3,571 matches
-
evrei, germani și a cei câteva mii de români cărora li se permitea să plece din țarăă, Ceaușescu era un ipocrit; pe de o parte, negocia emigrarea lor, iar pe de altă parte, îi condamna pe cei care încercau să emigreze. Cei care doreau să emigreze erau descriși ca oameni slabi, cu „conștiință politică și patriotică” subdezvoltată, trădători în fașă care își abandonau țara-mamă și lupta de construcție a socialismului. În presa românească abundau poveștile ce descriau români ce emigrau doar
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
câteva mii de români cărora li se permitea să plece din țarăă, Ceaușescu era un ipocrit; pe de o parte, negocia emigrarea lor, iar pe de altă parte, îi condamna pe cei care încercau să emigreze. Cei care doreau să emigreze erau descriși ca oameni slabi, cu „conștiință politică și patriotică” subdezvoltată, trădători în fașă care își abandonau țara-mamă și lupta de construcție a socialismului. În presa românească abundau poveștile ce descriau români ce emigrau doar pentru a afla că viața
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
să emigreze. Cei care doreau să emigreze erau descriși ca oameni slabi, cu „conștiință politică și patriotică” subdezvoltată, trădători în fașă care își abandonau țara-mamă și lupta de construcție a socialismului. În presa românească abundau poveștile ce descriau români ce emigrau doar pentru a afla că viața era mai dificilă în noul mediu și care se întorceau apoi, fericiți, în țară. Obținerea permisiunii de a părăsi țara era un proces îndelungat, costisitor și epuizant. Exista o mare probabilitate ca aceia care
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
a afla că viața era mai dificilă în noul mediu și care se întorceau apoi, fericiți, în țară. Obținerea permisiunii de a părăsi țara era un proces îndelungat, costisitor și epuizant. Exista o mare probabilitate ca aceia care doreau să emigreze să fie dați afară din serviciu sau angajați, cu bani puțini, pe slujbe de mâna a doua. Li se refuza asistența medicală și alte servicii sociale, iar copiilor lor nu li se îngăduia să se înscrie la școală. Erau blamați
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
se îngăduia să se înscrie la școală. Erau blamați public. De multe ori erau evacuați din case sau, dacă erau proprietari erau obligați să-și vândă proprietățile la prețurile stabilite de o comisie de stat. Radu Pătărlăgeanu, medic-chirurg, care a emigrat în Germania Federală, în 1973 declara: „am fost cumpărat... printr-un intermediar, bine cunoscut la vremea aceea din Viena. S-a depus de către membri familiei mele din Occident o sumă oarecare în mărci vest-germane într-un cont în Elveția, probabil
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
la întrebările care-l frământau, întrebări nu neapărat existențiale dar pline de substanță. Să cunoști istoria unei etnii cum este cea a rușilor-lipoveni te înnobilează și-ți oferă o rectitudine morală cu un ascendent puternic. Faptul că această etnie a emigrat din cauza religiei și și-a păstrat cu multă sfințenie această religie, găsind înțelegere din partea populației românești, spune multe despre calitățile indubitabile ale acesteia. Pentru că o parte a acestei etnii muncește cu sârg și cultivă legume, aprovizionând piețele localităților din județul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în bună înțelegere atât oameni care își au rădăcinile aici dintotdeauna, de la strămoșii lor, cât și urmași ai celor care, în anumite împrejurări istorice nu și-au mai găsit locul și liniștea în țara mamă și au fost nevoiți să emigreze și să se stabilească acolo unde natura și oamenii locului ofereau un mediu mai prietenos. Majoritatea cercetărilor referitoare la rușii de rit vechi au urmărit în primul rând aspectele istorice și religioase, apoi cele lingvistice, folclorice și de geografie umană
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
propaganda făcută de oficiali ruși în satele din Moldova și în special în județul Iași pentru emigrarea lipovenilor în țara de origine (“Opinia”, Iași, nr.521, 1908). Ca urmare a acestor demersuri, într-o primă etapă au fost convinse să emigreze 20 de familii din Iași și circa 200 din Dobrogea. Reprezentanții comitetului care se ocupau de această propagandă aveau legături și cu staroverii din Tg. Frumos, însă nu sunt date cifre referitoare la urmările acestor acțiuni. În prezent comunitatea de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
