3,224 matches
-
dovadă de un mare potențial conservator (M. Miroiu, 2004, p. 182), iar acest fapt se datorează, în primul rând, valorizării trecutului. Din acest punct de vedere, perspectiva comunitară care nu respinge tradiția patriarhală nu este compatibilă cu nici o strategie de emancipare. În feminismul comunitarian se subliniază, în acest sens, că personalitatea unui individ este puternic marcată de apartenența sa la comunitate. Orice individ reflectă suma de determinații care îl condiționează. Ca atare, nu este un atom abstract, ca în abordarea liberalismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la constituirea unor nuclee familiale care includeau mai multe generații sau la implicarea în activitățile caritabile), dar atribuțiile lor nu depășeau acest nivel. Din acest punct de vedere se poate face observația că manifestarea publică se circumscrie cel mult comunității, emanciparea femeilor rămânând cumva locală: familia, comunitatea. Deciziile importante erau luate la un alt nivel, care nu le era accesibil. Suportul acordat de comunitate poate constitui un mijloc de emancipare a femeilor în spațiul privat. Aceasta în măsura în care o parte a serviciilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
poate face observația că manifestarea publică se circumscrie cel mult comunității, emanciparea femeilor rămânând cumva locală: familia, comunitatea. Deciziile importante erau luate la un alt nivel, care nu le era accesibil. Suportul acordat de comunitate poate constitui un mijloc de emancipare a femeilor în spațiul privat. Aceasta în măsura în care o parte a serviciilor domestice se externalizează în afara casei, iar efectuarea lor implică un anumit tip de recunoaștere socială: remunerarea unora dintre activități, conferirea unei recunoașteri publice, a unui status. Participarea activă în cadrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care avea un caracter politic, și considerarea familiei drept un spațiu apolitic, al libertății negative, private, fără amestecul cuiva din afară. Însă tot ce nu apare ca relevant din punct de vedere politic trece în plan secund privind șansele de emancipare și progres. Când interesul public se extinde asupra unei sfere a vieții în societate, atunci pentru acea sferă este de așteptat să fie vizibile schimbări din ce în ce mai semnificative. Așa, de pildă, urmând expresia ce este personal este politic, se pot deschide
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este acel om care se implică nemijlocit în susținerea copilului, independent de recunoașterea legală a statutului său; se acreditează ideea unei „familii afective” (Jack Goody, 2003, p. 183). Democratizarea familiei este o temă controversată atunci când se presupune că aceasta înseamnă emanciparea femeilor 65. Observ că trăsăturile pe care le asociază Giddens familiei democratice ar putea fi susținute și dintr-o perspectivă feministă, deci una care să accentueze necesitatea emancipării femeilor. Astfel, se poate arăta cum între procesul de democratizare a grupului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Democratizarea familiei este o temă controversată atunci când se presupune că aceasta înseamnă emanciparea femeilor 65. Observ că trăsăturile pe care le asociază Giddens familiei democratice ar putea fi susținute și dintr-o perspectivă feministă, deci una care să accentueze necesitatea emancipării femeilor. Astfel, se poate arăta cum între procesul de democratizare a grupului și emanciparea celor implicați în acesta nu există raporturi de opoziție. O constatare larg acceptată este că familia trece printr-un proces de restructurare, iar acest fapt are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
65. Observ că trăsăturile pe care le asociază Giddens familiei democratice ar putea fi susținute și dintr-o perspectivă feministă, deci una care să accentueze necesitatea emancipării femeilor. Astfel, se poate arăta cum între procesul de democratizare a grupului și emanciparea celor implicați în acesta nu există raporturi de opoziție. O constatare larg acceptată este că familia trece printr-un proces de restructurare, iar acest fapt are loc ca un demers menit să creeze o anumită coerență comportamentelor indivizilor la condițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
355, 543, Geneva, 1952. Brădean, Adina; Dragomir, Otilia; Frumușani-Rovența, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Bruckner, Pascal; Finkielkraut, Alain, Noua dezordine amoroasă, Editura Nemira, București, 1995. Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Bulai, Ana; Stănciugelu, Irina, Gen și reprezentare socială, Editura Politeia - SNSPA, București, 2004. Burke, Edmund, „Reflecții asupra revoluției din Franța”, în Adrian-Paul Iliescu; Mihail-Radu Solcan (coord.), Limitele puterii, Editura ALL, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
University Press, New York, 1999. Chodorow, Nancy, The Reproduction of Mothering, University of California Press, Berkeley, 1978. Chodorow, Nancy, „Gender, Relation and Difference in Psychoanalytic Perspective”, în Polity Reader in Gender Studies, Polity Press, Cambridge, 1995. Ciupercă, Cristian, Cuplul modern, între emancipare și disoluție, Editura Tipoalex, Alexandria, 2000. Clement, Elisabeth, Filosofia de la A la Z. Dicționar enciclopedic de filosofie, Editura ALL, București, 2000. Code, Loraine (coord.), Encyclopedia of Feminist Theories, Routledge, Londra și New York, 2000. Coleman, James, Foundations of Social Theory, Harvard
