2,768 matches
-
Cynthia, condiționată să-l însoțească în sinucidere. Deși Scammell se străduiește să-l apere de acuzațiile unui biograf anterior, David Cesarani, care-l numise pe Koestler „violator în serie", și cartea lui descrie acte de brutalitate, durități și dovezi de egoism și de nepăsare descalificante. Puteam să trăiesc foarte bine și neștiind toate astea. Ar fi fost mult mai rău - pentru mine și pentru câteva milioane de pământeni - dacă Arthur Koestler n-ar fi scris, acum 70 de ani, Darkness at
Maniheism la două capete (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6266_a_7591]
-
faptul că omul e tatăl a patru copii îl menține într-o oarecare normalitate. Cu picioarele pe pământ. Dar e adevărat și faptul că niciodată nu mi-am neglijat munca invocând, să spunem, motivul familiei. Ceea ce poate fi numit și egoism, cu toate că departe de mine să adopt un punct de vedere autocritic. In principiu, omul sau este tată, sau este scriitor, cele două se exclud. Iată, în această contradicție dau din aripioare demonii și îngerii. Îmi vine în minte o propoziție
Péter Esterhàzy - „La început, eram încă un om normal“ by Anamaria Pop () [Corola-journal/Journalistic/6273_a_7598]
-
caz, timp de 5 secunde, 30 de secunde sau 50 de secunde (aproape toată durata interviului). Ulterior, participanții au fost puși să aprecieze intervievatul prin prisma unei scale care conținea o serie de perechi de adjective (spre exemplu, sociabilitate/nesociabilitate, egoism/generozitate etc.). Rezultatele studiului au reliefat că persoana era considerată mai sociabilă, rațională și demnă de încredere cu cât privirea intervievatului spre intervievator avea o durată mai îndelungată. O concluzie firească a unei astfel de cercetări este aceea că părinții
Părinți de succes: Învățați copiii să se uite în ochii interlocutorului () [Corola-journal/Journalistic/48255_a_49580]
-
literaturii. Nu știu cine are meritul principal în crearea cabinetului de literatură de la „Ion Creangă”, profesorul Laurențiu Dumitrescu, conducerea școlii sau sponsorii care se vor anonimi. În ce mă privește, cred că toți la un loc. Printre atâtea exemple de fraudă, corupție, egoism, de care aflăm, ceas de ceas, zi de zi și în proporție de masă, din presă și din mass-media, iată, un lucru extraordinar, o excepție altruistă, de care nimeni nu vorbește: există profesori care nu trișează la bac și oameni
Cabinete de literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5160_a_6485]
-
în câteva cuvinte. În ce tip de text și-ar găsi cel mai bine locul? [Râde] Vai! O întrebare foarte grea. Ar putea fi un personaj cu foarte multe contradicții, reuniunea contrariilor: ar fi... maximum de generozitate și maximum de egoism, ar fi... brutalitatea dorinței carnale și spiritualitatea iubirii diafane, ar fi un amestec de romantism și de libertinaj, de exemplu, un fel de personaj schizofrenic care ar conține aspirații complet opuse. Așadar, îl vedeți ca pe o ființă umană. Da
Pascal Bruckner despre paradoxurile iubirii () [Corola-journal/Journalistic/5355_a_6680]
-
încearcă din răsputeri să navigheze într-o lume marcată de avans tehnologic, de schimbări de la o zi la alta. Destinul lor este acela de a lupta să păstreze echilibrul între speranțe și realitatea dezamăgitoare, între altruismul idealurilor politice și decepția egoismului cotidian.“ (The New York Times) Din punct de vedere intelectual, Walter era cu siguranță fratele cel mare, iar Richard, ucenicul său. Și totuși, pentru Richard, a fi deștept, precum și a fi bun, nu era decât o latură a efortului competitiv principal. La asta
Jonathan Franzen - Libertate () [Corola-journal/Journalistic/5372_a_6697]
-
