395 matches
-
O importanță deosebită o au și interacțiunile subiectului cu o serie de factori de mediu socialfamilial, profesional, instituțional etc. Principalele trăsături de personalitate ce conferă vulnerabilitate la stres sunt tendințele interpretative, dezvoltate pe un fond de susceptibilitate crescută; rigiditatea cognitivă; egocentrismul, autoconformarea; tendințele obsesive și fobice, dezvoltate pe un fond psihic anxios; impulsivitatea, emotivitatea crescută; manifestarea agresivității. Există și persoane pentru care stresul reprezintă un factor puternic stimulativ. Aceste persoane dispun nativ sau și-au dezvoltat prin antrenament rezistența la stres
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
că războiul era un conflict între „viață” și „materie”, cu Puterile Antantei aliniate de partea vieții și cu Puterile Centrale apărând materia. Scheler a proclamat că filosofia și caracterul engleze erau la fel cu manifestările jargonului; Santayana a scris despre „egocentrism în filosofia germană”; iar cumsecadele Josiah Royce, el însuși datorându-i mult lui Hegel, a ajuns la concluzia că „Germania este dușmanul încăpățânat și deliberat al rasei umane; fiecare om care împărtășește această dușmănie este liber să fie progerman”. Filosofii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de siguranță, întreținere, ocazional de cele referitoare la producție, pe când angajații de transmiterea nemulțumirilor); în al doilea rând, din faptul că nici una dintre părți nu acordă destulă atenție reală celeilalte, ci se concentrează pe sine (se ajunge astfel la un egocentrism exagerat al părților sau la un fel de dialog al surzilor); în al treilea rând, din faptul că părțile sunt excesiv centrate pe relațiile de comunicare și nu pe luarea în comun a deciziilor. În aceste condiții, unele atitudini și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trebuință se află mai sus în piramida trebuințelor, cu atât ea este mai specific umană, iar satisfacerea ei produce fericire, îmbogățirea vieții spirituale, chiar creșterea eficienței biologice. Cu cât nivelul trebuinței este mai înalt, cu atât individul se eliberează de egocentrism, în schimb, se identifică cu alte persoane, este mai puternic angajat în plan civic, social. Dacă ne ghidăm după aceste caracteristici, ar trebui ca tocmai satisfacerea acestor trebuințe să constituie prioritatea absolută a cât mai multor persoane. Din păcate, realitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dețin relațiile sociale în selecția negociatorilor. Negociatorii s-au declarat a fi mai satisfăcuți dacă sunt cuplați cu alți oameni pe care îi cunosc deja decât dacă sunt cuplați cu parteneri necunoscuți. O a doua direcție de cercetare vizează influența egocentrismului în negocieri. Marea majoritate a negociatorilor nu sunt obiectivi sau imparțiali în judecățile lor, așa cum ar trebui să fie; dimpotrivă, ei tind să-și supraevalueze punctele de vedere sau argumentele care îi favorizează, ceea ce înseamnă că alături de predispozițiile cognitive intră
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ar trebui să fie; dimpotrivă, ei tind să-și supraevalueze punctele de vedere sau argumentele care îi favorizează, ceea ce înseamnă că alături de predispozițiile cognitive intră în joc și așa-numitele predispoziții motivaționale. Asemenea predispoziții motivaționale sunt denumite cu termenul de egocentrism. Cercetările au demonstrat că un grad mare de egocentrism al părților îngreunează ajungerea la un acord. Au fost investigați, chiar experimental, factorii care cresc egocentrismul în negocieri (de exemplu, previziunea mai multor informații neutre) sau îl reduc (reducerea ambiguității potențiale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
supraevalueze punctele de vedere sau argumentele care îi favorizează, ceea ce înseamnă că alături de predispozițiile cognitive intră în joc și așa-numitele predispoziții motivaționale. Asemenea predispoziții motivaționale sunt denumite cu termenul de egocentrism. Cercetările au demonstrat că un grad mare de egocentrism al părților îngreunează ajungerea la un acord. Au fost investigați, chiar experimental, factorii care cresc egocentrismul în negocieri (de exemplu, previziunea mai multor informații neutre) sau îl reduc (reducerea ambiguității potențiale, comunicarea dintre negociatori, simetria rolurilor etc.). Cea de-a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în joc și așa-numitele predispoziții motivaționale. Asemenea predispoziții motivaționale sunt denumite cu termenul de egocentrism. Cercetările au demonstrat că un grad mare de egocentrism al părților îngreunează ajungerea la un acord. Au fost investigați, chiar experimental, factorii care cresc egocentrismul în negocieri (de exemplu, previziunea mai multor informații neutre) sau îl reduc (reducerea ambiguității potențiale, comunicarea dintre negociatori, simetria rolurilor etc.). Cea de-a treia direcție a cercetărilor este determinată de apariția unor iluzii motivate în negocieri, adică de tendința