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în societățile europene, Editura Universității București, București, 1999. Mihăilescu, Ioan, „Politici sociale în domeniul populației și familiei”, în Elena Zamfir (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București, 2000. Mihăilescu, Ioan, Sociologie generală, Editura Polirom, Iași, 2003. Mihăilescu, Ștefania, Emanciparea femeii române. Antologie de texte, vol. I (1815-1918), Editura Ecumenică, București, 2001. Mihuț, Liliana; Lauritzen, Bruno, Modele de politici sociale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999. Mill, John Stuart, „Subjection of Women”, în A. Rossi (coord.), Essays on Sex Equaliy
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Politici și instituții politice, Editura Trei, București, 2000. Platon, Banchetul, Editura de Vest, Timișoara, 1992. Popa, Raluca Maria, „Dimensiuni ale patriarhatului în gândirea liberală românească între 1848 și al doilea război mondial”, în Maria Bucur; Mihaela Miroiu (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Popescu, Liliana, Gen și politică, Editura Alternative, București, 1999. Popescu, Raluca, „Familia tânără în societatea românească”, Calitatea vieții, nr. 1, 2003. Popper, Karl, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. I-II
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Seligman, Martin E.P., Helplessness: On Depression, Development and Death, Freeman, San Francisco, California, 1975. Shanley, Mary Lyndon; Narayan, Uma, Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Similea, Robert, „Feminismul între revendicări și efecte perverse”, în Cristian Ciupercă, Cuplul modern între emancipare și disoluție, Editura Tipoalex, Alexandria, 2000. Steinem, Gloria, Revoluția interioară. Cartea respectului de sine, Editura Polirom, Iași, 2001. Stern, Daniel N., The First Relationship: Infant and Mother, Harvard University Press, Cambridge, Massachusets, 1977. Sugden, Robert, The Economics of Rights, Co-operation
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
structura pe ramuri și participarea la diviziunea națională a muncii, sistemul informațional, repartiția finală a bunurilor și serviciilor și nivelul de participare la circuitul economic național și internațional. Din punctul de vedere al economiei locale, interesează în primul rând dezvoltarea, emanciparea economică a zonei, valorificarea superioară a resurselor sale, gradul de autonomie decizională în folosirea resurselor proprii și atragerea celor străine, ridicarea nivelului de trai al locuitorilor. În același timp, însă, prezintă interes căci nu este vorba de un sistem autarhic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
credit municipal ș.a.), descentralizarea gestionării subvențiilor pentru dezvoltare, crearea unui mediu economic atractiv pentru firmele mici și mijlocii, accentul pe dezvoltarea endogenă și, nu în ultimul rând, întărirea coeziunii și solidarității regionale, iată doar câteva dintre căile și mijloacele de emancipare a zonelor defavorizate. Potențialul global al diferitelor regiuni este inevitabil diferit, dar el trebuie valorificat prin formarea și consolidarea piețelor competitive, identificarea polilor de creștere specifici, acordarea de stimulente financiare pentru inițiativele locale, în cadrul unei politici regionale sistematice, credibile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
De fapt, impietatea e un atentat nu atît împotriva lui Dumnezeu, meditează Al.Paleologu, cît împotriva civilizației pe care Dumnezeu o dorește făurită și dezvoltată de oameni în conformitate cu aspirațiile lor cele mai înalte. Departe de-a reprezenta un indiciu de emancipare, necredința crasă nu e decît o dovadă de îngustime vinovată, de dezumanizare: "Ateismul agresiv a rămas al barbarilor (comuniștii de pretutindeni, jacobinii francezi din linia Combes, Viviani și ejusdem farinae), dar intelectualii subțiri și cultivați (subliniez că aceste ultime trei
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
cineverité, cu dezbaterile în "cancelarie", cu desfășurarea unor "lecții", cu aparteurile de pe coridoare între colegi. Cele două planuri alternează și regizorul face ca ele să se intersecteze, să intre chiar în conflict, fără ricoșeuri teziste, acele prefabricate mulaje educaționale despre emanciparea elevului de culoare excepțional căruia un profesor inspirat îi valorifică excepționalismul în spiritual democrației și al egalității șanselor bla-bla. Mai există și varianta oii negre pe punctul de a fi albită tot prin intervenția inspirată a unui profesor cu vocație
Dincoace și dincolo de ziduri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7814_a_9139]
-
cu sensibilitatea lui, cu aspirațiile lui. În Cercul poeților dispăruți (1989) al lui Peter Weir, profesorul cu vocație interpretat admirabil de Robin Williams utiliza poezia pentru a sparge osificarea canonică a sistemului, poezia funcționând invers, ca un factor anarhic, menit emancipării, formării unei personaliăți sensibile. Și acolo eșecul nu era pe de-a-ntregul eșec, el arăta că sistemul nu trebuie să ignore acest potențial prometeic al educației, că îmblânzirea excesivă înseamnă deformare sau inhibiție a impulsurilor vocaționale. Un alt film îmi