acelor scriitori care, ca și azi, sulemenesc arta pentru beneficii materiale și onoruri din partea celor ce reprezintă puterea. Au trădat menirea artei care trebuie să fie apărătoarea dreptății și, în același timp, n-au făcut decât să-și slujească propriul egoism. Chiar recent, într-o revistă din Franța, reluându-se pamfletul lui Benda, se vorbea despre Panait Istrati că a fost un scriitor care n-a trădat și a slujit arta cu sacrificiul de sine. În anii studenției am colaborat la
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
perioade romantice, dominată de avânturi și speranțe pline de energie. Pe de alta, ilustrează, prin duplicitarismul etic-estetic pe care-l profesează, o variantă a modernității. Din nefericire, nici el nu e un personaj fără fisură. Marile lui probleme sunt "sublimul egoism, inocența și lipsa adâncimii psihologice" (Parini, 2004: 100), însușiri cărora nu le poate da o întrebuințare coerentă și convingătoare pentru cititor. În ciuda frazelor spectaculoase, a energiei debordante, nu descifrezi prea multe adevăruri în evoluțiile sale la scenă deschisă. Caracterul "experimental
Primul Faulkner (VII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6730_a_8055]
-
de 21 decembrie, scrie ediția în limba engleză a publicației Pravda. Data de 21 decembrie 2012 reprezintă în calendarul maya sfârșitul unui ciclu, iar ministrul bolivian a spus că prin interzicerea Coca-Cola țara va marca sfârșitul erei capitaliste și al egoismului și începutul unei noi ere. După 26.000 de ani,planetele se vor alinia și vor mara sfârșitul capitalismului și începutul unei noi ere, a vieții, a celebrării comunităților autentice, a comunitarismului. 21 decembrie va marca sfârșitul Coca-Cola și începutul
Țara în care 21 decembrie 2012 aduce sfârșitul Coca-Cola () [Corola-journal/Journalistic/66164_a_67489]
-
să-i înțelegem întreaga operă." (s.m.) Afirmație temerară, deoarece, în timp, pe măsură ce cunoaște tot mai profund omul și opera, interogațiile devin tot mai dramatice. În 1978, se întreabă "în ce măsură ura agnostică față de lume nu devine cumva un alibi pentru hedonismul, egoismul, estetismul individual, pentru dezangajarea personală, a cărei autocunoaștere poate duce apoi, de fapt, la o mare bunătate, amabilitate și iubire de aproapele. Un ocoliș straniu." O problemă pentru el este și cea relațiilor lui Cioran cu transcendența. "În realitate - scrie
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
de care voi aminti mai departe. Convins, în același timp, că situația actuală, în plină degradare - pe care eu nu o puteam redresa - nu mai merită nici cel mai mic sacrificiu din partea mea. Am făcut, în felul meu, destule „sacrificii". „Egoism" sau nu, „individualism" sau nu, „scleroză" sau nu, „manie" sau nu, acesta devenisem, începând mai ales de prin 19921993. Și credeam că procedam bine sau tot mai bine. Orice ar fi spus și ar fi scris - și de atâtea ori
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
spus că pe lume există numai două lucruri de care se teme: prostia și noaptea întunecată. Lui Kimika îi fusese întotdeauna frică de proști; și tocmai un prost i-o furase pe Kimiko. Și adăuga, printre lacrimi nu lipsite de egoism, că aceea care fusese Kimiko nu se va mai întoarce nicicând la ea; era vorba de o dragoste reciprocă, dăinuind câteva existențe. Însă Kimika a avut doar pe jumătate dreptate. A fost foarte ageră; numai că n-a fost în
Lafcadio Hearn - Kimiko by Angela Hondru () [Corola-journal/Journalistic/6487_a_7812]
-
