994 matches
-
în „Curierul românesc”, Despre amor, lege fizică și morală a naturei și Scrisori la Sofia: asupra fizicei, himiei și istoriei naturale (1846), iar în volum, Educația mumelor de familie sau Civilizația neamului omenesc prin femei (I-II, 1844-1846), transpunere recenzată elogios de N. Bălcescu. Convins de rolul educativ al literaturii (întregul plan este conceput în acest sens) și urmărind pregătirea și atragerea cititorilor prin lecturi accesibile, a trandus din franceză și câteva scrieri fără valoare ale unor autori minori, ca J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
2.4. „Influența iraniană”. Istorism și morfologie istorico-religioasătc "2.4. „Influența iraniană”. Istorism Și morfologie istorico‑religioasă" Cu ocazia colocviului „Mircea Eliade e le religioni asiatiche”, organizat la vechiul institut fondat de Giuseppe Tucci, redutabilul iranist italian Gherardo Gnoli remarca elogios ambitusul larg al utilizării surselor iraniene de către Eliade și pertinența integrării lor hermeneutice: „Mircea Eliade nu a fost un iranist de profesie. Dar contribuția pe care a adus-o la istoria religioasă a Iranului antic este importantăprin echilibrul interpretărilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
vezi: Huntington Cairns, The Bollingen Adventure - A Toast to J.D.B. and V.G., Princeton University Press, 1969, și William Mac Guire, Bollingen. An Adventure in Collecting the Past, Princeton University Press, 1982. 3. Atât Tucci, cât și Pettazzoni au scris recenzii elogioase la cartea lui Wikander, Feuerpriester im Kleinasien und Iran, recenzii care, alături de cele ale lui R.N. Frye sau Jean de Menasce, au intrat în dosarul „apărării” folosit de Wikander în memoriul scris cu ocazia respingerii candidaturii sale lacatedra de istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
țară și perioada de detenție, a fost angajat la Arhivele Statului și apoi, ca cercetător, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. Vezi mai ales Virgil Ciocâltan, „Obituary”, în SAO IX (1977), pp. 170-172. În 1938, Eliade scria în aceiași termeni elogioși despre excelența cercetătorului Decei și a studiilor sale, indispensabile pentru istoriografia românească - cf. „Orientul viu”, Cuvântul XV (1938), 14 aprilie, republicat în Lucrurile de taină, Editura Eminescu, București, 1996. În 1951, Decei îl invită pe Eliade să participe la Congresul
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
textul în întregime), o mai veche critică, datînd din 1926, pe care prietenul său Blondel o făcuse Cadrelor sociale. Nu exista un motiv major pentru recopierea unui text atît de lung care, în ansamblu, nu era nici profund, nici prea elogios, ca să-l fi păstrat din amor propriu. Este deci un instrument de lucru, introdus în 1932 și care ne permite să datăm manuscrisul. În jurul răspunsului la această critică va fi construit capitolul al doilea al Memoriei colective, care constituie stratul
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Roman). Bun gazetar, s-a afirmat jurnalistic atât înainte, cât și după 1989. Debutul editorial are loc în 1972, prin apariția volumului de povestiri științifico-fantastice Monștrii lui Prasad, după care urmează romanul Cer cuvântul (1977), având pe copertă o prezentare elogioasă semnată de Marin Preda. Primul volum al romanului Drumul Cavalerilor (1983) îi aduce autorului sancțiuni și persecuții din partea autorităților, acestea considerând cartea un act grav de denigrare a regimului socialist și a „epocii de aur”. Următoarele două volume ale trilogiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
Vodă, fiul lui Vasile Vodă și mulți alții își petrece au toamnele la cules, în Cotnari Nicolae Soutzo: „Vinul de Cotnar este considerat superior celui de Rhein.” A. Jullien:”... Despre tipul de vin de Cotnari din trecut avem numeroase aprecieri elogioase. Vom cita câteva m ai puțin cunoscute de către cititori: „Vinurile de la Cotnari sunt cele mai bune din lume.” Săpăturile arheologice au pus în evidență urme care vorbesc indubitabil de vechimea Cotnarilor și de dezv oltarea sa de-a lungul timpurilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din cele mai ample proiecte editoriale ale vremii. Proiectul a avut un ecou favorabil printre 10 cărturari vremii după ce prospectul a fost publicat, la 1 decembrie 1838 în „Albina Românească”, el a fost reluat în mai multe periodice, însoțit de elogioase note introductive. De asemenea inițiativa a găsit și aprobarea lui Mihail Sturdza. Cu toate acestea, ea nu a putut fi materializată fiind imposibil să se realizeze cei 200 de „prenumeranți”, care ar fi asigurat apariția celor nouă volume. Explicația trebuie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
