1,494 matches
-
părintelui Macarie ce-au fost egumen la svânta mănăstire la Golăia”. --Vreau o dovadă sigură că “părintele Macarie” a cumpărat aceste dughene în folosul lui. --Iaca și dovada: “Și această tocmală am făcut și banii am luat denainte părintelui Hristofor egumenul de la mănăstire de la Golăia... Pentru aceea, să fie părintelui Macarie drepte ocine și moșii și să aibă a-și face și drese domnești”. --Lămuritu-m-ai, dar nu știu dacă tu ai luat seama la un lucru nou. --Ba bine că nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
înseamnă că trebuie să ne certăm. Mai bine hai să vedem și alte lucruri noi... --Apoi n-am ce face și ți-oi spune că la 15 mai 1681 (7189) marii boieri dau mărturie “cum au vinit înaintea noastră Ghidion egumenul și cu tot săborul de la... Tri Sfetitele,... și ne-au arătat un zapis de danie de la dumnealui Ștefan Cerchezul păharnicul și de la giupâneasa dumisale, Axița,... cum dumnealor,... au dat și au întărit svintii mănăstiri... cinci dughene gata și cu dzece
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Mamăăă! Da’ știu că “Ștefan Cerchezul păharnicul” și cu “giupâneasa dumisale, Axița”, nu s-au zgârcit! --Și dacă ar fi s-o spunem pe cea dreaptă... --Care? --Nu sunt singurii care dăruiesc în neștire... --După ce m-ai purtat printre egumeni și paharnici, lasă-mă să-ți vorbesc și despre oameni de rând. --Abia acum sunt numai urechi, amice. --Ascultă cum sună zapisul lui “Ion siimanul (infanterist în leafă n.n) di la steagul lui Alixandru bulucbașea (comandant de buluc, ceată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Fă-mi dovada. --Ascultă ce spune biata Costina: “Adecă eu, Costina,... scriu cu acest zapis al miu... și limbă de moarte precum am făcut eu, Costina, această casă cu banii mei,... treidzăci de lei din munca soțu-miu, Mateiu,... Iar cu părintele, egumenul, m-am tocmit cu doi lei numai de an de loc. Iar casa s-au făcut când au venit Moiseiu cu leșii de-au prădat Chervăsărie în dzilele lui Costandin sân (fiu n.n) Duca vodă”. Numai că un oarecare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
răspunde că: “am făcut stânjen de opt palme domnești... și am început cu măsura dintr-o piatră veche ce s-au găsit în ograda lui Neculai Givilichi... Și s-au și stâlpit locul”. Necazul care rămâne nelămurit este că: Samuil egumenul Trei Sfetitelor... dă danie o pivniță de piatră... bisericii mucenicului Pantelimon. --Greu la deal cu boii mici... Așa-i și cu această “jalobă” nelămurită până la capăt. --Ori mi se pare mie ori te-ai cam întins la vorbă peste măsură
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
loc de casă... cu pivniță, carile... este în Ulița Fânului în Târgul Făinii”. --Târgului Făinii i se mai spunea și “Ulița unde să vende făina”, cum scrie Nastasia Ștefăneasa în zapisul prin care vinde o casă cu loc cu tot “egumenului de la svânta mănăstire, de la Svetii Gheorghie de la Hlincea”. -Din nou un egumen cumpărător... Sper ca sfinția ta să nu se supăre dacă am să amintesc din nou de Irimiia, vătavul de vieri. --Ia să auzim de unde până unde se ține
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Făinii”. --Târgului Făinii i se mai spunea și “Ulița unde să vende făina”, cum scrie Nastasia Ștefăneasa în zapisul prin care vinde o casă cu loc cu tot “egumenului de la svânta mănăstire, de la Svetii Gheorghie de la Hlincea”. -Din nou un egumen cumpărător... Sper ca sfinția ta să nu se supăre dacă am să amintesc din nou de Irimiia, vătavul de vieri. --Ia să auzim de unde până unde se ține de noi vătavul? --Asta o s-o aflăm din zapisul de la 7 iulie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din Țarină”, cum mai era cunoscută mănăstirea Aroneanu. Iată și dovada: “Carte de la Constantin Vodă (Cantemir), din leat 7200 <1692> august 28, pe 2 dugheni ce sânt în Târgul Făinii alăturea cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie volnic egumenul de Aron Vodă a le răscumpăra de la un Stati ce le-au fost cumpărat fără de știre egumenului”. Mare minune și asta. Cine să fi făcut afacerea? --S-o fi găsit vreun călugăr care s-o facă. Voiam să spun, însă, că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
