886 matches
-
ultima ne-a parvenit incompletă în greacă, dar completă în traducere arabă. Cele ale lui Teodosie și Teognios sunt foarte scurte pentru că existau deja panegirice dedicate lor, compuse de Teodor, un călugăr din mănăstirea lui Teodosie, și respectiv de Pavel Elinul; confruntând aceste două opere; ajunse până la noi, cu textele lui Chiril, putem aprecia sobrietatea acestuia și mai marea fidelitate față de datele istorice. Firește, nu trebuie să uităm tendința de subliniere a elementului miraculos care se dezvoltase în relatările tradiționale privitoare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
șaselea; apoi, Maas a descoperit în imnul Despre cutremur și pârjolire referiri la unele evenimente din vremea lui Justinian, cum sunt unele cutremure devastatoare, pârjolul de la Constantinopol, răscoala Nika împotriva împăraților Justinian și Teodora; ostilitatea pe care o arată poetul „Elinilor” ar fi un ecou al persecuției inițiate de Justinian contra ultimelor școli de filosofi păgâni, încă active în epoca sa. În imnurile sale, se mai găsesc referiri la cutremurele din 551 și 554. Ar fi imposibil să ne întoarcem pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Focurile din Pernic, București, 1948; Haralan Rusev, În munți, București, 1951; Marko Marcevski, Insula Tombuctu, București, 1961; Dimităr Talev, Sfeșnicul de fier, pref. Mihai Gafița, București, 1962 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Dimităr Ianakiev, Experiența nu a reușit, București, 1964; Elin Pelin, Broscuța nemulțumită, București, 1972; Nevena Stefanova, Mulajul de ghips, București, 1980. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 288-289, IV, 248; Camil Baltazar, „Poeme în aer liber”, „Tiparnița literară”, 1929, 6-7; P.C. [Petru Comarnescu], „Poeme în aer liber”, „Ultima oră”, 1929
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
care le adună în volumul Note din Grecia (1938), socotit „o mărturisire de credință clasică” (G. Călinescu), umanistă, exprimată încă din mottoul din Renan: „Il y a un lieu où la perfection existe...”. Călătorul admiră măreția, armonia, echilibrul, perenitatea artei eline: „Arta grecească, radioasă arătare ce se înfățișează de pretutindeni pelerinului pe Acropole, nu are început, nici sfârșit. Ea s-a născut o singură dată pe pământul fericit al Eladei și de atunci meșterii cei mai iscusiți caută zadarnic să afle
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
Avram; ultima ne-a parvenit incompletă în greacă, dar completă în traducere arabă. Biografiile lui Teodosie și Teognios sînt foarte scurte, pentru că existau deja panegirice dedicate lor, compuse de Teodor, un călugăr din mănăstirea lui Teodosie, și, respectiv, de Pavel Elinul; confruntînd aceste două opere, ajunse pînă la noi, cu textele lui Chiril, putem aprecia sobrietatea acestuia și fidelitatea mai mare față de datele istorice. Firește, nu trebuie să uităm tendința de a sublinia elementul miraculos care se dezvoltase în relatările tradiționale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a secolului al VI-lea; apoi, Maas a descoperit în imnul Despre cutremur și pîrjolire referiri la unele evenimente din vremea lui Iustinian, cum sînt cutremurele devastatoare, pîrjolul de la Constantinopol, răscoala Nika împotriva împăraților Iustinian și Teodora; ostilitatea poetului față de „elini” ar fi un ecou al persecuției inițiate de Iustinian contra ultimelor școli de filozofi păgîni, încă active în epoca sa. în imnurile sale se mai găsesc referiri la cutremurele din 551 și 554. Ar fi imposibil să ne întoarcem pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
perșii. Căci după babilonieni, perșii au luat puterea. Când zice și trei coaste ținea în gură, arată cele trei neamuri: perși, mezi și babilonieni, adică, după aur, argintul din statuie (Dan. 2,32). Urmează a treia fiară, leopardul, care sunt elinii (Dan. 7,6). Căci după perși, a domnit Alexandru Macedon, învingătorul lui Darius - arama din statuie. 2Fraza fiara avea patru aripi de zburătoare și patru capete arată cât se poate de limpede cum a fost împărțită în patru împărăția lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Matei aga, și pre Ghiețea clucerul, socrul lui Șărban spătarul, și pre Stoica logofătul Ludescul, care au fost slugă bătrână la casa răposatului Costandin postelnicul...”). Stoica Ludescu a fost cel ce a redactat, după „învățătura bunii stăpânii méle, jupâneasa Elina, stara Postelniceasa”, în 1681, testamentele Elînei, doua - unul la 1 septembrie, înainte ca postelniceasa să plece în pelerinaj la Locurile Sfinte, al doilea o lună mai târziu, în același an. Aș vrea să mai evoc un „om de casa Cantacuzinilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca o desăvârșit stăpână, de vreme ce toată până astăz sântu 38 de ani de cându ne-am împreunat și am trăit aicea viiață trecătoare”). Cât timp aceasta