2,936 matches
-
fereastră... Românul meu, mă tem că-n spaimă vei rămâne, Din umbra ta, măcar, nici n-ai să respiri. Sub lespezi reci unde o să merg ca mâine, Mă tem că am să gem sub grele amintiri. 22.12.10 Totuși emigrant Intră primăvara-n noi Și imagini de acasă Se topesc și curg șiroi Hrănind frunza de angoasă. În ciuda mea, planeta moare. Captive păsări plâng de nenoroc, O stea despică sfânta zare, Iar noi suntem tranșați în iarmaroc. Se-aprind viorile
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/Din_pribegie.html [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
român, de naționalitate evreu, Horea Georgescu, diplomat, Doru Novacovici, inginer de structură și scriitor. Impreună au organizat multe manifestații în fața Ambasadei Române de la Londra. Din anul 1988 s-a implicat într-un proiect de sprijinire și întrajutorare a maselor de emigranți de etnie română și maghiară. Mai târziu s-a creat o organizație anti Ceaușescu la Budapesta, care a fost condusă de Cornel Roșca de la Timișoara și în cadrul căreia Sandu Pobereznic a primit și îndeplinit multe misiuni. În acest timp a
SANDU POBEREZNIC. UN BALERIN ÎN EXIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sandu_pobereznic_un_balerin_aurel_v_zgheran_1380624149.html [Corola-blog/BlogPost/357537_a_358866]
-
le plătesc doar ceea ce li se scurge printre degete. Însă el era tânăr și ar fi trebuit să aspire la mai mult, să învețe măcar puțină germană, și să lucreze la o firmă nemțească, unde într-adevăr și acolo uneori emigranții sunt exploatați, însă cel puțin primești un salariu, și ți se plătește totul legal. Iar cu timpul schimbi locul de muncă căutând altceva. Persoana care mă însoțea văzând că nemții ce așteptau autobuzul ne privesc cu suspiciune întrerupse dialogul meu
PORTRETUL UNUI CERȘETOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1491218697.html [Corola-blog/BlogPost/364768_a_366097]
-
fost extrem de dur, iar oamenii ce l-au influențat foarte decăzuți din punct de vedere moral. Cine știe poate că de mic l-au format ca cerșetor și hoț de buzunare. Știam că el se înrolase în acea categorie a emigranților români formată din cerșetori, hoți, profitori, prostituate, spre care occidentul arată cu degetul spunând că așa sunt românii. Însă astfel de acuzatori ai noștri ar trebui să privească întreg tabloul emigranților români, și să îi vadă și pe cei ce
PORTRETUL UNUI CERȘETOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1491218697.html [Corola-blog/BlogPost/364768_a_366097]
-
Știam că el se înrolase în acea categorie a emigranților români formată din cerșetori, hoți, profitori, prostituate, spre care occidentul arată cu degetul spunând că așa sunt românii. Însă astfel de acuzatori ai noștri ar trebui să privească întreg tabloul emigranților români, și să îi vadă și pe cei ce muncesc din greu în construcții, la îngrijit bătrâni, sau la curățenie, ori prin fabricile din Germania, plătind în mod corect impozite, și ducând o viață cinstită. Dacă dorești să-i arăți
PORTRETUL UNUI CERȘETOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1491218697.html [Corola-blog/BlogPost/364768_a_366097]
-
e vie, E-o piramida moartă, de carnali - Si totusi - mai exista poezie, Si totusi - mai exista și fractali, Si totusi - mai exista pineali, Si totusi - mai exista omenie, Si printre-atâtea minți de canibali, Există, totuși - chiar și veșnicie! CÂNTECUL EMIGRANTULUI A emigrat o Romanie-ntreaga Din Basarabi, Musatini, Bucovini, Din Țară Românească și Moldava, Si Transilvania marilor lumini - E fiecare, singur, azi, pe harta - Și cere, și oferă, ajutor - Fără o Stea de Nord, pe Marea Moartă, Și singur printre
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1426130055.html [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
Fiind vorba despre „importul”, mai bine zis „transplantul” de ideologie dar și de practică, via sovietism/bolșevism. În anii 60, atunci când bruma de agoniseală a omului de rând s-a făcut nevăzută prin grija sistemului comunist. Cu grijă personajele din „Emigrant în țara mea” sunt uimitoare, fără a ști dacă reale ori ba; important e că ele există. Și se străduiesc să devină reale până într-atunci când chiar se întâmplă. Moș Vasile e echivalentul unui oracol, dar echilibrat în atitudini, când
