2,112 matches
-
Margareta. Așa s-a și întîmplat. Manuscrisul său a avut șansă că n-a pierit. Și totuși au dispărut pentru totdeauna cărți, nu numai manuscrise, a căror fragilitate depinde adeseori de un moment de slăbiciune al autorilor, încît am fost emoționat ca niciodată cînd am aflat că la Humanitas va apărea un roman de tinerețe al doamnei Monica Lovinescu, Cuvîntul din cuvinte. Soarta acestui roman ar fi meritat ea însăși o carte pereche. Tînăra expatriată scrie în franceză un roman, îl
Cuvîntul din cuvintele Monicăi Lovinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9343_a_10668]
-
lor (nu spune Valéry că "orice operă este opera mai multor lucruri decît a unui autor"?): universul prozei lui Gheorghe Crăciun este o lume de citate. Pe cine altcineva decît pe cel robit cărților, ficțiunii, "trucajului" cultural, îl mai poate emoționa marea, o ciutură în mijlocul cîmpiei, firul de iarbă, cerul, văzduhul "plin de cîntece ciripitoare" sau, iată, povestea lui Dafnis și Cloe? Realul nu e al celor care îl "trăiesc", ci aparține, ca fapt literar și, deci, în profunzimea sensurilor sale
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
opera lui Sergiu Nicolaescu. El a scris într-un editorial, publicat pe site-ul Gândul.info, că regizorul "a fost, cu siguranță, cel mai bun manipulator al maselor de figuranți neplătiți în cinematografia română sub comunism". "Moartea domnului Nicolaescu mă emoționează tot atât cât moartea comisarului Miclovan sau Moldovan, zâmbind relaxat cu borșul la gură "Un fleac, m-au ciuruit..." sau recepționând ploaia de gloanțe ca pe un vibromasaj sub duș", a început CTP pledoaria. El i-a atribuit actorului "calitatea
CTP: Nicolaescu, un executant al propagandei lui Ceaușescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80442_a_81767]
-
reacția controversată pe care a avut-o după moartea lui Sergiu Nicolaescu: "Aș vrea să spun câteva cuvinte în apărarea unei minorități, a oamenilor din țara asta, puțini, care nu tresar la filmele lui Sergiu Nicolaescu, care nu au fost emoționați de filmele domnului Sergiu Nicolaescu, care nu consideră că filmele domnului Sergiu Nicolaescu au adus un pic de progres în arta cinematografică românească, nu vorbesc de cea mondială, deși domnul Sergiu Nicolaescu a pretins că a realizat efecte de tip
CTP explică editorialul controversat: "Zeci de clișee, opera domnului Nicolaescu" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80439_a_81764]
-
extatic într-un cadru auriu, simbol al unui spațiu divin, absolut. Ea întoarce capul spre privitor. Într-un gest de fermecare sau în semn de refuz? Nu știm. Dar frumusețea desenului, încărcătura simbolică și originalitatea fac ca acest sărut să emoționeze. La nivel simbolic, desenele dreptunghiulare de pe mantia lui și florile, de pe mantia ei vorbesc despre perechea masculin-feminin. Expoziția face o incursiune în evoluția artistică a lui Klimt. Ea este compusă din 120 de obiecte, dintre care 30 sunt picturi. Acestea
Gustav Klimt, jubileu la 150 ani () [Corola-journal/Journalistic/81676_a_83001]
-
care Întrebă imediat: Tremuri, ești bolnav sau chiar așa de mari sunt emoțiile, poate scrii poezii, pictezi sau compui piese de muzică ușoară? Prea multe Întrebări pentru Va, acesta se adună și spuse ceva mai calm: Mulțumesc, sunt sănătos! Sunt emoționat și anormal ar fi să ... nu fiu! Da, scriu versuri, mă rog ... poezii cum le numesc doi prieteni. Interesant, am bănuit eu că ascunzi ceva ...frumos! Și ce fel de teme abordezi, ce fel de poezii, pentru că și eu scriu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lângă el pe un alt scaun și comandă: Hai, la treabă! Privește atent la degetul meu! Gata, hai Încearcă! Băiatul Începu cu timiditate și după un timp apreciabil reuși să primească un: E chiar bine! Fii mai degajat, nu te emoționa, știu că muzica emoționează! Îți propun o piesă zglobie, „Marșul puricilor”, dar care se cântă cu două mâini. Te-am speriat? Vrei? Cred că va fi foarte greu, dar dacă nu vă supărați, am să Încerc. A Încercat poticnindu-se
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
alt scaun și comandă: Hai, la treabă! Privește atent la degetul meu! Gata, hai Încearcă! Băiatul Începu cu timiditate și după un timp apreciabil reuși să primească un: E chiar bine! Fii mai degajat, nu te emoționa, știu că muzica emoționează! Îți propun o piesă zglobie, „Marșul puricilor”, dar care se cântă cu două mâini. Te-am speriat? Vrei? Cred că va fi foarte greu, dar dacă nu vă supărați, am să Încerc. A Încercat poticnindu-se, apoi a plecat la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nord-vestul Franței, după niște cercetări mai recente, unde un conațional, inginerul Ionel Frunză, cunoscut pe aceste meleaguri și ca Lionel Frunza - (cântă) A ruginit frunza din vii și rândunelele-au plecat -, scuzați-mi acest scurt intermezzo liric, dar sunt realmente emoționat, unde-am rămas? A, da, conaționalul nostru, cunoscut, din câte am reușit să aflăm, și ca Dansatorul din Nantes - de ce? nu știm, dar vom afla în timp util -, deci băiatul ăsta urmează să moară. Dar până să ajungem la el
