1,094 matches
-
cu deosebire la cel de inferioritate. Emotivitatea se referă la persoane cu un grad crescut de afectivitate, sensibilitate și impresionabilitate. Cu toate că afectivitatea este un factor important al creativității individuale, în cazul creativității de grup ea îi ține deoparte pe cei emotivi și pe cei timizi. Persoanele emotive, nu participă decât cu greutate la efervescența creatoare a grupului. 5. Teama de șefi, de subalterni, de colegi Acest tip de blocaj provine din timiditate sau din unele complexe personale. 6. Manifestarea frustrărilor Frustrarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Emotivitatea se referă la persoane cu un grad crescut de afectivitate, sensibilitate și impresionabilitate. Cu toate că afectivitatea este un factor important al creativității individuale, în cazul creativității de grup ea îi ține deoparte pe cei emotivi și pe cei timizi. Persoanele emotive, nu participă decât cu greutate la efervescența creatoare a grupului. 5. Teama de șefi, de subalterni, de colegi Acest tip de blocaj provine din timiditate sau din unele complexe personale. 6. Manifestarea frustrărilor Frustrarea își găsește originea în senzația și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de hârtie, apoi se întocmește o listă de cuvinte care vă vin în minte atunci când vă gândiți numai la cel cuvânt. Se realizează reformulări cu fiecare din cuvintele din lista găsită. Dacă un cuvânt din listă vă produce o reacție emotivă puternică, reformularea care îl conține va avea un efect bun în stimularea ideilor. Modificarea ordinii cuvintelor în reformulare poate avea un efect similar cu cel menționat mai sus. De regulă ideile sunt declanșate de primul cuvânt cheie (sau sintagmă) din
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
căreia nu-i poate da expresia artei." "Corelativul obiectiv" a fost unul din conceptele cele mai populare ale lui Eliot, contribuind la impunerea autorului drept una din vocile critice de frunte ale generației sale. Acest procedeu prin care o încărcătură emotivă se organizează într-o situație, succesiune de evenimente sau obiecte, furnizând poetului o eliberare, o purificare, va avea impact și la nivelul conceperii lirismului modern în care emoțiile și senzațiile originare ajung să se desubiectivizeze, căpătând o structură autonomă prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ca în exercițiile la sol [N. Vieru, V. Grigore, A. Stroescu, N. Vieru ]. Exercițiile la sol se caracterizează printr-un mare dinamism, coordonare superioară, varietate și continuitate, precum și printr-o execuție expresivă, încât dau posibilitatea unei largi influențări a stării emotive și a simțului estetic. În afară de un bogat și variat conținut de elemente acrobatice, astăzi, elementele gimnasticii ritmice sunt acelea care contribuie la îmbogățirea conținutului, la redarea formei artistice de compoziție și execuție. Acestea aduc, varietatea, dinamismul, plasticitatea și ritmul, imprimând
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
vădesc și simpatie, și compasiune pentru dezmoșteniții soartei. Broșura Pacea universală perpetuă (1935), încropită împreună cu Crăciun C. Dronca, dovedește că poetul oltean are acces la utopie. În notațiile critice pe marginea unor scrieri literare, el preferă textele de substanță „natural emotivă”. În comentariul, cu ton panegiric, Poezia lui Al. T. Stamatiad (1937), criticul de circumstanță își varsă năduful pe felul de a scrie, „anarhic, arbitrar și absurd”, prin care cohorta de „dadaiști, futuriști, integraliști, ermetiști” nu ar face decât să producă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
arta sunetelor, plastică, literatură și elementele vieții cotidiene definind idealul moral. Situațiile nu sunt decât puncte de plecare ale unor atmosfere sufletești. Interesul scriitoarei este îndreptat înspre lumea sufletească, a percepțiilor și a împrejurărilor favorabile „vrajei”. Ceea ce conferă narațiunii putere emotivă, dând nuvelelor o notă gravă, este întorsătura dramatică pe care o iau lucrurile, în majoritatea cazurilor, în final. Mereu prezent, motivul gemenilor subliniază permanenta pendulare a sensibilității autoarei între cei doi poli ai idealului elin. În Geamăna, „o capodoperă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
romantic, vă admira, cu siguranta, lupta internă pe care o dă un suflet rupt între fervoare religioasă și pasiune carnala, cum a fost cazul sfanțului Ludovic sau Eduard Confesorul. Însă nu va înțelege și respectă un monarh frigid, timorat și emotiv în fața femeilor. Din acest motiv, o anumita orientare sexuală a regelui a adus probabil un suspin de ușurare pe buzele tuturor, căci frigiditatea nu își are locul în inima unui popor latin. Din acest motiv am dorit să restabilim poziția
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