perspectiva evoluției numerice a populației, evidențiind componentele geodemografice și evoluția lor, structurile geodemografice și particularitățile etnografice. Rușii-lipoveni sunt urmașii adepților credinței ortodoxe de rit vechi din Rusia, care nu au acceptat reforma religioasă inițiată de patriarhul Nikon Ă1654) și au emigrat în afara Rusiei, o parte a acestora stabilindu-se pe teritoriul actual al României. Aici, membrii acestei comunități sunt cunoscuți sub denumirea de lipoveni sau de ruși-lipoveni, iar între ei se autodenumesc “staroveri” (de credință veche) sau “staroobreadțî”(de rit vechi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
problemele lui. Adevărul era că se cam săturase de prostiile pe care le scriau ziarele. Dădu totuși pagina și citi mai departe. Problema copiilor instituționalizați, un sondaj de opinie din care reie șea că 40% dintre români ar vrea să emigreze în State și încă vreo 24% și-au depus deja actele să emi greze în Canada și Germania, pușcăriași care învață să se reintegreze în societate făcând curat prin suburbiile Bucureștiului țo zi de muncă se socotește ca o zi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nu observăm că numai noi, exportul, o duceam bine, restul vai de cozonacul lor, amarații? Și acuma nu vezi că fata o duce bine acolo, în Canada, si eu trăi pe vătrai aici? E de mirare că tu nu ai emigrat. EL: Babă, o să zici că iar mă dau mare, trist, după vorba de golan a prof. dr. Oprescu - primarul capitalei. Chiar dacă era RPR, RSR, era România, țara mea, depusesem un jurământ militar, ca și tata, bunicul, si, în fond, ca să
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
nu mai vă dăm un ban și să vedem cine va apăra de nespălații voștri că, dacă nu plătiți pensiile la 6 milioane și salariile din 2 milioane de bugetari că restul se descurcă singuri la patron, munca la negru, emigrează, ăia va spânzura. Așa că babă, dacă mai vrei să primești pensie, fii cu noi, ca noi dăm banii că din ce produceți voi puteti să vă cumpărați chibrituri să vă dați foc. EA: Ce vorbești, amerikaneț? Voi, care una, două
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
cu originea, ci cu competența. Întreabă-mă și gândește-te ce aș fi fost dacă nu venea ciumă roșie și ce era România căci nu poți trăi decât în țară în care te naști și ai mormintele, familia. Sigur, pot emigra, dar te dezrădăcinezi, nu mai ești român. Poate aș fi fost ministru, ca daca am ajuns analist pr. puteam să ajung și ministru. Bine că am ajuns să trăiesc căderea comunismului, pentru mama a fost o fericire, păcat că scurtă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
ele că casă din Mihăileanu. Eram de bună credință, așa că leam vândut și am primit un milion euro, casa cumpărată cu 1000 de euro. Asta fac ai tăi, babă. Ai mei, eu, ne gândim, că poate e mai bine sa emigram, că sunt satul de atâta balamuc. Babă, să-ți fie clar, EU NU VREAU MOARTEA PĂCĂTOSULUI, CI MÂNUIREA LUI, ÎNDREPTAREA, să se lepede de satana, comunismul, de falșii profeți ca să spunem Dan Lungu, Iliescu, care spun că era bine și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
pasă unei lumi întregi de moartea mea. În lumea voastră strâmta Norocul va petrece În lumea mea Mă simt nemuritor și rece. Să nu ajungem că murmurând aceste versuri și „România e o țară frumoasă, păcat că e locuită” să emigram, să spunem adio, nu pentru noi, ci pentru familie, căci dacă nu pot trăi aici și există posibilitatea acolo, alegi acolo și sigur nu are nicio importanță ce se votează. Pe ce iți așterni, pe aceea dormi, si eu nu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
din Lespezi (pe locul actualei școli), familii de evrei precum Zumzer, Iancu Seeter, Șmilovici, Romașcan, Hoizer, Hoiși și duși la Fălticeni, de unde nu s-au mai întors. După al II-lea război mondial, odată cu constituirea statului Israel, mare parte au emigrat, ajungând în 1956 să mai reprezinte doar 0,5% din populația totală a comunei, față de 16,4% în 1930, iar din 1966 să nu mai existe nici un reprezentant declarat al acestei etnii. Ultimii au fost Solo Șmilovici și Tuldi Moscovici
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a verificat și străbunii și...mi-au dat o mașină. Dar, dacă nu le știi limba, dacă n-ai răbdarea și tenacitatea pe care le-am avut eu, ce faaaaci ?! Pleci cu coada-ntre picioare și-ți juri că vei emigra obligatoriu, numai să scapi de umilința de a fi român?!.... Trist. Dureros. Made în Europa...”, conchide Mihaela Rădulescu. Vedeta TV locuiește împreună cu fiul său, rezultat din căsătoria cu Elan Schwartzenberg, în Monaco.
