KorAP: Find »[drukola/base=emițător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...82 >

2,028 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

Weaver • Modelul lui Andersch, Staats și Bostrom (figura 2) ne introduce o altă arie de observație asupra relației dintre emițător și receptor în comunicare: autorii fac apel la o imagine circulară a comunicării. Se cuvine, de asemenea, remarcat faptul că emițătorul și receptorul nu sunt separați în detalierea grafică a acestui model, fiind evident spațiul de continuitate, care propune o anumită interșanjabilitate între cele două roluri. O altă specificitate a acestui model este aceea că trimite în centrul schemei de comunicare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
între cele două roluri. O altă specificitate a acestui model este aceea că trimite în centrul schemei de comunicare mediul și stimulii care pot veni din acesta, fiind evidentă o opțiune pentru dezvoltarea unei balanțe dinamice între căutarea informației de către emițător în mediu și reactualizarea comunicării în același mediu de către receptor - fapt asupra căruia am stăruit atunci când am deosebit între tendințele existente privind definirea comunicării. Figura 2. Procesul comunicării. Adaptare după modelul lui Andersch, Staats și Bostrom • David K. Berlo a

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de vedere didactic, este deosebit de util modelul lui Torrington (Torrington, Hall, 1991, p. 137), deoarece acesta ne oferă o viziune procesual-instrumentală asupra fenomenului comunicării, cu funcționalitatea unor puncte de control bine venite în evoluția acestuia (observăm că atât rolurile de emițător, cât și cele de receptor sunt văzute ca subînțelese, accentul punându-se pe activitățile rezultate, și anume pe cele de codare și, respectiv, decodare a mesajului): Tabelul 1. Adaptare după modelul lui Torrington asupra procesului de comunicare Sintetizând mai multe

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
procesului de comunicare Sintetizând mai multe direcții de cercetare din literatura de specialitate, Denis McQuail (1999) ne propune un model al comunicării axat asupra situației și dezvoltat de-a lungul unei axe activ-pasiv. Aceste două atribute oferă o combinatorică în raport cu emițătorul sau receptorul, conducând la patru situații: 1. Cazul transmițător activ-receptor pasiv (situație cunoscută drept modelul transferului intenționat de informație) își regăsește exemplificarea elocventă în cadrul școlar tradițional. Astfel, într-un învățământ de sorginte expozitivă consemnăm implicarea cadrului didactic și neimplicarea elevilor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
instructiv-educativ; 3. Din punct de vedere comunicațional, eficiența este produsă de cazul transmițător activ-receptor activ (caracteristic dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest fenomen, atât transmițătorul, cât și receptorul trebuie să posede deprinderi de comunicare eficientă (prezentare eficientă la emițător, ascultare eficientă la receptor); 4. Ultima situație, caracterizată de o transmitere și o receptare deopotrivă pasive o putem întâlni frecvent (în învățământ, ea poartă denumirea de educație informală); ca întindere, acest timp de comunicare are cea mai mare extensie. Principalele

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
rus, limba este un sistem care nu cunoaște altă ordine decât pe a sa proprie. Iată de ce Jakobson ia în calcul câteva reguli de funcționare a limbajului, schema oricărei comunicări prezentând șase elemente constitutive: (1) funcția expresivă este centrată pe emițător și vizează exprimarea directă a atitudinii subiectului cu privire la ceea ce vorbește; (2) funcția conativă definește receptorul și modul în care limbajul este utilizat pentru a-l determina pe acesta să adopte un anumit comportament; (3) funcția poetică evidențiază mesajul; (4) funcția

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Jakobson (a cărui schemă a funcțiilor limbajului o preia). Această structurare, condensată de C. Bachmann, J.Lindenfeld și J.Simonin (apud Lohisse, 2002), intitulată modelul „speaking”, presupune următoarele opt elemente: (1) cadrul - fizic și psihologic; (2) participanții - cuprinzând nu doar emițătorul și destinatarul, ci pe toți cei care sunt prezenți, participanți într-un fel sau altul la desfășurarea acțiunii, fie că vorbesc sau nu; (3) finalitățile - sunt definite dublu, pe de o parte, ca scop sau intenție, pe de altă parte

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
flexibilitatea este o altă dimensiune a NLP; în cartea lor, Frogs into Princes Bandler și Grindler (apud De Lassus, 2005) afirmă: „Dacă ceea ce faceți nu dă rezultate, faceți altceva!”, ceea ce este foarte simplu și clar de altfel; în fapt de câte ori emițătorul (în ipostaza sa de profesor, acest lucru reliefându-se cel mai bine) nu își consideră receptorul ca fiind „rezistent” la mesaj aruncă pe seama acestuia responsabilitatea eșecului întregii comunicări (cu toate că, ar fi fost eficient, în situația în care cel ce comunică

