1,077 matches
-
dintre cele patru specializări. SISTEMUL CORTICAL (GÂNDIREA) MOD DE FUNCȚIONARE STÂNG CORTICAL STÂNG • logic • analitic • matematic • tehnic • raționament CORTICAL DREPT • creator • spirit sintetic • spirit artistic • globalizare • conceptualizare MOD DE FUNCȚIONARE DREPT • controlat • conservator • planificare • organizat • administrație LIMBIC STÂNG • contacte umane • emotiv • muzician • spiritualist • exprimare LIMBIC DREPT SISTEMUL LIMBIC (EMOȚIILE) Fig. 1. Modelul lui Ned Herrmann (1982) Limbicul stâng are aparent o influență preponderentă atunci când creierul stâng este dominant, cel care planifică, organizează, structurează, controlează. Limbicul drept este sursa activității emoționale și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care au oroare de exhibarea trăirilor, nu la modul sadovenian, ci în chip impresionist, difuz. Procedeul secvențial este reluat și în interviurile din volumul Cu George Lesnea prin veac (1977). Cu Priveliști moldave (1980) prozatorul revine la reportaj, sub presiunea emotivă a iubirii statornice pentru ținutul natal. În romanul Ceasul oprit (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), autorul folosește experiența nuvelei și a reportajului atât în planul construcției, cât și în acela al componentelor substanței epice (profilul lui Toader Duminică poate
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
deseori prolixă și necenzurată, inflamată retoric, îi iau locul pâlpâiri tainice, o undă de melancolie dureroasă, crepusculară, orchestrată discret, fără gesticulația abundentă de odinioară. În Așteptând, Gaudeamus, Table d’hôte, Dumnezeu, care captează starea de răvășire de după moartea Iuliei, registrul emotiv impune și un efort de cizelare, de echilibrare a versului. În proză, scriitorul are realizări mai durabile. Nuvela Duduca Mamuca, reluată cu unele modificări în Micuța (subintitulată Trei zile și trei nopți din viața unui studinte, 1864), dar și romanul
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
de imaginația copiilor, unele pasaje au aspectul textelor versificate în genul jocurilor de copii, mărind impresia de implicare a personajelor în acțiune. Cu gingășie și cu umor se pun în circulație personaje și acțiuni de data aceasta plauzibile. Marea încărcătură emotivă care punctează proza scriitoarei rămâne un atu prin care I. ocupă un loc, fie și înscris între limite ideologice care îl diminuează, în literatura pentru copii. SCRIERI: Să vă povestim despre noi, București, 1950; Vlăstar voinicul, București, 1950; Cum am
IUTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
cazul să căutăm în evul mediu trăsăturile națiunii moderne, pentru că acolo nu vom putea găsi decât o națiune medievală. Cu toate acestea, națiunea medievală prezintă, după G. Kristó, anumite corespondențe cu cea modernă, cum ar fi: o legătură conștientă și emotivă între membrii comunității, căutări identitare, supralicitarea propriilor calități etnice, manifestări xenofobe, însușirea unui trecut glorios. Istoricul opinează că xenofobia este o atitudine psihică și o formă a egocentrismului întotdeauna prezentă în om, ea se observă în teama față de străini și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lansa în afirmații similare, din cauza legăturii strânse a țării sale de Imperiul German, își mulțumea orgoliile trasând limitele dependenței de imperiali și evocând reușitele în confruntările cu alte forțe din proximitate, inclusiv cu germanii, dar mai ales, cu Piaștii. Note emotive în descrierea propriei țări se resimt în toate cronicile citate - Cosma de Praga și Gallus Anonymus își încep lucrările cu pagini memorabile despre frumusețea și bogăția patriei lor; rânduri asemănătoare întâlnim la cărturarii maghiari. Prin cuvintele unui nobil ceh Cosma
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iar Cornelia din Moldova este sora sa mai mică. Descinzând din lirica eminesciană, versul lui G., definit în unicul volum antum, Poezii, apărut în 1894, revine frecvent la stări caracteristice: melancolie, resemnare, oboseală, speranță în liniștea de dincolo de viață. Pulsația emotivă este însă transpusă într-un registru poetic minor, cu tonalități de romanță, duioase, fluide, muzicale, ceea ce face ca unele stihuri să fie puse și pe note. Poetul era, în fond, ca și prietenii săi I. Păun-Pincio și D. Anghel, un
GHEORGHE DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