acestea, marilor puteri are lumii le-ar putea lipsi un lucru foarte important, în cazul unui dezastru similar. Un grup de oameni, care sunt pregătiți oricând să-și sacrifice viețile lor pentru milioane de oameni. Chiar dacă este o dovadă de egoism să spunem, "din fericire" Japonia are astfel de oameni. Este vorba de acel grup de muncitori, a căror insinct de conservare a dispărut, care au ales să-și dedice viața unei lupte a cărei final va fi tragic pentru ei
Un muncitor de la Fukushima a vorbit despre sacrificiul pentru ţara sa. "Noi, japonezii avem un proverb: Mâncăm din aceeaşi oală" () [Corola-journal/Journalistic/60860_a_62185]
-
iubirii. Omul îndrăgostit nu zice niciodată: m-ai înșelat. Iubirea nu-ți cere socoteală de sărutările ce ai dat sau nu ai dat altora. Iubirea nu-ți scormonește trecutul și nu-ți cercetează prezentul. Viitorul este nădejdea ei; viitorul este egoismul ei. Nădejdea cea deznădăjduită, mângâierea cea nemângâiată sunt balsamul ei, care e tot atât de dulce ca și suferința, ca și iubirea. Iubești, suferi, trăiești: iată troița iubirii. Sărutările îți alină setea, dar lacrimile îți trezesc în suflet doruri mari, istovitoare și
Vezi una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste din literatura românească by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64466_a_65791]
-
așa. L-au stors de sânge când încă mai trăia. Dacă nu e encomiastică, adică de aruncat la coș, și fără să fie agresivă biografia scoate la iveală ceea ce autobiograful trece sub tăcere, măcar și din bun simț. Rezultatul: cu egoismul lui hiperbolic, Jung m-a îmbolnăvit. Mi-a pierit orice chef. Ioan Es. Pop: „îngrozit că fiul lui va muri,/ tatăl îl ucise-n prima zi.” Înțeleg perfect. Mă mir că oamenii au inconștiența ca, născându- i, să-i condamne
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4787_a_6112]
-
umbra unor pravili călcate, siluite De alte mai mici umbre, neînsemnați pitici. Oricare sentimente înalte, generoase, Ne par ca niște basne de povestit, frumoase, Și tot entuziasmul izvor de idei mici. Politica adâncă stă în fanfaronadă, Și știința vieții în egoism cumplit; De-a omului mărire nimic nu dă dovadă, Și numai despotismul e bine întărit. An nou! Aștept minunea-ți ca o cerească lege; Dacă însă păstorul ce tu ni l-ai alege Va fi tot ca păstorii de care-avem
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
în interpretarea aristoteliană, sau precum contemplarea sublimului care ne conduce spre uimire spirituală, peisajul are asupra lui Miller un efect cathartic. Îl purifică, îl deposedează, îl golește de sinele meschin, făcându-l părtaș la înfrângerea forțelor răului, ale orgoliului și egoismului, ale aroganței și duplicității. La Corfu, de exemplu, din înălțimile muntelui, spectacolul din jur, perceput într- atmosferă „încărcată de o înfricoșată splendoare biblică”, simbolizează o „dramă a văzduhurilor, a zonelor înalte, eternul conflict dintre suflet și spirit” (p. 20). La
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
ascultat twelve moons pe repeat/ am băut vin/ (dar am urmărit și extreme surgery/ pe discovery)/ o vreme m-am simțit curat odihnit bine/ apoi mi-a fost rușine/ și n-am știut ce să fac/ cu acest lux al egoismului// nimic mai greu decât singurătatea de sânge/ când cea din carnea ta nu a rămas decât/ un trup mut pe care-l plimbi/ de colo colo prin casă/ îl ridici din pat îl urci pe canapea/ îl așezi pe un
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
opoziție. Căci Mària e singura din familie care nu se convertește la iehovism. Și tatăl, și bărbatul ei o fac. Numai ea rămâne, ostentativ, pe dinafară. Și nu din motive dogmatice. (Îi pasă prea puțin de așa ceva.) Mai degrabă din egoism. În jurul ei, toți invocă Armaghedonul. Ea îl provoacă. Nu l-a plăcut pe Augustin, dar se supune mariajului, urându-l. N-a vrut să aibă copii, dar îi crește, crud, urându-i. Substratul religios ridică la putere etica de natură