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1485943744.html [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
preumblat prin Austria, Germania, Franța, iar de 30 de ani respir la Montreal-Canada. Cu „Fântâna dorurilor” adun în palmares 33 de volume. Ce vă pot spune la cei 73 de ani ai mei? Simplu nu-i da Doamne omului soarta emigrantului. Punct ... ” *** GHEORGHE VICOL Născut în com. Vutcani, jud. Vaslui, s-a stabilit la Vatra Dornei Suceava, unde lucrează ca învățător de peste 40 de ani. Scrie literatură pentru copii. A colaborat cu diverse reviste de literatură, a apărut în antologii literare
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/Emilia_danescu_editura_singur_noi_a_emilia_danescu_1339316739.html [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
douăzeci în Occident - ca Arhiepiscop și Mitropolit, unde ați avut prilejul să observați cum evoluează diaspora românească. Dacă până în anul 1989 această diaspora era formată, cu precădere, din refugiați politici, deci o diaspora politică, după acest an marea masă a emigranților a fost formată din proletari și intelectuali care își căutau o viață materială mai bună. În cele ce urmează, aș dori să abordăm problema identității religioase, a culturii românești și a înțelegerii ecumenismului, într-o diaspora radical schimbată după anul
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401694782.html [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
vocii lui minunate”. Le-a povestit comesenilor că mai avea patru frați și toți aveau darul de a cânta. A interpretat apoi, impecabil, Dorme Firenze, reușind să câștige imediat simpatia românilor cu care de-abia se cunoscuse. Ca mulți alți emigranți, Salvatore Greco era în căutarea unui loc de muncă. Dumitru Sinu, suflet mare și deschis spre a face bine, avea deja soluția: se gândise să-l prezinte pe Salvatore managerului restaurantului la care lucra. I-a spus că el îi
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/03/19/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-12/ [Corola-blog/BlogPost/339935_a_341264]
-
cu care am stat la taclale până la ziuă, de parcă ne-am fi cunoscut de-o viață. Italienii sunt singurii, dintre toate națiile, care te iau în brațe din primul minut!”. Dumitru Sinu este mândru de faptul că în vremea aceea, emigranții români de pe teritoriul nord american erau foarte respectați de toate comunitățile ce conviețuiau aici: veniseră legal, primiseră viză și dădeau dovadă de seriozitate în tot ce făceau, le plăcea munca, erau inteligenți și deosebit de prietenoși. Salvatore Greco a rămas cu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/03/19/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-12/ [Corola-blog/BlogPost/339935_a_341264]
-
pocco amore...si, si! Îi semăna tare bine tatălui său! Rândurile lui Salvatore l-au pus pe gânduri pe Dumitru Sinu. Într-adevăr, viața lor în Vancouver fusese frumoasă, tumultuoasă, plină de amintiri de neuitat. Când erau împreună, toți acei emigranți care făceau parte din cercul lor de prieteni, Salvatore spunea: E come noi, altri no sono! Nimeni nu era ca ei, cu certitudine! „Înainte să moară, Salvatore mi-a dat un telefon: Eu plec! - mi-a spus -. Hai, Salvatore, noi
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/03/19/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-12/ [Corola-blog/BlogPost/339935_a_341264]
-
i-a apreciat, pe fiecare în parte, la justa valoare, fără să văd nici măcar un strop de invidie sau de ranchiună.” În economia cărții, primul loc îl ocupă imaginile și clișeele ființării intime sau a înstrăinării incurabile pe care fiecare emigrant și le procură în momentul plecării de acasă. Adesea autorul reușește să transmită cititorului și inexprimabilul, pauzele interviului, acele pauze în care intervievatul simte o nevoie acută să tragă aer în piept, altfel durerea amintirilor, chiar și acum când le