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fi uitat la el, era cam pricăjit. Mai avea și ochelari, ce mai, moartea pasiunii! Dar când dansa, era Fred Astaire, nu alta. Îl știți, nu? Dansatorul de step din filmele americane. În Franța aveați Telecinemateca? Noi aveam. Lionel e emoționat până la Dumnezeu: ce emisiuni știu să facă francezii ăștia! Zău dacă nu merită să devii cetățean francez numai pentru atât! S-o descopere ei pe Jana tocmai la Agigea și să-i smulgă mărturisirea că, pentru ea, el a fost
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Și nu-nțeleg de ce: e un eseu dramatic remarcabil! Care vine-n continuarea Mașinăriei Cehov. Cum am mai spus, cu altă ocazie, cele două texte cuceresc omul de teatru și, În general, pe iubitorul de Cehov. Au imagini ...regizorale excepționale, emoționează, reîncarcă biografiile cehoviene cu posibile Întîmplări și reconsiderări, oferă partituri minunate unor actori, dar, vai!, repet, nu cred că au și un succes de public; ca dovadă, după cunoașterea noastră, Nina...nu a fost reprezentată În România, deși piesa e
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
mă miră că e voluminoasă, deoarece pentru respectivul importantă a fost mereu, cantitatea. Alături, În raftul librăriei, descopăr și o carte despre dramaturg, scrisă chiar de ...fiul său - tînăr ce nu părea să dovedească pasiuni teatrologice, pînă acum. Gestul mă emoționează : dacă și fiul meu, peste doi-trei ani, nu-i așa, mi-ar dedica o carte, aș urca În al noulea cer! Că nici el nu dovedește preocupare pentru teatru... Am citit volumul trei din JURNALUL lui V. Silvestru. Sub așteptări
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
221 Revistă de Comunicare a Universității Române de Științe și Arte “GHEORGHE CRISTEA” Fondată În anul de comunicare 2006 Revista ComunIQue: Ce este teatru În zilele noastre? Bogdan Ulmu: Dacă vă referiți la spectacolul de pe scenă, TEATRUL e ceea ce ne emoționează, Înveselește, ori Îngîndurează. După caz. Teatrul e arta minunată care explică lumea și viața, În chei diferite: grave, comice, lirice, ironice, tragice. Teatrul creează dependență și e ca un blestem: te-a „prins”, nu i te mai poți opune...Îl
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
în gură, la mine povestea acestui nefericit, poveste care a fost aflată în întregime, de altfel, atât de orășelul în care s-a petrecut totul, cât și de așezările omenești din împrejurimea lui, m-a cutremurat de la temelie, m-a emoționat, m-a înduioșat și m-a pus adânc pe gânduri. Dorind să aflu mai multe amănunte despre această sumbră și ciudată întâmplare, tocmai din dorința mare de a dezvălui cititorului lucruri cât mai apropiate de adevăr, am fost împins de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
iubit-o mult pe mama mea. Îmi lipsește tare, tare, mult. De când v-am văzut, am tresărit, deoarece unele trăsături aduc cu ale mamei mele. Și, pe neașteptate, vine spre mine și mă strânge cu putere În brațe. M-a emoționat profund. Mă străduiam cu toată ființa să-mi ascund lacrimile. Gata! Gata! Încercam s-o liniștesc. Sunt sigură că-i este mult mai bine acolo unde se află acum. A scăpat de toate grijile și frământările pământești. Credeți!? și mă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ca și un izvor cu apă limpede și cristalină, în care totul este clar și se vede bine.” Chipul înțelept și iertător al mamei strălucește! „Păpușa” - magia copilăriei, cu bucuriile și tristețile ei. Sărăcia materială nu e și sărăcie sufletească. Emoționează până la lacrimi felul în care mama și fiica ei mai mare, știu să dăruiască fetiței celei mici, în care întrevedem pe autoarea noastră, o păpușă confecționată din cârpe și umplută cu tărâțe, atât de dorită, care readuce pe chipul și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Pomii lui moș Anton”, „Fântâna lui Bulgaru”, „Vecinii darnici”, „O lecție de neuitat”, tratează despre lumina sublimă a dărniciei, dar și despre bucuriile copilăriei și sinceritatea-i desăvârșită. Chipul de lumină al dărniciei și sinceritatea copilăriei nu pot decât să emoționeze până la lacrimi. „Binecuvântați!” - „Să binecuvântăm! Părinții pe copii și noi toți unii pe alții, căci cuvântul spus are putere.”. Textul final al cărții, „Minunea”, zugrăvește suferințele îndurate de cei aflați departe de casă, temă și ea frecventată des de autoare
