidianului, în primul rând - este tot volubilitatea care-i dă șansa de a-și mărturisi, firesc, rezultatul contemplației a ceea ce trăiește, dar și visează, fără efuziuni gratuite, deși După orele serii dorința e mai acută... Multe dintre ipostazele iubirii care traversează poezia lui Ovidiu Genaru sunt amintiri de demult, dar nu au nimic desuet, dimpotrivă: prospețimea lor e vizibilă în orice gest, desfăcut de convențional, redus
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
volumului publicat în 1997, poezia subliniază, sub diverse forme, incurabila realitate, că Nimic nu-i veșnic aici, iar agentul destrucției este calul său troian, fiindcă Intră și iese viermele din veșnicie. Și, totuși, sfidând realitatea, un trandafir învață matematică. Fără efuziuni sentimentale, manifestări spectaculoase ale lăuntrului, poetul percepe, analizează, evaluează și „traduce” pentru ceilalți semnele căderii, oferind - și folosim un termen al lui N. Stănescu! - respirări ale creatorului de artă, semne de carte - foarte multe poezii din antologie sunt intitulate Semn
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
e posibil un spectacol mai uluitor. Și chiar dacă l-ai mai văzut o dată, perplexitatea rămâne aceeași. La aeroport ne așteaptă, într-un grup numeros, organizatorii "Romfest"-ului. Întrebări convenționale: "Cum ați călătorit? Sunteți obosiți?" Răspunsuri la fel de convenționale: "Bine. Mulțumim". După efuziuni, încep, însă, momente penibile. Ne exprimăm dorința de a locui toți trei la doctorul Miron Costin (Blandiana îl cunoaște bine, eu doar am auzit de el) care ne-a anunțat, telefonic, că ne pune casa la dispoziție, fără să bănuim
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
putea arăta recunoștința pentru ceea ce ai făcut pentru ei, să-i răspunzi atunci că era firesc să fi făcut așa, că oricine ar fi procedat la fel, să-i oferi chiar un mic ajutor, apoi, spre a curma toate acele efuziuni și a le păstra astfel întreaga valoare, să săruți mâna bietei femei și să pleci, credeți-mă, dragă domnule, înseamnă să te ridici mult mai sus decât ambițiosul de rând si să atingi acea culme unde virtutea nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
chelner se apropie pentru a le oferi o masă, dar Santiago Îi făcu semn că o să rămînă la bar. „Telefonul?“, Întrebă și chelnerul Îi spuse că i-l aduce barmanul imediat. Barmanul Îi recunoscu pe Santiago și-l salută cu efuziune. „Domnii din față pleacă“, Îi spuse și toți trei se Îndreptară spre taburetele care tocmai rămaseră libere, Freddy Solo’s era plin. Crăciunul, desigur. Beții nemaipomenite. Aproape că nu băgau de seamă că venise Santiago, noroc că erau cîțiva care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]