i se aplică logica aristotelică a fizicii clasice, ci logica cuantică, de tip statistic, este de tip cumulativ. Scenele care se Înlănțuie după o lege care ne scapă la fiecare pas sfârșesc prin a genera și a conglomera o nebuloasă emotivă, afectivă, senzorială, imaginativă. Fragmentele, meteoriții, asteroizii, rămășițele de scene, imagini, simboluri, miteme alcătuiesc un nor figurativ care ne copleșește prin el Însuși, nu În virtutea astrului arhetipal inițial din care provin, ci ca nebuloasă remanentă, care ne bombardează imaginația și ne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trasee narative, cu personaje animale sau umane care Îi personifică părțile corpului și ale sufletului, să dialogheze cu ele, să intre În situații dramatice, să se cunoască așadar nu prin concepte, ci prin imagini fantasmatice. Desigur, și psihanaliza presupune reacții emotive (transfer, regresie, abreacție etc.), dar ea le stimulează și le gestionează printr-un discurs noțional (interpretarea Însăși), În timp ce aici ar fi vorba de o explorare imaginativă. Metoda s-ar plasa la nivelul imaginației și nu la cel al intelectului. În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dea o soluție acolo unde pacientul a eșuat și a rămas blocat Într-o nevroză. Analistul Îl ajută pe pacient, nu oferindu-i o interpretare conceptuală, noțională, filtrată prin intelect, ci intrând În starea pacientului, experimentând pe cont propriu scenariul emotiv, scena mentală a acestuia. Scopul acestei identificări fantasmatice este de a coborî după cel pierdut În labirintul nebuniei și de a-l aduce Înapoi la suprafață, ca un Heracle care Îl scoate la lumină pe Tezeu, rămas prizonier În Hades
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Era un gest esențial, de memorie, de rezistență, de etică. Ei bine, acel săpun expus la Memorialul de la Sighet are un efect teribil. Studenții mei sunt tulburați și Îmi spun că astfel de rămășițe ale memoriei Îi captivează, că reacționează emotiv la astfel de obiecte, cruciulițe confecționate din os, dicționare miniaturale, medalioane... sau acest teribil săpun de dragoste, cum altfel să-l numesc? Deținuții confecționau astfel de lucrușoare din oasele pe care le găseau În supa nenorocită pe care o primeau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de cărți vorbesc atât despre o cetate, cât și despre cealaltă, titlul și l-a luat totuși de la cea mai bună dintre ele, așa că opera se numește Cetatea lui Dumnezeu”. Așadar, este evident că polemica împotriva păgânilor stârnită de impresia emotivă produsă de jefuirea Romei a fost doar punctul de pornire pentru un examen mai profund al realității umane și al celei divine, coborâte pe pământ. Totuși, așa cum se întâmplă cu operele mai întinse ale lui Augustin, acest plan devine mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
apasă și, cu „visurile spulberate”, e mereu gata să izbucnească în plâns. Și proza, chiar atunci când evocă întâmplări crunte și nenorocite răsuciri de destin (ca, de pildă, în nuvelele din Mărin ocnașul, 1923), e moleșită într-un sentimentalism fără speranță. Emotiv ca un adolescent întârziat, „trubadurul”, invadat de amintiri duioase și atașat de „nimicuri dragi”, are - ca și în stihuirile lui - „ochii scăldați în lacrămi”. Așa, în schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști și amintiri (1912), Floarea iubirei (1914
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
1983 funcționează ca redactor-șef adjunct al revistei „Moldova”, devenind și animatorul unor cenacluri literare. Primul volum, Generația mea, apărut în 1951, a fost urmat de numeroase alte culegeri de versuri. G. cultivă o poezie lirică prin excelență, surprinzând stări emotive aflate la frontiera dintre vis și realitate. Versurile, încărcate de o imagistică barocă, poartă amprenta unui spirit rafinat, exprimându-se într-un lirism de natură intimistă. Atât poemele, cât și glosele și rondelurile atestă o tensiune înaltă a trăirilor sufletești
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
eminesciană. Suferințele iubirii, iluziile spulberate sunt reluate obsesiv în acorduri destul de convenționale. Câteva inflexiuni ies totuși din tipar, făcându-se simțite atunci când poetul își împrospătează sursele de inspirație. Poeme ca Vânătoarea, Entuziasm, Răzvrătire se remarcă, astfel, prin dinamism și vibrație emotivă, după cum o configurație proprie au și unele pasteluri (Marea,Toamna). SCRIERI: Din chinuri, Brăila, 1933; Floarea păcatului, Brăila, 1935; Teatru, Brăila, 1936; Decebal, Brăila, 1938. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 39; [Spiru Hasnaș], RP, 1934, 4905; Predescu, Encicl
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]
-
în modul de comunicare din familie reprezintă un punct forte al psihoterapiei; - comunicarea și, în genere, interacțiunea în familie depind de procesele cognitive ce operează la nivelul indivizilor săi, procese care, de altfel, sunt în strânsă interdependență, circularitate, cu cele emotive și comportamentale (vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme de gândire preexistente, poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților, a intențiilor și conduitelor celuilalt, și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente erori cognitive sunt: polarizarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bunăoară, interesează reacțiile unui partener marital față de un anumit comportament al celuilalt, nu vom întreba: „Și ce stare ați avut atunci?”, ci ne vom referi la cele trei planuri: „Ce ați simțit atunci când... (urmează specificarea concretă a comportamentului)?”, pentru planul emotiv; „Ce ați gândit atunci când... ?”, pentru planul cognitiv; „Atunci când..., ce ați făcut imediat?”, pentru planul comportamental. 10.3. Metaforatc "10.3. Metafora" În psihoterapia familiei, termenul are două accepțiuni net deosebite, dar nu fără legătură între ele: 1. simptomul unui membru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2000), o bună dispoziție influențează semnificativ o gândire senină, pozitivă, canalizează conținutul ideilor, deci procesele cognitive. Așadar, procesele mediatoare însele se determină reciproc. O informație ce contrastează sever cu ideea noastră despre o personalitate politică poate produce imediat puternice reacții emotive și, de aici, un anumit comportament. Numeroase alte determinații între variabile de mediere pot fi evidențiate. c) Săgețile continue din diagramă indică raportul de cauzalitate care este dinspre variabilele independente înspre cea dependentă, „schimbarea de atitudine”. Față de schema propusă de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