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și cu lupii care dau târcoale peșterii în serile lungi de iarnă. Uneori se naște o zarvă de nedescris în jurul ei, nu poate să mai cânte, nu mai aude sunetele, acestea nu-i mai pătrund în trup, nu o mai emoționează. În acele momente știe că a pierdut contactul cu fiorul cosmic, că pentru o vreme sufletele Mariei și mamei au părăsit-o. Sandei vede, simte lumea cu ochii, cu pielea, cu toate simțurile. Pentru Sandei lumea peșterii, a pădurii, a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu dungi verticale. Același costum pe care l-am văzut la Șchiopu Iulian, un personaj memorabil din vremea copilăriei. Băieții Îl porecleau “Mutulică” și-l luau deseori peste picior. Asta poate și din pricina bâlbâielii care-l asedia mereu când se emoționa. Îl vedeai mai tot timpul În aceleași haine decolorate, cu țesătura rarefiată de prea multe spălaturi. Dar mersul său drept și apăsat trăda la el un soi de mândrie care, nu știu de ce, Îmi plăcea. Cei mari Îl sâcâiau mereu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mă simțeam cu totul diferit. Mă simțeam mai curat, mai Îngrijit, mai nobil. Aș Îndrăzni să spun chiar mai deștept. Ori de câte ori mă Înscriam la cuvânt, pe la ședințe, pe la cercurile metodice ori În cadrul diferitelor ceremonii din școală, vorbeam bine, vorbeam inspirat, emoționând de fiecare dată asistența. Hainele acestea mi se lipeau de suflet, deveneau una cu mine, conferindu-mi o siguranță și o importanță deosebite. Numai că, odată cu trecerea anilor și, consider, din prea mult exces de zel (am exagerat purtându le
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
curgându-i pe umeri și pe spate, prelingându-i-se peste coapse până în pantofi. Bărbatul care o privise tot timpul acesta văzu două lacrimi curgându-i pe obraz și întinse mâna, iar ea se retrase atunci în celălalt colț. Încă emoționat de eveniment, puștiul se hotărî să încerce să coboare pe frânghie până la un eventual orificiu aflat în zid sau până la subsol. — Bătrânul trebuie să fi căzut undeva. — Dacă nu-ți va ajunge frânghia? — Atunci mă întorc. Ideea era bună și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mă miră că e voluminoasă, deoarece pentru respectivul importantă a fost mereu, cantitatea. Alături, În raftul librăriei, descopăr și o carte despre dramaturg, scrisă chiar de ...fiul său - tînăr ce nu părea să dovedească pasiuni teatrologice, pînă acum. Gestul mă emoționează : dacă și fiul meu, peste doi -trei ani, nu-i așa, mi-ar dedica o carte, aș urca În al noulea cer! Că nici el nu dovedește preocupare pentru teatru... Marea actriță Aglae Pruteanu, despre idolul ei, la fel de marele State
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
poate nu tocmai variate, ci de o simplitate de genul: "Bravo, Șefu'! Mișto, Șefu'! Ești super-OK, Șefu'!" și cam atât. Însă Dorinel s-a întrecut pe sine și a exclamat: "Să trăiască Șefu', care e el Șefu', da!". M-a emoționat această afirmație de o mare profunzime ontologică. Sigur, nu chiar până la lacrimi. După acest moment de vie adeziune, am început să-i instruiesc, cu tact și răbdare, prin pilde cât mai simple și o grămadă de mijloace pedagogice. Am rămas
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
venea să creadă. La o săptămână după acest moment, m-am dus la o prezentare a acestei companii, era o sală frumoasă și încăpătoare unde erau cam treizeci de persoane, de toate vârstele și toate categoriile sociale. Am intrat destul de emoționată în acea sală, analizând rapid fiecare persoană în parte. M-a încântat mult, faptul că toate persoanele erau frumoase, pozitive și cu o energie debordantă pe care o simțeai chiar de la intrare. Era un grup de persoane fantastice, elegante și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
provocarea să fie mereu altfel, păstrînd reperele stilului recognoscibil, manifestul prieteniei și al fidelității conținut în toate lucrările din expoziție, vîna de mare artist purtător de universuri deschise m-au marcat spiritual. M-au îmbogățit, m-au răscolit, m-au emoționat și mi-au dat, dincolo de sensibiltățile și vulnerabilitățile ce fac parte din creația lui Helmut Sturmer, putere. Puterea lui ca artist și ca om. Am plecat pe străzile Sibiului unui amurg de toamnă blîndă, tandră. Am plecat cu un album
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]