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
comunicării și luând în calcul „protejarea” psihologică a fiecăreia dintre persoanele din acest caz? Capitolul 2 tc "Capitolul 2 " Elemente componente ale comunicării tc "Elemente componente ale comunicării " Fiecăruia dintre noi i s-a întâmplat să se pregătească intens în calitate de emițător al unui mesaj, să-și îndeplinească foarte bine rolul, dar să nu fie înțeles așa cum ar fi dorit de audiență. În momentele de „după”, analizându-ne, nu am găsit nimic să ne reproșăm; totuși, ceva făcuse ca întreg procesul ce

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
comunicării. Atunci când ne focalizăm pe răspunsul la întrebarea „ce caracterizează o comunicare eficientă?”, observăm că fiecare dintre aceste elemente își are importanța sa: spre exemplu, educația s-a axat în special pe modul în care profesorul, în calitatea sa de emițător, poate să construiască și să transmită eficient un mesaj; fără a face aceeași greșeală, observăm că receptorul capătă astăzi un rol privilegiat în procesul de comunicare - conjugând cele două direcții, devine din ce în ce mai importantă relația de interacțiune dintre partenerii comunicatori. Iată

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
astăzi un rol privilegiat în procesul de comunicare - conjugând cele două direcții, devine din ce în ce mai importantă relația de interacțiune dintre partenerii comunicatori. Iată de ce o perspectivă eficientă asupra comunicării trebuie să răspundă unei echilibrări dinamice între toate componentele comunicării. 2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacționalătc "2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacțională" Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care: - posedă o informație mai bine structurată decât receptorul; - presupune o stare de spirit (motivație); - presupune un scop

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
conjugând cele două direcții, devine din ce în ce mai importantă relația de interacțiune dintre partenerii comunicatori. Iată de ce o perspectivă eficientă asupra comunicării trebuie să răspundă unei echilibrări dinamice între toate componentele comunicării. 2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacționalătc "2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacțională" Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care: - posedă o informație mai bine structurată decât receptorul; - presupune o stare de spirit (motivație); - presupune un scop explicit (alăturat mesajului) și unul implicit (motivul transmiterii

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
importantă relația de interacțiune dintre partenerii comunicatori. Iată de ce o perspectivă eficientă asupra comunicării trebuie să răspundă unei echilibrări dinamice între toate componentele comunicării. 2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacționalătc "2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacțională" Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care: - posedă o informație mai bine structurată decât receptorul; - presupune o stare de spirit (motivație); - presupune un scop explicit (alăturat mesajului) și unul implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului). Pentru a

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
și motivația transmiterii acesteia? Probabil că nu, deoarece veți încerca să fiți dumneavoastră cel care va câștiga respectivul premiu și dacă ați comunica și celorlalți ceea ce tocmai ați aflat ați avea concurență. În plan didactic observăm că rolurile majore de emițător sunt deținute în școală de cadrul didactic; totuși, dincolo de posibilitățile unui feedback nuanțat și extins, elevul/studentul preia, într-o perspectivă modernă, anumite segmente (de altfel importante) ale acestor roluri (spre exemplu, cursantul are acces la o multitudine de surse

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de altfel importante) ale acestor roluri (spre exemplu, cursantul are acces la o multitudine de surse de informare, posedând câteodată o informație mai bogată, mai actuală sau mai flexibilă decât profesorul său). În acest sens, la rândul lor, rolurile de emițător deținute de cadrul didactic devin mai puțin stricte, înglobând - pe lângă tradiționalele atribute de claritate, coerență internă și expresivitate - unele noi, la fel de importante; astfel, în ipostaza de emițător, cadrul didactic trebuie să aibă un comportament flexibil și adaptat, dezvoltând simultan anumite

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
mai flexibilă decât profesorul său). În acest sens, la rândul lor, rolurile de emițător deținute de cadrul didactic devin mai puțin stricte, înglobând - pe lângă tradiționalele atribute de claritate, coerență internă și expresivitate - unele noi, la fel de importante; astfel, în ipostaza de emițător, cadrul didactic trebuie să aibă un comportament flexibil și adaptat, dezvoltând simultan anumite roluri de receptor tocmai, fapt aparent paradoxal, pentru a-și îmbunătăți rolurile de emițător. În același timp, emițătorului i se pot atribui grade diferite de prestigiu sau

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
claritate, coerență internă și expresivitate - unele noi, la fel de importante; astfel, în ipostaza de emițător, cadrul didactic trebuie să aibă un comportament flexibil și adaptat, dezvoltând simultan anumite roluri de receptor tocmai, fapt aparent paradoxal, pentru a-și îmbunătăți rolurile de emițător. În același timp, emițătorului i se pot atribui grade diferite de prestigiu sau credibilitate, aspecte care au un impact puternic asupra comunicării ca atare. Astfel, după John R.P. French și Bertram Raven (French, Raven, în Hinton, Reitz, 1971), există cinci