Dincoace și dincolo de ziduri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7814_a_9139]
-
oricum firavă) față de aceasta avusese o motivație strict politico-ideologică. Spre exemplu, de o mare circulație s-a bucurat traducerea voluminosului roman Coliba lui Moșu Toma, al scriitoarei Harriet Beecher Stowe, care, apărută în 1853, era destinată să sprijine campania de emancipare a robilor țigani. Or, odată cu Junimea, preocuparea în această direcție are o motivație strict literară: se traduce din Bret Harte, Mark Twain și Poe, autorii versiunilor fiind Maiorescu, Eminescu, Slavici, Caragiale, Pogor. Deosebindu-se radical de antecesori, junimiștii dovedesc o
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
James Franco), o viață rebela în care legăturile se fac și se desfac prin forță și hazardul împrejurărilor. Pe primul palier, filmul funcționează previzibil asemeni unui decupaj de bildungsroman, unde tânărul politician descoperă pas cu pas strategiile de persuasiune și emancipare cu sprijinul ardent al comunității gay într-unul dintre cartierele orașului Sân Francisco. Gus van Șanț ne ofera și un fel de frescă a anilor nebuni de semiilegalitate, revoluționarism și concupiscenta a mișcării gay nu departe de afirmarea mișcării Flower-Power
Queer Milk Shake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7691_a_9016]
-
King cu aură martirilor căzuți pour la căușe. La finalul filmului, înainte de generic, regizorul prezintă, previzibil și după rețetarul filmelor școală care ne arată cum se descarcă în plan social acțiunea emulativa a unui personaj exemplar, soarta personajelor reale cu emanciparea lor, căreia exemplul lui Harvey Milk le-a servit ca punct de sprijin. Nu am sesizat niciun bemol sau diez relativizant, nicio urmă de ironie, ci un raport corect politic în retrospectivă pe care regizorul o face mișcării de emancipare
Queer Milk Shake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7691_a_9016]
-
emanciparea lor, căreia exemplul lui Harvey Milk le-a servit ca punct de sprijin. Nu am sesizat niciun bemol sau diez relativizant, nicio urmă de ironie, ci un raport corect politic în retrospectivă pe care regizorul o face mișcării de emancipare a minorității gay. Intrarea lui van Șanț în schema unui film-test pentru democrație mi se pare o mare pierdere pentru spiritul pe care filmele sale îl aducea în prim plan cel al unei indecidabilități vecine cu inefabilul, al unui mister
Queer Milk Shake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7691_a_9016]
-
aduce factorii conștiinței la condiția lor vitală, acesta denunța voința convențională de adevăr drept expresie a unei existențe "decadente", ce-și găsea întruchiparea în religie ca și-n știință văzută ca un refugiu al spiritului religios. O similară tendință de emancipare de sub regimul resimțit ca oneros al convențiilor îl însuflețea pe autorul Tratatului de descompunere, în același duh al dionisismului turbulent, al excesului asumat: "Sunt făcut să dau sfaturi înțelepte - și reacționez ca un nebun". Sau: Ceea ce face o carte interesantă
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
documentele oficiale, în defavoarea unor denumiri atribuite din afara comunităților de romi. E, cum se știe, un termen de autodesemnare tradițional în limba romani (unde rom apare în opoziție cu gadjo); transpunerile lui rom în diferite limbi sunt preferate de militanții pentru emancipare pentru că evită conotațiile negative sau ambiguitățile termenilor tradiționali (gypsy, bohémien, țigan etc.). Toate aceste lucruri au fost mult discutate într-o bogată bibliografie (a se vedea, la noi, numeroase lucrări ale profesorului Gh. Sarău și un studiu despre denumirile romilor
Rom by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7525_a_8850]
-
a evoluției prozei noastre dominate vreme de un secol și jumătate de redare și memorie, o proză rareori aflată în zona ficțiunii și care e săracă în produse ale fanteziei pure. Romanele sale constituie un punct extrem al procesului de emancipare treptată a prozei românești, nu numai față de dogmatismul realismului socialist al anilor '50, ci și față de rigorile realismului canonic în general. Multă vreme, pentru scriitorii noștri obsedați de regăsirea unei atmosfere de creație cât de cât asemănătoare celei interbelice, revenirea
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
acesta inteligent (din care, în afară de titlu, Radu, să asculți de Cameluța, nimic altceva nu-mi displace), anulează principiul de funcționare directă, textele care-l precedă reușesc, prin lirismul structural, să ducă la capăt, cu atât mai concludent, o astfel de emancipare a referinței. Autorul Monstrului fericit se numără printre cei mai puțin generaționiști dintre poeții importanți ai generației 2000. O dovadă suplimentară câtuși de puțin neglijabilă o reprezintă și faptul că acesta e primul volum al său care permite, în paginile
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]