face bine, ci și forța necesară. Trecerea de la condiția de potențial binefăcător la cea de binefăcător efectiv depinde de corespondența dintre competența (abilitățile), motivele și valorile personale și cerințele situației în care ar urma să se intervină. Atitudinea și starea emotivă față de un episod ce ar necesita asistența influențează comportamentul prosocial. D. Batson (1981) crede că, în fața cuiva care este în necaz și suferință, două modele atitudinal-emotive contradictorii funcționează: preocuparea empatică, altfel spus centrarea pe înțelegerea și suferințele celuilalt; preocuparea față de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
include anumite categorii favorite de personaje năpăstuite: copiii, minerii, animalele, S. își extinde compasiunea asupra tuturor oropsiților sorții -, au intensități auctoriale diferite. În roman prozatorul se „copilărește” voit, intră în pielea micilor săi eroi, acordându-și stilistic vocea și vibrând emotiv laolaltă cu personajele aflate la vârsta descoperirii lumii. Nu doar o anumită vârstă prezintă, în viziunea scriitorului, nimbul curățeniei sufletești și spirituale, ci și un anumit spațiu. Este vorba despre lumea (credințelor) minerilor, un orizont desfășurat și înfățișat cu încetul
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
-l risipești tăcut ale mele simțuri vei reciti cu suflet grav, tenace, cu ochi înlăcrimat, ci nu cu gând de critic îngelozit și mut, ca umila-mi ființă s-o vezi cum în iubire zace. de bâjbâita-mi rimă și emotiva-mi slovă să nu te agăți cu mintea, ci inima-mi s-o-auzi cum bate tic-tac-ul nemuririi visat cât am trăit, cântat-am fără spaimă și fără-anume calcul doar dragostea, O, amintește-ți astfel, de mine, așa cum te-am iubit: „A
SONET 32 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381328_a_382657]
-
intrarea în școală, percepția copilului este globală și superficială, aceasta se transformă devenind voluntară. De asemenea, memoria școlarului mic deține un loc important între procesele intelectuale ale acestuia. Copilul memorează cu ușurință, dar destul de defectuos, dacă nu este îndrumat. Procesele emotive ale copilului de vârstă școlară mică se dezvoltă în cadrul activităților pe care le desfășoară și prin relațiile pe care le stabilește cu oamenii (exemplu în activitatea sportivă organizată). Personalitatea copilului la această vârstă (8-12 ani), este evidențiată prin conturarea ei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prin fluctuații în dispoziții, etc. Tocmai de aceea întâmpină unele dificultăți în reglarea actului voluntar, deliberarea sau luarea hotărârii se face adesea sub influența unor factori emoționali. „Adolescența pubertară”, cum o numește M. Debesse este „vârsta neliniștilor”, caracterizată prin instabilitate emotivă, alternanță în contraste, hipersensibilitate. În constelația psihologică a acestui stadiu sentimentul este dominanta funcțională care își pune amprenta asupra întregului tablou comportamental. Alternanța în contraste se manifestă prin îmbinarea unor trăsături contrare. Înclinația spre bravură și fapte ieșite din comun
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
care izbucnesc În manifestări neașteptate, când te aștepți mai puțin. Atunci când preșcolarilor cu tulburări de comportament nu li se satisfac dorințele, Încep să gesticuleze, să strige, să țipe, să plângă și Îi cuprind furiile. Acești copii manifestă o puternică instabilitate emotivă, trecând ușor de la o stare euforică la una depresivă, de la veselie la tristețe, de la satisfacție la insatisfacție. Refuză ceva, dorind să-și impună voința cu mijloace neraționale, lipsiți de coerența și consecvența logică, numai din dorința de a ieși triumfători
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
modern” (Gh. Grigurcu). Critici dintre cei mai avizați au sesizat permanenta tensiune dintre universul de sensibilitate al poetei și aparentul echilibru al versurilor ei, în care structuri formale solide reprimă, într-o oarecare măsură, energia pornirilor telurice și intensitatea trăirilor emotive: „Perfecțiunea clasică a formei [...] este un fel de chenar impus mocnitelor zbateri ale subiectivității profunde” (Ion Pop). Poezia scrisă de B. rămâne, în esență, una a materialității apăsătoare, de neînvins, chiar dacă „prin intensitatea cvasimorbidă a sensibilității sale de gorgonă și
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]