un Arghezi lăuntric pe care nu mulți îl vor fi cunoscut". Ca prieten de suflet, părintele și-a încrucișat destinul cu al poetului și l-a surprins în momente de maximă sensibilitate: "În ființa lui intimă, poetul era un mare emotiv, dar în același timp era posedat de un demon care-i denunța emotivitatea drept slăbiciune și-l făcea să se împotrivească propriei lui naturi. Ironia, sarcasmul, deriziunea, grotescul erau tot atâtea arme cu care el se apăra de sine însuși
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în vânt, / Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină". Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv, "privind în amintire" spre "Carpații veșnici", ascultând depărtări unde "buciumă vise", își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a sacrului arhetipal. Preludiul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mai întâi pe-aceea-n pereți o voi zidi. Dar din toate femeile a venit una singură: mama. Tu m-ai strigat, fiule?! Reper gravitațional plurivalent este, totodată, Casa părintească, spațiu în care, întors din lume, "ești alb de duminică". Prin extensiune emotivă, casa copilăriei devine un indicator al așezării în lume; la rându-i, satul, acolo dintotdeauna (o axis mundi) rezumă eternitatea, aceasta constituindu-se din fapte de repetiție. În sprijinul efectelor de sugestie intensivă vin arborii, izvoarele, vatra elemente de cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se învecinează cu bocetele. Colindele mariologice se mențin mai sobre. Maica Domnului nu apare înaintea cetașilor mîndri, “pe cai pogonici”, cu daruri de ceremonial sărbătoresc și în același timp cuprinsă de hohote de plîns, fără stăpînire de sine. Dar starea emotivă se resimte în gesturi și în cuvinte. În textele descoperite de Sabin Drăgoi, își păstrează arhaitatea articolul personal de tip posesiv dominat de emoționalitate. Maica intră în cuvîntare cu alui, aluiu, luiu. Așadar: “Fiușorul meu/Ș-alui Dumnezeu” (nu al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
insulină bazală și metformin, cu o valoare a A1c de 8,7 %. Analizând profilul glicemic și comparându-l cu jurnalul zilnic, s-a putut demonstra corelația între alimentația hipercalorică și hiperglicemie, între activitatea fizică și controlul glicemiei și influența stărilor emotive asupra glicemiei. (Figura 10.2)(2) 11. PARTICULARITățI ALE TRATAMENTULUI CU INSULINĂ 11.1. Insulinoterapia la copii și adolescenți Diabetul zaharat tranzitor al nou-născutului se datorează unei maturizări funcționale întârziate a celulelor ß-pancreatice și se întâlnește mai ales la nounăscuții
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
asociază ambitusului extins, alternării de registre, precum și stabilizării temporare în tonalitatea do major. De asemenea, disonanța secundelor mari accentuată de insistenta repetiție a acestora face ca stridența sonoră să alunece spre o adevărată violență acustică, amplificând în mod semnificativ impactul emotiv resimțit de auditor. Dar, imaginea acelei monumentalități copleșitoare se estompează curând într-o evanescență ce conduce până la dispariția definitivă (pp, più pp și ppp). Menținerea prelungită a armoniilor proiectate în finalul acestei secțiuni () este posibilă cu aportul vital al pedalei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
metoda formalistă. 9. Jan Mukarovsky, Introducere la Mâchuv Măj, Praga, 1928, pp. IV- VI. 10. Cf. "Nici acțiunea propriu-zisă, nici personajele unui roman nu pot fi rezumate... acțiunea și personajele nu sînt clare decît ca precipitate ale memoriei ; totuși, valență emotivă au numai în soluție" (C. H. Rickword, A Note on Fiction, în culegerea Toward Standards of Criticism, apărută sub îngrijirea lui F. R. Leavis, Londra, 1935, p. 33). Capitolul 12 Modul de existență al operei literare 1. Cf. bibliografia capitolului de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
al XIX-lea, cineast în 1960, poate videast în 2000. Fiecare epocă are o claviatură estetică (în sensul originar al aisthesis-ul grec), adică o senzorialitate colectivă, analogă mentalității cu același nume, determinată în același timp printr-o scară de performanțe emotive și o scară de prestigii sociale. Tabel comparativ al speranțelor medii de renume (cum se vorbește despre speranțe medii de viață) care atrage vocațiile și carierele. Mediul propune, talentul dispune? Dar propunerile plastice ale mediului nu au coeficient egal, astfel încât
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să dai înapoi un flux de imagini, cum faci cu un teanc de pagini. Discernerea nu se face decât prin întârziere sau reconstrucție, iar judecata critică doar prin refuzul stimulului-răspuns. Doar autoritatea carismatică se folosește de flash-uri și extazieri emotive. Dacă supunerea și fanatismul se potrivesc bine cu imediatul, înflăcărările și freamătul transmisiunii în direct sunt incompatibile cu această deliberare colectivă decalată, prin intrmediul propozițiilor scrise, după un regulament comun și într-o incintă izolată, prin care un trib poate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