culturii și a artelor, îndemnând consumatorul cult, sofisticat la cumpărare. Când un produs se asociază cu nume precum Monet, Degas sau Shakespeare, a nu bea o asemenea băutură devine chiar un act deviant împotriva culturii. Astfel, argumentarea trece de la descrierea elogioasă la o presiune națională pentru a cumpăra produsul respectiv. Atunci când legislația nu permite comparații factuale între diferite mărci, este evident că se ajunge la un elogiu care nu mai angajează realul sau caracteristicile obiective ale obiectului. De asemenea, puterea publicității
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Un interes notabil este arătat literaturii maghiare. Alexiu Sólymosi transpune din versurile unui tânăr poet maghiar (L. Bartók), este tălmăcită nuvela lui G. Csiky Istoria unui geniu, iar Petru Oprișoiu figurează cu un articol despre Peto´´fi. Alți scriitori comentați elogios (în articole nesemnate) sunt Victor Hugo și I. S. Turgheniev. Se traduc fragmente din memoriile lui Heinrich Heine. Interesul pentru mișcarea teatrală românească este vizibil în corespondențele lui D. de la Tismana despre spectacolele teatrelor populare din Transilvania, ca și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
i se asociază A. Cantilli. Începând cu 1 septembrie 1899, A. și-a modificat titlul în „Revista Actualitatea”. Orientarea publicației este eclectică. Primul număr va fi închinat scriitoarei Carmen Sylva, iar în cel de al doilea se face o prezentare elogioasă lui C. Dobrogeanu-Gherea, căruia i se republică, sub titlul Ibsen, Björnson, Petöfi, un fragment din studiul Artiștii cetățeni. Alături de notele și cronicile literare și teatrale scrise de D. Caselli și Const. Vasilescu, în revistă au apărut articole biografice dedicate unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285169_a_286498]
-
din Cezar (De Bello Gallico), rămasă tot în manuscris. Câteva principii de teorie literară și de estetică sunt enunțate într-o prelucrare după S. Brassai, Despre operele de artă. A mai scris câteva recenzii și articole, între acestea unul foarte elogios despre Petre Dulfu, pe care îl recomanda lui Vasile Alecsandri. Mai substanțiale sunt studiile de folclor ale lui S., unde se conturează apartenența sa la curentul mitologizant latinist. Considerând literatura, în general, și folclorul, în special, drept cea mai fidelă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
și mai multi copii (500 lei/ lună). De asemenea, ni se anunță majorarea alocațiilor pentru copii cu 26,8%, fără însă a se preciza concret ce înseamnă asta. Articolul intitulat Copiii, suprema datorie față de viitor (1/1986, pp. 12-13) prezintă elogios și detaliat acest decret, și se încheie cu promisiuni fără echivoc: Profund recunoscătoare iubitului nostru conducător pentru noile măsuri care vin direct în sprijinul familiilor, al mamelor cu mulți copii, femeile patriei se simt îndatorate să urmeze minunatul și nobilul
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a ceea ce este individul ca atare în momentul reconstituirii trecutului, al propriului său examen de conștiință. În fine, traducerile reprezintă o altă latură a activității lui C. Nu doar Stanțele lui Jean Moréas, transpuse în românește în 1945 și comentate elogios de Perpessicius printre alții, sau mai vechea traducere în versuri, Domnișoara Felicia sau Fericirea de Guido Gozzano (1933), ci îndeosebi ceea ce critica literară franceză a considerat un moment de excepție în integrarea lui Dante în mediile literare francofone, tălmăcirea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
sectorul proză se pot întâlni numele lui M. Corbea și al Irinei G. Lecca. Revista publică poemele dramatice Dolores și Voichița de Al. Rouă. Se inserează în sumar traduceri din germană semnate Virgil Tempeanu, iar Horia Rămurel dedică un articol elogios poeziei lui I.U. Soricu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286190_a_287519]
-
are caracter preponderent literar, ea nu va reuși să îi strângă în jur pe poeții valoroși ai momentului. Nici în materie de proză nu este capabilă să impună condeie noi ori să le cultive pe cele afirmate. T. Păunescu-Ulmu prezintă elogios colecția „Clasici comentați” de la Editura Scrisul Românesc, condusă de N. Cartojan, același autor semnând și articole ca Un intelectual de rasă: Ovid Densusianu. Este consemnată apariția cărții Carpe rosam. Tema poetică a trandafirului în literatura italiană și franceză a Renașterii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289485_a_290814]
-
care utilizează termenul get ca echivalent al lui „got”, ceea ce vrea să zică că el confunda cele două popoare” . Într-un amplu și documentat studiu - Zamolxis sau mitul dacic în istoria și legendele spaniole - apreciat de Mircea Eliade în mod elogios, ceea ce nu-i puțin lucru, Alexandru Busuioceanu se ocupă de scriitorii „spanioli”, născuți în Spania antică, deci ibero-romani sau goto-iberici, cărora le „datorăm” confuzia dintre geți și goți și nu atât confuzia în sine, cât îndeosebi deposedarea geților de istoria