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sanda_panait_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_sanda_panait_scriitoare_1327653079.html [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
40% și care în majoritatea cazurilor ori nu au fost deloc la școală, ori au frecventat doar câteva clase. La rândul lor, părinții, lipsiți de posibilități financiare, nu vorbesc limba germană, înțelegându-se cu autoritățile doar prin interpreți.Pentru acești emigranți au fost organizate, „în limitele posibilităților” autorităților locale arată documentul, 54 așa-numite „clase pregătitoare”, dar perioada avută în vedere pentru a pregăti copiii să meargă la școlile normale, de doi ani, s-a dovedit nerealistă. În plus, minorii nu
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
orașului. Dar această lume pestriță și pitorescă este de fapt în mare măsură controlată de excelenta poliție franceză. Unde forța acesteia se poticnește însă este în cartierele mărginașe de blocuri mizere și stereotipe ale anilor ’60, populate și controlate de emigranți, mai ales musulmani, și unde poliția de fapt nici nu mai îndrăznește să pătrundă. Asemeni zonelor de maximă criminalitate din marile metropole americane, aceste enclave reprezintă marea problemă a Parisului contemporan. Ele sunt doar în parte efectul „islamizării” Parisului, fiindcă
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
Shenk și povestește succesele din acești 10 ani. Printre altele, și succesul înregistrat de Donald Trump în 28 martie, cu Energy independence, un ordin executiv care subminează o bună parte din inițiativele administrației Obama în domeniul schimbărilor climatice. Iñárritu și emigranții. Este așteptată cu nerăbdare Carne Y Arena, instalație de realitate virtuală, de șase minute și jumătate, o călătorie în lumea emigranților pentru a înțelege ce simt. Alejandro Gonzales Inarritu a realizat-o împreună cu Fundația Prada. Roman Polanski Și Vanessa Redgrave
Motive de a nu rata Festivalul de la Cannes. Și nu numai pentru cinema by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105503_a_106795]
-
independence, un ordin executiv care subminează o bună parte din inițiativele administrației Obama în domeniul schimbărilor climatice. Iñárritu și emigranții. Este așteptată cu nerăbdare Carne Y Arena, instalație de realitate virtuală, de șase minute și jumătate, o călătorie în lumea emigranților pentru a înțelege ce simt. Alejandro Gonzales Inarritu a realizat-o împreună cu Fundația Prada. Roman Polanski Și Vanessa Redgrave, dă glas, în documentarul Sea Sorrow, refugiaților, combinând cuvintele lui Bardo cu cele ale supraviețuitorilor din bărcile morții. Povestea unui tânăr
Motive de a nu rata Festivalul de la Cannes. Și nu numai pentru cinema by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105503_a_106795]
-
pentru a înțelege ce simt. Alejandro Gonzales Inarritu a realizat-o împreună cu Fundația Prada. Roman Polanski Și Vanessa Redgrave, dă glas, în documentarul Sea Sorrow, refugiaților, combinând cuvintele lui Bardo cu cele ale supraviețuitorilor din bărcile morții. Povestea unui tânăr emigrant rănit care descoperă că are puteri supranaturale este subiectul filmului Jupiter's moon de Cornel Mundruczo. Să spicuim, dintre numele starurilor ce vor veni pe Croisette, pe favoritul la cel de al treilea Palme d’Or, Michael Haneke, prezent cu
Motive de a nu rata Festivalul de la Cannes. Și nu numai pentru cinema by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105503_a_106795]
-
vor veni pe Croisette, pe favoritul la cel de al treilea Palme d’Or, Michael Haneke, prezent cu Happy End, drama despre izolarea unei familii din înalta burghezie care trăiește la Calais, ruptă de lumea reală în care se mișcă emigranții strânși în campusurile din cetatea portuară. A True Story David Lynch, regizorul peliculei Twin Peaks, este protagonistul celui mai aștepat eveniment de la Cannes, cu primele două episoade ale revenirii serialului, programate în 25 mai. La fel de așteptată este și Jane Campion