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
nu are o tradiție culturală rasistă. Chiar atunci când au fost promulgate legi rasiale împotriva evreilor (1938), ele nu erau deloc populare. Există o tensiune între comunități. Să ne amintim că în Italia, în urmă cu doar câteva decenii, când meridionalii emigrau în nord, au existat tensiuni. Nu rasism (care asumă o formă ideologică), ci doar manifestări de intoleranță, forme de conflict momentan. Se poate "riposta" cu Brâncuși, Cioran și Eliade? Sunt suficiente pozițiile exprimate în presa italiană în tonuri care tind
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
uneori creației, pentru că creația - revin la metafora aceea privind feminitatea -, și ea, se leagă de nămolul vieții, de noroiul vieții, de informul vieții". Norman Manea scoate în evidență, cu un anume cinism la prima vedere, împrejurarea cum că individul care emigrează în Occident dintr-o societate opresivă se poate integra într-un mediu democratic, nescutit nici acesta de dificultăți, cu atît mai ușor cu cît a trecut prin suferințe mai mari: "Noul venit trece, totdeauna, printr-un adînc șoc. Manipulările care
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
e și poezia) (parafrază evidentă după "Ut pictura poesis"; nota mea S. M.). "Algebrista Emmy" este bine cunoscută matematicienilor: Amalie "Emmy" Nöther (1882-1935) a fost contemporană cu Barbu, în perioada anilor 1920, când acesta studia la Göttingen. în 1933, Nöther a emigrat în Statele Unite, pentru a scăpa de regimul nazist. Nina Cassian (1924- ) este o poetă româncă prolifică și respectată, care a venit în Statele Unite în anul 1985, ca profesor vizitator. Urmare a vederilor ei nedisimulate, revenirea în România ar fi fost
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
mânios, suav îndrăgostit, că va deveni peste vreo trei decenii inginerul Dante Remus Lăzărescu, tăvălit prin șantiere, pensionar târșâit de viață, naufragiat în "bloacele" unui cartier bucureștean? Bându-și mințile de prea multă singurătate, sărăcie și lehamite? ... Abandonat de copiii emigrați peste ocean, mereu dojenit de vecinii compătimitori și lacomi de curiozitate? Rareori în contact cu neamurile cumpătate din Ardeal, deci fără " aparținător"? Și-ar fi închipuit că imensele depozite de dragoste pe care le avusese cândva, că gingașa lui tandrețe
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
O astfel de afirmație s-ar putea să-i șocheze pe criticii generației 2000. Pentru că nici Ioan Buduca, nici Dan Arsenie (rareori, Gheoghe Iova) nu sunt invocați astăzi în bilanțurile literare privind începuturile postmodernismului românesc (faza textualistă). Dan Arsenie a emigrat imediat după schimbarea de regim din decembrie 1989 și de ani buni nu se mai știe aproape nimic despre el. Vechii prieteni și cunoscătorii îi întrezăresc, nostalgic, prezența, în dialogurile filosofice ale lui Mihai Șora, sub inițialele D(evotatul) A
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
nu numai ei? Un amplu și inedit răspuns la această întrebare, cu aplicație exclusiv în zona poeziei, oferă cartea lui Ilie Constantin, Entuziasmul melancolic. Considerat el însuși o mare speranță a poeziei românești de până la mijlocul anilor '70, când a emigrat în Franța, Ilie Constantin reface cu "entuziasm melancolic" (sintagmă oximoronică împrumutată, cum singur mărturisește, de la Giordano Bruno) climatul literar al unei epoci în care efervescența creatoare se inhiba sub teroarea cenzurii, imaginația își trasa, aprioric, propriile frontiere, iar libertatea avea
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
ușurare intrarea trupelor sovietice în țară și, de aceea, mulți au fost cei care s-au pus cu entuziasm în slujba noilor autorități, se uită mereu că exact în aceeași perioadă a primilor ani ai comunismului numărul celor care au emigrat în Israel a crescut considerabil. De unde concluzia logică a autorului că este greșit să se creadă că (toți) evreii au fost cei mai înfocați susținători ai totalitarismului de stânga. "Cei mai mulți plecau "la Palestina", cum se spunea atunci (sună ironic acum
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
conștiință și s-au expus unor măsuri de pedepsire care nu s-au limitat la interzicerea de a publica. Au suportat punerea sub urmărire, anchetările la Securitate, lăsarea fără slujbă, arestarea la domiciliu (Mircea Dinescu), obligarea, până la urmă, de a emigra (Paul Goma, Dorin Tudoran ). Am amintit patru nume de scriitori români disidenți, cele mai circulate, însă au fost și alții despre care generația postdecembristă nu știe mare lucru. Și nu din vina ei. Memoria publică selectează adesea capricios, ori e
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]