leat 7200 <1692> august 28, pe 2 dugheni ce sânt în Târgul Făinii alăturea cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie volnic egumenul de Aron Vodă a le răscumpăra de la un Stati ce le-au fost cumpărat fără de știre egumenului”. Mare minune și asta. Cine să fi făcut afacerea? --S-o fi găsit vreun călugăr care s-o facă. Voiam să spun, însă, că mă bucur că știi suficiente lucruri despre locul cu pricina. Ia vezi, cumetre, ce faci cu nasul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Până aici ai scos-o la capă binișor vere. Așa că nu te mai da cu aripa frântă”. Bătrânul a așteptat cu răbdare să “revin cu picioarele pe pământ” și a început să vorbească: --Ascultă ce spune într-o scrisoare “Mitrofan egumenul a sfintei mănăstiri a Trei Svetiteli... la mâna iubitului întru Hristos, fratele nostru, Ioan egumenul de la mănăstirea Tazlăul”... --Da’ ce pricină l-a mânat pe Mitrofan să-i scrie lui Ioan de la Tazlău? --“Pentru niște țigani”. --Ce-au făcut nefericiții? --S-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aripa frântă”. Bătrânul a așteptat cu răbdare să “revin cu picioarele pe pământ” și a început să vorbească: --Ascultă ce spune într-o scrisoare “Mitrofan egumenul a sfintei mănăstiri a Trei Svetiteli... la mâna iubitului întru Hristos, fratele nostru, Ioan egumenul de la mănăstirea Tazlăul”... --Da’ ce pricină l-a mânat pe Mitrofan să-i scrie lui Ioan de la Tazlău? --“Pentru niște țigani”. --Ce-au făcut nefericiții? --S-a întâmplat de s-au întrolocat “Neculai, țigan a Trei Sfetitelor, și țiganca... Dochița a Tazlăului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
țigani”. --Ce-au făcut nefericiții? --S-a întâmplat de s-au întrolocat “Neculai, țigan a Trei Sfetitelor, și țiganca... Dochița a Tazlăului”... --Și? --Din această unire au ieșit șase puradei, care au crescut până la “moarte lui Neculai cel bătrân”, când cei doi egumeni au hotărât să împartă “acei șase copii: în partea mănăstirii Trei Svetitele, anume: Măriuța, Sanda și Tudosca... pentru mănăstirea Tazlăul iaste anume: Vasile, Gligori, Ileana”. “Ia vezi, vere, să nu-ți umble prin cap cine ști ce idei”... - mi-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
doi cai a lui Costantin... ci s-au fost furat de la casa Moimascăi de la țară și, prepuind și pre mini, m-au pus la închisoare, de am ședzut multă vreme la pedeapsă”... La 30 mai 1765 însă “părintele arhimandritul Paisăi egumen de Sfeti Ioan” a dat doi zloți, și “Apostol brăhar” doi zloți lui Vasile Moimăscul pentru ca acea bucățică de loc vândută de Iurașco “să rămâie totu de drumu, că așe li s-au hotărât giudecata”. --Am întâlnit și un mahalagiu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acesta a dat șaizeci de stupi”. Știind că pe marginea unor asemenea schimburi am ceva de spus în răspăr, bătrânul privea la mine cu așteptare. Nu m-am lăsat rugat. --Păi, cum să spun, părinte? Sfințiile lor călugării, în frunte cu egumenul, au făcut o afacere bună. --Fiind confrați de ai mei, eu am să tac, fiule. --Se înțelege, părinte, și de aceea nu aștept nici un cuvânt în plus. --Nu știu pentru a câta oară întâlnesc oropsiți de soartă. Uite-l pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
al fiului său Măhăilache este vândut lui Adam chervasaragiul (lucrător la vamă n.n) și soției sale Zamfira la data de 25 iunie 1690 (7198). --La 27 iunie 1703 (7211) însă, Zamfira, soția lui Adam chervasaragiul, vinde locul de casă egumenului Meletie de la mănăstirea Barnovschi. --Uite ce poruncește Grigore Ghica voievod la 1 noiembrie 1747 (7256): “Facem știre tuturor cui să cade a ști că,... pentru așezământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor... să nu facă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
asculți și un act scris mai altfel. --Ai vreun motiv să spui asta? --Mai bine am să-i dau citire: “Se face cunoscut prin prezentul meu înscris cum eu, cel mai jos iscălit, m-am învoit cu sfântul arhimandrit și egumen al mănăstirii Barnovschi, chir Iacob, precum cele trei prăvălii pe care le-am făcut pe locul acestei mănăstiri, în incinta acesteia, dacă au ars în incendiu le-am vândut așa cum au rămas, trei de piatră cu 800 groși,... împreună cu vechea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sus, și iată și degetul meu.’’ Om hotărât. Ce mai? “Iată și degetul meu!” --Aș vrea să umblăm puțin și pe lângă mănăstirea Sfântul Sava. --Da’ cine ne oprește? --La 1752, în luna iulie, asistăm la o vânzare mai puțin obișnuită. Egumenii mănăstirilor închinate Ierusalimului, în frunte cu Pricopie protosinghel și egumen la sfânta mănăstire Galata, scriu: “dat-am scrisoarea noastră la mâna dumisale Toader Gheuca logofăt ot (de la n.n) visterie pentru o moșie a mănăstirii Svetii Savii, anume Șătrăreni... de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Iată și degetul meu!” --Aș vrea să umblăm puțin și pe lângă mănăstirea Sfântul Sava. --Da’ cine ne oprește? --La 1752, în luna iulie, asistăm la o vânzare mai puțin obișnuită. Egumenii mănăstirilor închinate Ierusalimului, în frunte cu Pricopie protosinghel și egumen la sfânta mănăstire Galata, scriu: “dat-am scrisoarea noastră la mâna dumisale Toader Gheuca logofăt ot (de la n.n) visterie pentru o moșie a mănăstirii Svetii Savii, anume Șătrăreni... de care moșie neavând mănăstirea nici un folos... și” cu “știrea prefericitului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să dureze până la secularizarea averilor mănăstirești, când noi am adunat doar cioburile pocalului din care s-au adăpat cu asupra de măsură străinii... -Dacă nu e suficient ce am spus, atunci ia seama la ce scrie la 1 iulie 1760 egumenul Agapios (moldovean curat!) al mănăstirii sfântul Sava: “Am dat popii chir Parthenios, (un alt moldovean), al doilea didascăl al școlii grecești, un loc pentru două prăvălii care se află în fața mănăstirii”. Și spune mai departe Agapios egumenul: “având preasfinția sa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
1 iulie 1760 egumenul Agapios (moldovean curat!) al mănăstirii sfântul Sava: “Am dat popii chir Parthenios, (un alt moldovean), al doilea didascăl al școlii grecești, un loc pentru două prăvălii care se află în fața mănăstirii”. Și spune mai departe Agapios egumenul: “având preasfinția sa toată încuviințarea... să facă ce vrea,... să le vândă, sau să le dăruiască, să fie stăpân universal și proprietar”. --Multe am citit și auzit noi, dar ca “jaloba” făcută la 2 iulie 1790 de egumenul mănăstirii Sfântul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
departe Agapios egumenul: “având preasfinția sa toată încuviințarea... să facă ce vrea,... să le vândă, sau să le dăruiască, să fie stăpân universal și proprietar”. --Multe am citit și auzit noi, dar ca “jaloba” făcută la 2 iulie 1790 de egumenul mănăstirii Sfântul Sava mai rar, fiule. --S-o auzim, părinte. --“Către preacinstitul Divan a Cnejiei Moldovei”. “Jăluim... că un Toader brașoveanu neguțător... are o dugheană,... pe locul mănăstirii Sfetii Savii, lângă zid, din care dugheană iaste și portiță pin zid, de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
presupun căăă... așa stau lucrurile. Ce să-i faci? Ale tinereții valuri”. “Da’... să lași un copil în adâncă neștire nu-i frumos”. “Dar dacă ea știa adevărul și cum-necum îl dezvăluia?” Atunci răscolea tot <săborul> cum ar spune vreun egumen”. “N-ar fi primul și nici ultimul caz. S-a întâmplat și la case mai mari. Nu mai departe acel Isaia Vicol Dioclias, de la Golia, care l-a nefericit peee”... “Pe cine?” “Pe humuleșteanul nostru drag”... Zâna simțea că mă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și o vie tânără cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 234, p. 204 footnote>; Necula din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 30 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 235, p. 205 footnote>; Misail egumenul cu soborul Mănăstirii Bârnova vând două fălci și jumătate și 20 de prăjini de vie cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 236, p. 206 footnote>; Frăsina vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu casă, pomet și fântână în dealul Cetățuia, cu 180 lei<footnote Ibidem, documentul 310, p. 288-289 footnote>. La 24 august 1670, Gheorghe Duca voievod scrie vătămanului și sătenilor din Hlincea că cei 12 poslușnici din sat vor asculta de egumenul Mănăstirii Hlincea, iar restul sătenilor vor fi sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia și vor fi scutiți de unele dări<footnote Ibedem, documentul 324, p. 299 footnote>. La 20 octombrie 1670, Gheorghe Duca dăruiește Mănăstirii Cetățuia câte cinci moruni cu icre pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dările noastre nici o dare cu țara nu veți mai fi amestecați”<footnote Constantin Turcu, Câteva precizări în legătură cu Mănăstirea Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 555 footnote>, în schimb ei trebuiau să asculte de egumen, de sobor și să participe la toate treburile ce erau la mănăstire. Gheorghe Duca i-a mai donat ctitoriei sale și un loc de moară lângă grădina domnească. ,, Chiar înainte ca mănăstirea să fie terminată a primit danii și de la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]