subiect care nu mai trezește demult interes, nici din partea jurnaliștilor și nici a cercetătorilor În științele sociale: relația osmotică dintre pământ și oamenii satului, forța cu care pământul, ca valoare economică, simbolică, afectivă capta cândva energiile, inventivitatea, disponibilitatea cognitivă și emotivă a celor din lumea rurală. Ceea ce constatăm acum e că pământul atât de râvnit, personaj de prim-plan pentru Coșbuc sau Rebreanu, a Încetat să mai aprindă imaginația publică. Doar câțiva vârstnici mai clamează dragostea lor de pământ și se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fie o problemă de perfecționare umană”. Omul poate face o școală bună, poate ajunge la performanțe intelectuale, dar toate aceste câștiguri se pot Întoarce Împotriva rațiunii dacă nu sunt dublate de un conținut moral și de o organizare a conținutului emotiv al ființei. O lumină nouă trebuie să conducă la reconstituirea principiilor educației: evoluția intelectului nu se poate desprinde de evoluția omului total, educația „trebuie să cuprindă viața integrală a individului”, școala, dar și viața extrașcolară unde copilul Învață să-și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vorbește comunică și se comunică”. O face pentru alții, dar și pentru sine. Transmite o informație despre un anumit aspect exterior, dar și despre sine. Componentele actului de comunicare: emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context; Funcțiile actului de comunicare: funcția emotivă, conativă, poetică, referențială, metalingvistică, fatică. TIPURILE DE COMUNICARE: După modalitatea de transmitere a mesajului: * Directăcând partenerii de discuție se află față în față; * Mediatăcând, pentru a comunica, partenerii folosesc diverse alte mijloace de transmitere a mesajului (scrisoarea, telefonul, faxul); * Bilateralăcând
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
fiecare funcție a limbii, trăsături definitorii. Notați apoi tipurile de texte în care se manifestă cu precădere fiecare dintre acestea și scopul comunicării, pe cine/ce se pune accentul. * O, ce-mi place să mă plimb printre flori, vara! (funcția emotivă) ........................................ * -Ar trebui să fii și tu mai vesel! Prea ești posomorât! (funcția persuasivă) ........................................ * Vara este anotimpul preferat al copiilor. (funcția referențială/ denotativă) ...................................... * Cât de frumoasa te-ai gatit, / Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
științific și unul artistic sau ficțional. Majoritatea textelor îndeplinesc mai multe funcții, dar hotărâtor pentru includerea într-un stil sau altul este funcția dominantă. În textul dramatic se întâlnesc cele mai multe funcții ale limbii, care pot coexista sau înlănțui. 4. FUNCȚIA EMOTIVĂ/ PERSONALĂ (axată pe EMIȚĂTOR) *Centrează mesajul pe emițător, trădează starea afectivă, sentimentele, valorile morale, capacitățile cognitive și cultura emițătorului. *Scop: exprimă atitudinea vorbitorului față de conținutul enunțului, a stării interne a emițătorului. *Ea se se exprimă prin: verbe și pronume la
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
situații, iar coloratura ei emoțională poate fi pozitivă (mobilizatoare pentru activitate) sau negativă (blocantă sau diminuantă), în funcție de efectul (anticipat) de satisfacție sau insatisfacție, ca și de particularitățile psihoemotive ale elevului. Tensiunea afectivă se poate declanșa și ca stare de încordare emotivă a întregii clase de elevi (sau numai a unei părți din clasă) la confruntarea cu o situație specială ori în așteptarea ei. După caz, tensiunea afectivă a clasei poate fi pozitivă sau negativă, în funcție de natura sau coloratura emoțională a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi, nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă, sau să găsească satisfacție în acțiunile care implică efort. În prezent, tot mai multe experiențe și studii psihologice ne confirmă faptul că frustrările moderate din timpul copilăriei pregătesc organismul în lupta cu stresorii, sporind gradul toleranței persoanei la frustrare. În
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
socială. Prin opoziția pe care o declanșează față de exigențele conviețuirii într-o colectivitate, această rezistență interioară devine un factor de conflict interindividual. „Când situația afectogenă (conflictuală) persistă\se permanentizează, ca urmare a sensibilizării organismului la situații de acest gen, stările emotive sporesc în intensitate, devenind factori ai anxietății, surmenajului și nevrozelor. Prin epuizarea personalității, prin scăderea tensiunii psihice și oboseala pe care o produc, emoțiile au o influență deprimantă\ patogenă asupra psihicului. Este firesc ca, în aceste condiții, când emoția este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]