va fi în viață (deci, dreptul de uzufruct). „Și după moarte soți[i] mele, Elinii - impune bătrânul postelnic o rezolvare (și o sprijină cu o amenințare formulată de la început - de altfel, la sfârșitul diatei, blestemul lipsește: „Și oricare-m fecior nu o va asculta, să-l bată mânia lui Dumnezeu și blestemul meu”) pe palierul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în zilele răposatului Mihnea voievod, după moartea lui Ivașco vornic, iar jupânița lui Elina vorniceasa a luat de la Mihnea voievod 1000 de galbeni de bani ca să-i schimbe în țara Ungurească, să-i facă galbeni de aur. Iar apoi, jupânița Elina vorniceasa ea a cheltuit acei bani și i-a mâncat de n-a avut de unde să-i dea, să-i plătească...”), contra unor garanții însemnate, să-și zălogească bunurile (Teodosia lui Nicoriță armașul îi scrie de la Uście, din Polonia, lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aga, Mihai Cantacuzino vel spătar, Iordache Cantacuzino biv vel spătarț) și de fete („Ilinca Cantacuzino, Ancuța Cantacuzino, Maria Cantacuzino, Stanca Cantacuzino mama lui Costandin Voevod, Bălașa Cantacuzino”). Reabilitarea memoriei soțului Să ne amintim încă o dată stirpea din care cobora jupâneasa Elina, văduva postelnicului Costantin Cantacuzino. Să privim această stirpe (supremă, între români, căci era a Basarabilor) cu ajutorul lui Nicolae Iorga (nu vom lua seama la erori, fiindcă este vorba de o carte apărută în 1905): încă de la 7081 [1572-1573], fiind postelnic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să asimileze și să modeleze, atâta timp cât coeziunea sa internă îl coagulează în jurul unui nucleu tare: patrimoniul material și simbolic moștenit de la întemeietorul lui, a cărui jertfă hrănește o identitate socială puternic marcată”313. Porunci pentru viitor întâiul testament al jupânesei Elina Cantacuzino a fost redactat în 1667. L-a scris logofătul Stoica Ludescu, „bătrânul, plecat slugă al dumnealor”, slujitor credincios al Cantacuzinilor. „Am pus și eu puțină osteneală, până am scris această împărțeală asupra coconilor dumneaei, cu voie și cu știrea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
supraveghează distribuirea averilor, iar semnăturile (cinci) ale destinatarilor o certifică. Istoria testamentelor Elinei Cantacuzino se află abia la început. Dictându-și în 1681 („scriitor” a fost tot „bătrânul sluga dumnealor Stoica Liudescul log., însă cu învățătura bunii stăpânii méle, jupâneasa Elina, stara Postelniciasa, în satul dumneaei gor-Mărginéni ot sod. Prah, msta septevrie 1 d. Văliat ot sătvorenie miru 7190 [1681]”319), înainte de a pleca în pelerinaj la Locurile Sfinte, călătorie plănuită mai de mult - știe ieromonahul Ștefan că era „făgăduită încă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și dă dânsul să asculte toți”. Două „trasee” ghidează această diată. Amândouă posibile. Unul este cel al întoarcerii celei plecate în pelerinaj. Absența ei urma a fi suplinită de „ispravnicul” Constantin. Al doilea este dominat de posibila moarte a jupânesei Elina („Iară, de mi se va tâmpla de la Dumnezeu moarte, în calea ce mergǔ - carea iaste de opște tuturor...”), situație în care averea urma să fie împărțită. Sediul clanului, „scaunul caselor mărginescu”, „împreună cu Filipeștii, și cu moșiia și viile de la Bălțați
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pribegie (Letopisețul Cantacuzinesc: „Atuncea Șărban vodă [Radu Șerban] de-abia au scăpat cu o seamă de oameni păn’ la Suciava, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană botezând-o părintele Vlădica Crimca, numind-o Elina”535), iar testamentul din care am citat este din anul 1681. Elina avea deci 70 de ani. Va mai trăi șase ani și se va stinge în casa ei de pe Podul Cilibiului, la 2 martie 1687 - „După aceasta [pelerinajul la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
luminatul Domno Io[an] Constantin Șărban Voevod” - scrie Domnul în 1656, dar biserica din Dobreni o ridicase în 1646, când era mare serdar [n.m., D.H.M.] - „pus-am și am așăzat această cinstită piatră pe cinstita groapă pe oasele maicii mele Elini [o ipoteză spune că mama lui Constantin Șerban a fost soția preotului din Dobreni - nu știu dacă era văduvă -n.m., D.H.M.] și se-au prestăvit în zilele Io[an] Mathei Voevod msț Avgust 6 dni, vă leat 7150 [1642