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ce vor să facă”; în fine, conduc la decizii distructive. Tocmai de aceea, diverși autori vorbesc despre rolul funcțional al emoțiilor și mai ales despre folosirea strategică a potențialului emoțional în negocieri. Cei patru factori prezentați mai sus - relațiile sociale, egocentrismul, iluziile motivate și emoțiile - își accentuează efectele de un tip sau altul de îndată ce acționează corelat. Iluziile pozitive, dacă sunt acompaniate de egocentrism, cauzează creșterea costului conflictului prin inhibarea câștigurilor interactive și prin întârzierea acordului (De Dreu et al., 1995). Furia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai ales despre folosirea strategică a potențialului emoțional în negocieri. Cei patru factori prezentați mai sus - relațiile sociale, egocentrismul, iluziile motivate și emoțiile - își accentuează efectele de un tip sau altul de îndată ce acționează corelat. Iluziile pozitive, dacă sunt acompaniate de egocentrism, cauzează creșterea costului conflictului prin inhibarea câștigurilor interactive și prin întârzierea acordului (De Dreu et al., 1995). Furia îi face pe negociatori și mai egoiști în preferințele lor (Loewenstein et al., 1989). Noua perspectivă psihosocială asupra negocierii se asociază cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu deficiențe de auz au fost descriși de unii specialiști ca imaturi din punct de vedere social, impulsivi, datorită frustrării induse de greutatea comunicării cu ceilalți, lipsiți de motivație, încetineală în a răspunde la schimbare, lipsă de adaptare socială, rigiditate, egocentrism, caracterizați prin lipsa stimei de sine și creativitate scăzută, după Webster și Wood - 1989. Se impune la momentul actual schimbarea acestei abordări, întrucât copiii deficienți de auz posedă o serie de priceperi și deprinderi prezentând un potențial real pentru dezvoltarea
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
Folosind jocul: elevul învață de plăcere cu efort minim; elevul devine interesat de activitatea pe care o desfășoară; îl facem pe elev să fie dezinhibat; elevul nu este constrâns, ci este motivat intrinsec; elevul își reglementează comportamentul; elevul iese din egocentrismul său și învață să colaboreze.
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
bine arăta Jean Paiget În studiul său, publicat În 1932, despre formarea judecății morale la copil, stăpânirea normelor sau codurilor nu este În nici un caz imediată. Sunt necesare numeroase „stadii” ă senzori-motor, preoperatoriu sau ipotetico-deductiv ă pentru a trece de la „egocentrism” la „cooperare” și numai contactul prelungit permite, prin „acomodare” și „asimilare”, mai buna Înțelegere a marjelor de manevră de care dispunem. Dezvoltarea mentală și socializarea după Piaget Sursă: după Dubar, 1991, p. 14. Grație Învățării, putem descifra și apoi selecta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care o persoană sau o colectivitate Îl recunoaște ca fiind ideal și care face ca persoanele, grupurile sau comportamentele cărora le este atribuit să fie considerate bune sau respectabile”. ν Opțiunile propuse privilegiază expresivitatea sau neutralitatea afectivă, universalismul sau particularismele, egocentrismul sau participarea la o comunitate de proiect. Ierarhiile care se desprind reflectă sensibilitățile momentului și nu se referă decât la un context dat, schimbările de opinie explicându-se, după caz, prin efecte de vârstă, de perioadă sau de generație. Deși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plâns. Era o reacție isterică pe care o avem spontan, atunci când ne salvăm de o mare primejdie. Ne manifestăm astfel ca să ne alungăm spaima viscerală. Diogene și Alexandru Libertatea absolută a insului se raportează la statutul filozofului Diogene: singurătate și egocentrism exacerbat. Îi înțeleg invidia lui Alexandru cel Mare. Atunci când filozoful l-a luat peste picior, vorbindu-i din butoi și spunându-i să se dea la o parte din fața soarelui pentru că soarele nu i-l putea da, Alexandru ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
durată. Prototipul afectiv experimentat de colectiviști și individualiști pare a fi diferit. într-o serie de studii realizate de Kitayama și colaboratorii (1995) și Mesquita (2001), americanii au raportat mai multe emoții pozitive de dezangajare, distanțare de ceilalți (superioritate, mîndrie, egocentrism), în timp ce japonezii activau mai multe emoții pozitive de angajare (prietenie, sentimentul de intimitate sau apropiere, respect). De asemenea, comparativ cu japonezii, americanii experimentau o gamă mai largă de trăiri afective, atît pozitive, cît și negative. Totodată, emoțiile exprimate în culturile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în termeni de superior-inferior, pozitiv-negativ, puternic-slab. Astfel, învățăm, generații la rând, că atributele aparținând registrului feminin de exprimare (blândețea, empatia, intuiția, sensibilitatea, emoția, grija, cooperarea, modestia ș.a.) sunt slăbiciuni, în timp ce atributele masculine/bărbătești (forța, curajul, raționalitatea, voluntarismul, combativitatea, agresivitatea, duritatea, egocentrismul, competiția, riscul ș.a.) sunt calități. De aceea, într-o cultură machistă 4, putem asista, aparent