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
înzestrare tehnică. În plus, armata română, pe lângă avantajul terenului, a cunoașterii și exploatării în folos propriu a elementelor naturale, a avut un comandant de geniu, a cărui faimă europeană era cunoscută și recunoscută chiar din timpul vieții. Dintre toate aprecierile elogioase făcute de contemporani la adresa lui Ștefan cel Mare să ne oprim asupra celei făcute de istoriograful lui Matei Corvin, italianul Antonio Bonfini: „Era însuflețit pentru lucruri frumoase și mândruăactiv și strașnic în război” și a celei făcute de Nicolae Iorga: „Într-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Mării Egee. Poeți greci contemporani (1990). A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1972, 1977), Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1995), Premiul Academiei Române (1986), Premiul Asociației Scriitorilor din Republica Moldova (1992). Cartea de debut a lui R., Singurătatea în doi, prezentată elogios de Otilia Cazimir, anunță chiar prin titlu conturarea unei duble identități, pe care o va evidenția cu insistență întreaga lui creație: pe de o parte, este ființa umilă, spiritul plebeu răzvrătit care, în maniera lui Serghei Esenin, se vede definitiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
vremuri atît de pline de nenorociri cum sînt cele prezente. Quodvultdeus cunoaște Comentariul cărții lui Daniel al lui Ieronim și Comentariul la Apocalipsă, azi pierdut, scris de Tyconius. Firește, autoritatea principală este Augustin, citat de mai multe ori în termeni elogioși; planul operei îl determină să folosească mai ales Cetatea lui Dumnezeu și predicile episcopului de Hippona. Quodvultdeus l-a citit pe Orosius, de la care împrumută ideea succesiunii celor patru imperii: babilonian, macedonean, cartaginez și roman. Chiar și exegeza biblică este
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tem să nu te murdărească cuvintele mele; mă tem ca nu cumva îngustimea cuvintelor mele să nu șifoneze nobila cuprindere a gândurilor și a simțămintelor tale. Mă tem că în modestia ta, nu dorești nici „post mortem” să vorbească cineva elogios despre tine. Și totuși, dacă Sfintele Evanghelii vorbesc foarte puțin despre Maica Domnului, Biserica lui Hristos a dezvăluit lumii întregi viața și virtuțile sale, i-a dat cinstea cuvenită, iar omenirea conștientă o cinstește ca Născătoare de Dumnezeu, de două mii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lor, liderii teroriști amintesc cu insistență de vremurile lui Mahomed, când războinicii islamici și-au proclamat pentru prima dată credința, măturând din calea lor pe eretici și necredincioși. Evenimentele de la 11 septembrie au reprezentat o victorie psihologică, descrisă în termeni elogioși ca "atacul sfânt care i-a distrus pe nesăbuiții infideli americani și i-a ajutat pe mulți tineri să se trezească din somnul adânc în care se aflau"182. De atunci atentatele sinucigașe au devenit din ce în ce mai frecvente, iar numărul grupărilor
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului că este extraordinar de frumos, de dinamic și extrem de sugestiv. Ansamblurile noastre, îndeosebi grupurile folclorice din mediul rural, au fost elogios primite atât de specialiști, cât și de public. Din păcate, am întâlnit și câțiva coregrafi care, cu obrăznicie nemaipomenită, mi-au spus că nu avem folclor, că el este unguresc sau turcesc. O asemenea opinie deformată este o consecință a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
întîiul poet mare din epoca modernă, sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adînc în sufletul mulțimii, poet național totodată și pur ca și Eminescu“. footnote> , unul dintre exegeții de seamă ai literaturii române, avea cuvinte elogioase pentru poezia lui, cînd Ș. Cioculescu îl situa, în „Revista Fundațiilor“, 1938, „printre cei mai de seamă ziariști doctrinari, din linia mare a lui Eminescu“, cînd măsura în care s-a implicat în realizarea idealurilor naționale poate fi dată oricînd
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Bordeaux din 13 iulie, Își informa cititorii că Honigberger și-a recuperat lădița conținând atâtea obiecte prețioase, al cărei conținut va fi judecat de savanții de la Paris și Londra 2. Și savanții vor aprecia conținutul, unii dintre ei scriind articole elogioase (de pildă, Jacquet), iar alții elogiind numai descoperirile, neîndoios din pricină că nu Honigberger Însuși s-a implicat În popularizarea și apoi exegeza lor. Soarta este câteodată foarte ingrată, de vreme ce nici acum zece ani, când menționează o plachetă din august 1834 a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]