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de vedere strict didactic, profesorul este învestit cu o astfel de putere, în sensul că implicarea, interesul, performanța elevului etc. (dar și docilitatea, supunerea acestuia în anumite cazuri) sunt răsplătite. 2) Puterea coercitivă - receptorul se așteaptă să fie „pedepsit” de emițător dacă nu se conformează încercării de influență a acestuia. Este vorba despre același instrument recompensator, dar de data aceasta avem de-a face cu o „răsplată negativă”. Problema apare atunci când această putere nu este susținută și de alte aspecte, deoarece

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
nu este strict autentică; pe de altă parte, trebuie remarcat că nivelul coercitiv al notelor tinde să scadă în învățământ, astfel că o asemenea putere devine din ce în ce mai estompată în activitatea didactică. 3) Puterea referențială presupune că receptorul se identifică cu emițătorul; o persoană sau un grup de prestigiu constituie un model de referință cu care încearcă să se asocieze sau să se identifice alții, care le adoptă atitudinile sau convingerile. Puterea referențială poate juca un rol important la anumite vârste școlare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de prestigiu constituie un model de referință cu care încearcă să se asocieze sau să se identifice alții, care le adoptă atitudinile sau convingerile. Puterea referențială poate juca un rol important la anumite vârste școlare mici, cadrul didactic devenind un emițător cu capacități de transmitere sporite și autentice. 4) Puterea legitimă se bazează pe înțelegerea de ambele părți că cineva are dreptul să pretindă ascultare de la ceilalți (și aici întâlnim exemple ca părinte-copil, profesor-elev). Ea implică un cod sau un standard

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
contact este una extrem de interesantă, în special în ceea ce privește activitatea în echipele educaționale. Mai multe tipuri de variabile acționează la nivelul emițătorului, îmbunătățind sau, dimpotrivă, perturbând comunicarea; dintre acestea vom aminti aici doar două tipuri de conflicte presupuse de rolul de emițător: - conflictul intraemitere poate apărea atunci când emițătorul trebuie să transmită mesaje diferite, în dezacord cu setul său perceptiv; gândiți-vă astfel la situația în care, în calitate de manager trebuie să vă convingeți oamenii să nu intre într-o grevă, deși pe plan

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
special în ceea ce privește activitatea în echipele educaționale. Mai multe tipuri de variabile acționează la nivelul emițătorului, îmbunătățind sau, dimpotrivă, perturbând comunicarea; dintre acestea vom aminti aici doar două tipuri de conflicte presupuse de rolul de emițător: - conflictul intraemitere poate apărea atunci când emițătorul trebuie să transmită mesaje diferite, în dezacord cu setul său perceptiv; gândiți-vă astfel la situația în care, în calitate de manager trebuie să vă convingeți oamenii să nu intre într-o grevă, deși pe plan interior le înțelegeți starea de spirit

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
să vă convingeți oamenii să nu intre într-o grevă, deși pe plan interior le înțelegeți starea de spirit și sunteți de acord cu revendicările acestora. - conflictul interemitere definește situația în care mesajele și presiunile de la unul dintre rolurile de emițător sunt în opoziție cu mesajele de la unul sau mai mulți emițători diferiți (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 469); este vorba despre un conflict pe care îl avem în mod curent în momentul în care ceea ce spunem noi este contrazis de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ninge” acest lucru desemnează un fapt obiectiv care poate fi repede verificat de către interlocutor. Dacă va spune „mie îmi place când ninge” acest lucru va desemna un aspect subiectiv, deoarece interlocutorul poate să nu fie de aceeași părere. În sfârșit, emițătorul resimte necesitatea de a transmite trăiri personale, judecăți de valoare etc. care nu au neapărat o importanță pentru receptor, dar sunt parte componentă a mesajului în ochii emițătorului. Probabil că persoana va spune: „afară ninge și mie îmi place când

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
nivelul partenerilor comunicaționali (emițător și receptor), definind schimbări în modul de elaborare, codare, respectiv decodare și reconstruire a mesajelor. Continuând această idee, putem avansa ipoteza conform căreia factorii de „zgomot” la nivelul emiterii mesajului (fie aflați în faza inițială la emițător, fie în faza secundară, în momentul feedback-ului oferit de către receptor) nu sunt doar cei contextuali, ci îi putem include aici și pe cei de feedback prematur, o perturbare pe care comunicarea însăși o poate introduce în comunicare. Dacă este

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]