paradoxal, la emanciparea femeilor după modelul masculin, o femeie de succes fiind considerată femeia care performează după standardul masculin, care își însușește calități masculine, care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dobândită prin profesionalism, moralitate, flexibilitate, consecvență, nu impusă prin diferite forme de constrângere; tact pedagogic; permisivitate. Profesorii cu personalități afectuoase, înțelegători și prietenoși, înclinați să distribuie mai multe laude și încurajări, să fie mărinimoși (opuși profesorilor caracterizați prin atitudini distante, egocentrism și mărginire), prin înseși aceste calități, îi stimulează pe elevi să depună un volum mai mare de muncă, să fie mai creativi, să dorească să se identifice cu asemenea profesori, pe care ajung să-i îndrăgească și, prin intermediul unui „impuls
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
desprins din copilăria preistoriei umane. Ne reîntoarcem cu mașina În Cairns, oarecum bulversați În orgoliul nostru de „civilizatori” ai Terrei! Zburăm În Cosmos, la mii de kilometri de Planeta Albastră, dar ce puțin știm despre „lumile paralele” cu care conviețuim! Egocentrismul nostru de „rasă” superioară ne-a transformat În niște satrapi care au distrus În bună parte alte structuri umane și am impus civilizația dominatorului, ca singură alternativă! MIRACOLUL DE CORALI Destinația cea mai vizitată, după Sydney, cu plaje magnifice, aurii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este legat de Bing-Ban, de „particula lui Dumnezeu”, dar ne preocupă mai puțin ce se Întâmplă cu semenii noștri, pierduți În pustiuri, junglă sau Înălțimi rarefiate și amețitoare de podișuri și munți. Ei există printre noi, În această lume, unde egocentrismul, indiferența, lipsa de compasiune, ne facem să-i neglijăm, să-i considerăm Avatarii ale naturii. Totul devine trist și rece În jurul nostru. Uneori părem, noi, o societate debusolată, fără a ști cu exactitate ce dorim și mai ales spre ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
comportament isteric. Desigur, este adevărat că anumiți mistici au atitudini care te pot face să gândești la simptome clasice de isterie. Printre principalele trăsături de caracter pe care analiza factorială le pune în evidență în nevroza isterică, putem cita: teatralismul, egocentrismul, instabilitatea emoțională, sărăcia afectelor și nefirescul acestora, erotizarea raporturilor sociale, dependența afectivă, sugestibilitatea. În plan simptomatic, isteria se poate prezenta sub forma indiferent cărei maladii, așa încât te poți pierde în labirintul patologiei isterice. Ralph Lewis a estimat că există patru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
URSS-ului (printre multe altele asemănătoare) poate fi găsită în "Neamul românesc", 2 iulie 1940 8 Mă refer la așa-numita școală de la Wisconsin din Statele Unite 9 "Time", 29 aprilie 1985, p. 29 10 George Orwell a condamnat în 1942 egocentrismul abstract al unora dintre intelectualii englezi în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Aceștia aduseseră în discuție patru sau cinci argumente care preziceau victoria naziștilor și a japonezilor. Orwell comenta că nici un om obișnuit nu gîndea astfel la timpul respectiv
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o asculte așa cum e. Când va citi scrisoarea, nu cred că o va analiza cu un ochi critic. Dacă aș corecta-o și aș stiliza-o, s-ar putea să pară nesinceră și să-și piardă din forță. Cât despre egocentrism, bineînțeles că sunt egocentric. Las-o să fie sigură că eu nu fac decât să-mi urmăresc propriile interese, și nu că mă gândesc, altruist, la ale ei. Să știe că îmi poate dărui fericirea, dăruindu-și ei libertatea. După ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Atitudinile creative intensifică relația subiect sarcină, facilitând valorificarea componentelor intelectual-aptitudinale. Trăsăturile afectiv temperamentale sunt cele care se referă la echilibrul afectiv, introversiune-extroversiune, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eu lui, etc.. Factorii caracteriali însumează tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, egocentrism, ambiție, meticulozitate, etc.. 2) Factori sociali: condițiile economico-sociale și contextul psiho-social în care este integrată personalitatea umană. în domeniul atât de stufos al clasificării factorilor creativității, I. Radu și M. Miclea (24, p. 194 ș.a.) aduc alte lămuriri care dovedesc
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
izolării nu vizează doar întârzierea în planul socializării, ci și apariția timidității excesive, a neîncrederii în forțele proprii și a nesiguranței, încât individul cu deficiență auditivă evită prezența altui individ din proprie inițiativă. În acest context de autoizolare și de egocentrism manifest, Guido Savoldelli (1975) ne aduce în atenție ideea că trăsăturile de personalitate ale persoanei deficiente de auz se manifestă diferențiat în funcție de un anumit criteriu, respectiv momentul în care s-a instalat surditatea. În consecință, rezultatele studiului realizat de către cercetător
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]