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Ștefan Lăcustă, ucis de boieri”. Gestul lui Petru Rareș, care o înmormântează pe văduvă (Ștefan Lăcustă murise în preajma zilei de 20 decembrie 1540), deși soțul ei fusese cel care îi luase tronul în 1638592, ține de aceeași „solidaritate”. Jupâneasa Elina, văduva marelui postelnic Constantin Cantacuzino (Stoica Ludescu - am văzut - îi zice din când în când „Doamna”), a cerut cu limbă de moarte să fie îngropată lângă soțul ei, la Mărgineni (ne amintim că îl conduseseră acolo „cu mare cinste” „jupâneasa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Documente privitoare la familia Cantacuzino, pp. 130, 135-136. 334. Nicolae Iorga, op. cit., p. 130. 335. Ibidem, p. 136. 336. Ibidem, p. 107; Violeta Barbu, op. cit., p. 47. 337. Nicolae Iorga, Despre Cantacuzini, p. CXXXVII. Vezi și Nicolae Iorga, „Testamentele domniței Elina Cantacuzino”, în Analele Academiei Române, Mem. Secț. Ist.., seria a III-a, tom. XVI, mem. 7, pp. 98 și urm. 338. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 149. 339. Vezi Al. Alexianu, op. cit., vol. I, pp. 184-185, 188. 340. Vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de către ceilalți indivizi ai cetății. Această imagologie a variat, ca modalitate de reprezentare, În decursul istoriei, În funcție de valorile morale și culturale ale societății. Distingem, În sensul acesta, următoarele modalități de reprezentare imagologică a nebuniei: aă Nebunia tragică din antichitatea clasică elină, așa cum apare ea În cazul lui Ahile din Iliada, sau În cel al personajelor in tragediile antice (Aiax, Hercule, Oreste, etc.Ă. Nebunul este imaginea tragică a damnatului care, Împotrivindu-se voinței zeilor, primește pedeapsa nebuniei. bă Nebunul ca personaj
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o luptă pe mare pentru eliberarea Greciei. El încearcă aici metrul lui Lamartine, fiind unul din primii admiratori ai poetului francez în Moldova. Realizează și câteva versiuni din Boileau și Homer, se dovedește un bun traducător din vechea poezie eroică elină, pe care o tălmăcește în hexametri corecți. În periodice se află versuri fragmentare din Sappho și din A. Hommaire de Hell, iar în manuscris s-a păstrat o transpunere din Shakespeare, Șeiloc evreul. SCRIERI: Abețedariu românesc sau Întâile cunoștințe, Iași
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
origine, din care descinde tatăl său, preotul Ioan Artimescu din Câmpulung Moldovenesc, căsătorit cu Pelaghia Bogatu. Dintre cei patru copii, Gavriil și îndeosebi Vasile (Filaret) se vor ilustra, și ei, în cariera didactică și ecleziastică. Cele dintâi cunoștințe de limba elină S. le datorează călugărilor greci de la mănăstirea Todireni din Burdujeni. Îmbrăcând rasa monahală în mănăstirea Gorovei (în apropiere de Dorohoi), i se preschimbă numele de Nicolae în Neofit. (Ca și fratele său Filaret, mai târziu și-l va adăuga și
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
Veniamin Costache. După ce revine la Iași, în 1846, i se încredințează funcția de director al școlii de la Trei Ierarhi. Până în 1862 el va reorganiza, împreună cu Filaret Scriban, cursurile Seminarului de la Socola, unde e profesor de istorie, filosofie, retorică și limbă elină. Între 1860 și 1862 funcționează și ca membru al Consiliului Superior al Instrucțiunii Publice. Acum îi apar traducerea unei lucrări de simbolică dogmatică, Duplul paralel sau Biserica în fața papității și a reformei veacului al XVI-lea (1851) a lui Alexandru
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
și virtuțile perfecționate prin cultura spiritului. În cazul societăților autoritare, exemplificate prin Sparta, accentul cade pe aspectele formale exterioare, operându-se o selecție socială de tipul eutanasiei. Interesant este faptul că, deși A. Chavigny face referință la modelele Antichității clasice eline, aceste aspecte pot fi regăsite și în societățile de tip modern. Astfel, așa cum am mai menționat și în alte situații, societățile moderne prezintă tipuri diferențiate de atitudini față de sănătatea mintală și boala psihică, în raport cu ideea și imaginea despre om a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
perioada postdecembristă - dar și texte din perioada disidenței deschise - sunt antologate în volumul, de răsunet, Kakistocrația (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor). Cuvântul din titlu reprezintă adaptarea unui termen de politologie anglo-saxon format, în chip savant, din elemente de compunere din limba elină și desemnând „cârmuirea celor mai nepricepuți”. Aici se includ, într-o secțiune intitulată Mai mult ca perfectul singurătății, scrisoarea deschisă către Nicolae Ceaușescu și jurnalul perioadei în care scriitorul a fost prigonit și a făcut greva foamei în vederea obținerii expatrierii
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Liniștea cuvintelor (1971) ș.a., culegeri de publicistică și eseuri: Viața cuvântului (1980), A vedea cu inima (1984), cărți pentru copii: Aventurile lui Atomică (1966), Teiul (1980) ș.a. A tradus din lirica universală (Walt Whitman, Robert Frost, o antologie a poeziei eline, alta a liricii americane), din A.S. Pușkin, din scrierile unor poeți letoni și lituanieni. Post-mortem i s-a decernat Medalia guvernamentală „Mihai Eminescu”. În 1944 V. a fost martorul unui act politic și administrativ șocant: trasarea frontierei cu România chiar
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]