Motive de a nu rata Festivalul de la Cannes. Și nu numai pentru cinema by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105503_a_106795]
-
să inducă ideea unei meditații despre restriștile istoriei, ceea ce nu se întâmplă. Happy End poate părea straniu pentru că nedumerește. Film despre viața în înalta societate industrială în vremea noastră? O familie burgheză europană în Happy End Despre conviețuirea bizară cu emigranții, când fățișă, când acunsă? Poate despre secretele unei familii al cărei cap, bunicul, s-a săturat de viață și încearcă, din toate puterile, să termine odată cu ea, după ce mărturisește nepoatei vina de a-și fi sugrumat soția, după trei ani
Cannes 2017. Clint Eastwood răspunde unei întrebări „De ce credeți că vă iubesc francezii?" „Pentru că sunt nebuni" by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/104469_a_105761]
-
of the Dance este o producție complexă și completă, care ridică entertainment-ul la rang de artă. De-a lungul spectacolului, publicul este purtat într-o călătorie epica prin timp, din mitologia antică, cu frumoasele povești cu eroi celți, până la încercările emigranților irlandezi în lume, din ținutul stâncos Connemara, purtător al tradițiilor irlandeze, până la modernii zgârie-nori din New York și cu multe surprize pe parcurs. Show-ul impresionează profund audiență și lasă impresia că dânsul irlandez are nu doar un trecut glorios și
"Rhythm of the Dance" la Iasi, 17 februarie by http://www.iasi4u.ro/rhythm-of-the-dance-la-iasi-17-februarie-2012/ [Corola-blog/BlogPost/95263_a_96555]
-
am primit azil și unde am rămas pentru totdeauna. Daniela GÎFU: Ne aflăm în anul 1988, când împreună cu soția dumneavoastră reușiți să ajungeți în Canada. Și... să rămâneți în Canada! Relatați-ne puțin despre țara adoptivă și despre sentimentul de emigrant pe care l-ați trăit și încă îl trăiți acolo... Victor ROȘCA: Canada este o țară capitalistă cu un regim social umanitar care oferă un sprijin financiar și cetățenilor care nu au un loc de muncă. Mai mult, nu există
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1454037458.html [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
toată viața culturală a comunității române se organiza de Centrul Cultural Român și se desfășura pe lângă Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire”. La acea dată nu exista nici o publicație în limba română. Lipsa presei în perioada 1900-1950 este explicabilă, pentru că primii emigranți, veniți în perioada anilor 1900-1914, erau țărani cu câteva clase primare. Unii erau chiar neștiutori de carte. Este însă de neînțeles faptul că nici între 1950-1990 nu a existat în Québec o presă scrisă în limba română, deși în această
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1454037458.html [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
Ortodoxă Română „Buna Vestire” din Montreal. Însăși numele revistei, „CANDELA”, divulgă rolul de ghid spiritual pe care și l-a asumat. Victor ROȘCA: Inițial, în 1997, revista „Candela de Montreal” a fost concepută ca un buletin de informații pentru noii emigranți și ca un mijloc de popularizare a evenimentelor culturale comunitare, mai ales cele prilejuite de zilele naționale, istorice. După doi ani de tergiversare a înregistrării, din cauza numelui „Candela”, utilizat de mai multe societăți, în 1999, revista a putut să apară
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1454037458.html [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
arătări”. Vecina mea, de-aceeași vârstă, Tânără, harnică, cuminte, Mi-a adresat calm, cu răceală, În zece ani, zece cuvinte ... Poți să fii tu cu două clase Sau chiar un renumit savant, Căci toată viața vei rămâne Atâta doar: un emigrant. Inima îți va fi departe, Acolo unde-ai rădăcini ... Degeaba ai mașini și vile, Dacă în suflet ai doar spini! De-aceea vreau să vin acasă, La blocurile dărâmate Și la șoselele ce-așteaptă Zadarnic să fie pavate, La câinii
DOR DE ŢARĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1413152320.html [Corola-blog/BlogPost/383708_a_385037]