Cronică de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5536_a_6861]
-
se privea pe sine ca încarnarea lui Dumnezeu, așa cum reiese din epistola din 6 ianuarie 1889, către venerabilul Jacob Burckhardt: „Mi-ar fi plăcut mult mai mult să fiu profesor la Basel decît Dumnezeu, dar n-am îndrăznit să împing egoismul meu personal pînă la a abandona crearea lumii. Vedeți, întotdeauna trebuie să faci unele sacrificii”... (p. 190) Aceeași nuanță în scrisoarea către Meta von Salis: „Lumea este transfigurată, căci Dumnezeu este pe pămînt. Nu vedeți cum se bucură toate cerurile
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
a fost construit fiecare moment dintr-un puzzle cinematografic, dens, efervescent. Un spectacol din pilule fizice și metafizice pe care nici nu știi dacă poți să le înghiți, să le digeri. Nu știi dacă șoaptele sau strigătele, dacă lașitățile, ezitările, egoismul, neputința - tot ce ar intra într-un dicționar pentru definirea conceptului „slab de înger” - nu țîșnesc din tine însuți. La vedere. Din acumulările conștiinței. Totul e foarte, foarte pe muchie de cuțit. Și din text, și din tușa lui Afrim
Ghid de folosire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5656_a_6981]
-
în viață, la tot pasul: multe accidente/ incidente „se anunță” din timp, sunt doar un rezultat, răsplata pentru împietrirea inimii. Sunt însă și semne care te pot întoarce din drum, detalii aproape insesizabile, într-o lume în care domină indiferența, egoismul, pragmatismul, graba. În povestirile lui Iulian Ciocan recunoaștem dramele lumii noastre, de la copii răpiți și măcelăriți de pedofili la bătrânii singuri care încearcă să dea un sens vieții, de la disponibilizații care nu mai găsesc serviciu la oamenii străzii la care
Povești din Basarabia by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5571_a_6896]
-
unui calvar terifiant. "I-ar fi trezit în miezul nopții, în mijlocul casei în flăcări, și i-ar fi salvat ca un erou", a spus ea. A adăugat "teroarea lor ar fi fost prețul pe care urmau să-l plătească pentru egoismul lui aspru". În plus, judecătoarea a subliniat "au plătit cu viețile lor de copii. Nu au avut nicio șansă de supraviețuire și sunt sigură că, atunci când ai pornit focul, nu te-ai gândit la ei pentru că pur și simplu nu
Și-a ucis șase copii prin incendiere. Când a auzit sentința, a râs by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56502_a_57827]
-
de ornamentație exprimă un urât al sângelui. Nu există muzică în care să se exprime mai elementar prezența lacrimilor în lume. Îți vin repetat în minte cuvintele Elisabetei de Bavaria, împărăteasa care a adorat Ungaria: există în lumea asta, în afară de egoismul uman, și sălcii plângătoare.” Sunt, până la urmă, două forme de altruism: revolta și melancolia. Pe a doua, care face pereche cu dorul, cu posesiunea, cu încăpățânarea de-a nu renunța la nimic din ce ești, mai ales la cele care
Vast program... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5652_a_6977]
-
intelectualii să dorească moartea celor din aceeași familie cu ei. Că politicienii le dau o mână de ajutor, speculând orgoliile nemăsurate, setea de glorie și chiar prostia, e sigur. Dar primul impuls aparține artiștilor înșiși. Ei și numai ei, prin egoismul și vanitatea lor, deschid ferestre de vulnerabilitate, îngăduind pătrunderea în universul spiritului a germenilor agresivi ai auto-distrugerii. Povestea nu e nouă, cum spuneam. Noi sunt doar metodele și eficacitatea. N-am să dau exemple din agitata (dar insignifianta) viață culturală
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]