500 matches
-
cunoașterii în genere și în fiecare specie a sa prin operații de stabilire a valabilității judicative, blocarea exercițiului cognitiv în spațiul lucrului exprimat după canoane judicative, al faptelor secunde raportat la "lucrurile însele", excesul de formalism, de o parte, sau empirismul nemăsurat (naturalist, "dogmatic", după un gând al lui Quine), de cealaltă, subiectivarea "lumii" chiar în condițiile unui exces de "obiectivism", lărgirea competențelor comparativismului, de fapt transformarea comparației în operație judicativă fundamentală, în sensul că tocmai operarea ei ordonează spațiul cunoașterii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
absența originarității sale nu ar fi posibilă nici o intuiție sensibilă. Constituirea fenomenală la Kant are acest sens, deși o descriere a sa este, cumva, nevoită să procedeze invers. Desigur, aici se află multe probleme, care, pe de o parte, vizează "empirismul kantian" eventual, de natură humeană -, iar pe de alta, "raționalismul" său condiționant în explicitarea constituirii cunoștinței veritabile și a diferenței dintre faptul de a cunoaște și faptul de a gândi. Analogiile experienței constituie o dovadă pentru cele afirmate mai sus
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din cauza conformației laringelui și faringelui. Apariția limbajului ar data așadar de vreo cincizeci de mii de ani cel mult. în spatele acestor tentative zadarnice de a atribui baze organice simple unor activități intelectuale complicate recunoaștem o gîndire orbită de naturalism și empirism. Cînd unei teorii îi lipsesc observațiile care ar putea să o fundamenteze - ceea ce este cazul aproape întotdeauna -, ea le inventează. Această tendință de a travesti afirmații gratuite în date experimentale ne duce înapoi în timp cu cîteva secole, căci ea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
scăzută. Reprezentanții curentului evocat s-au centrat asupra "formelor bune" (Gestaltpsychologie) și asupra principiului "întregul se impune în dauna părților". Cel de-al doilea curent a fost cel al empiriștilor, al căror reprezentant de prim-plan era Brunswick (1956). Exponenții empirismului susțineau că percepția nu este exclusiv determinată de stimul, ci este produsul experienței în interacțiune cu stimulul. Percepția era definită de adepții acestei școli ca tranzacția dintre organism și senzația provocată. De asemenea, teoria tranzacțională a luat în considerare nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
La baza "eschivării", Taylor găsește trei cauze: • ideea potrivit căreia creșterea producției va face ca întreprinderea să trimită unii salariați în șomaj; • o proastă organizare a muncii, care face ca superiorii să nu cunoască timpul necesar pentru producerea unui bun; • empirismul metodelor folosite, care-i determină pe salariați să nu muncească în mod eficient. Taylor și OȘM se vor ocupa de studiul științific al condițiilor în care este executată munca. El consideră că muncitorii învață observându-i pe ceilalți, ceea ce nu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
major în conturarea unei simbolistici a inefabilului ce însoțește dimensiunea personală a oricărei cunoașteri, care pentru bizantini era așa de importantă. În mod paradoxal, pentru bizantini, teoria cunoașterii are un fundament ce poate primi, cu rezervele de rigoare, numele de empirism. Deși au fost acuzați atât de des de către moderni de o atitudine contemplativă, desprinsă de realitatea pragmatică, ceea ce a contat în spiritualitatea bizantină a fost experiența concretă, cea trecută la fel de mult prin simțuri ca și prin intelect. Nu poți să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sunt de acord cu acest mod de a percepe lucrurile. De ce ? Pentru că în general ei văd credința personală ca pe o frână în cercetarea și înțelegerea empirică a unei probleme. Or, așa după cum remarca la un moment dat Clifford Geertz, „empirismul” pentru un cercetător și utilizarea sa în domeniul credinței țin mai mult de psihanaliza individuală decât de metodologie (Geertz, 1992 : 113). Nu am încercat să reneg sau să cenzurez propriile mele trăiri religioase, neliniști sau neputințe. Din contră, le-am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
realitățile românești, definesc porunci românești. Aceste porunci pot fi mai incisive și ireductibile în unele materii. Jocul întâmplător la noi, al expedientelor în opera de guvernare, al practicilor fără știință, fără siguranță și fără orientare, ne-ar împinge către un empirism plin de întunecare și de descurajare, care ar primejdui rezolvarea problemei însăși, interesul Nației însăși. ÎI. Constituția Română din 27 Februarie 1938, statornicește în art. 1, ca România este un Stat Național. Constituțiunea din 1923 formulă, în art. 1, același
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
introductiv general sau la semnarea contractului de muncă. 2.4. La identificarea și stabilirea nivelului factorilor de risc comisia va apela la organe specializate (Sanepid, laboratoare toxicologice, institute de cercetare-proiectare etc.) pentru efectuarea de măsurători și expertize, urmărindu-se eliminarea empirismului și subiectivismului. 2.5. Modalitatea de acordare a mijloacelor individuale de protecție - inventar personal sau inventar de secție - va fi stabilită de comisie având în vedere prevederile pct. 2.4. și considerentele de igienă legate de purtarea anumitor sortimente și
ORDIN Nr. 225 din 21 iulie 1995 privind aprobarea Normativului-cadru de acordare ��i utilizare a echipamentului individual de protecţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112605_a_113934]
-
să stea știința întreprinderilor” (O. Nicolescu, I. Verboncu-1999). În același context se înscrie și înființarea Institutului Român pentru Organizarea Muncii în anul 1927 al cărei obiectiv principal era acela de „ a face pasul necesar pentru ca România să iasă din domeniul empirismului în domeniul organizării raționale cu ajutorul științei”. Acest organism, afiliat la Consiliul Internațional de Organizare Științifică (CIOS), prin activitățile sale, a determinat aplicarea în conducerea unora din marile firme a unor concepte și metode manageriale avansate pentru acea perioadă, ceea ce explică
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
veacului al XIX-lea, deși națională prin obârșia sa, îmbogățește patriotismul filosofic al întregii omeniri culte. Immanuel Kant este originalul făuritor al „criticii”, adică al acelui suprem tribunal filosofic în fața căruia trebuie să se înfățișeze filosofiile trecute, îndeosebi raționalismul și empirismul pentru a-și legitima existența. Critica este piatra de încercare, care reprimă ceea ce nu-i rezistă dar susține și înnobilează ceea ce îi rezistă. De aceea a și fost numit „Robespierre” al filosofiei, care a ghilotinat toate concepțiile dogmatice ale trecutului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care lucrează în mod armonios, după un plan înțelept al lui Dumnezeu. El aduce o contribuție importantă în explicarea mecanică a naturii după Newton și anume, originea sistemului nostru solar. Între 1760-1770 se simte asupra sa o pronunțată înclinare spre empirismul englez, mai precis spre așa-zisul „scepticism” a lui Hume, fără a renunța total la convingerile sale raționaliste dinainte. Între 1770-1781, pregătindu-și dizertația de profesor, dă la iveală „Critica rațiunii pure”, care apoi este dezvoltată și generalizată în „Critica
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
obiectul credinței. Ceea ce nu putem cunoaște, putem crede; liberi suntem a avea o credință rațională despre ceea ce nu putem cunoaște științific. Credința nu poate fi atinsă de săgețile scepticismului, ci numai teologia națională. Deci mai presus de raționalismul dogmatic și empirismul sceptic este nevoie de o instanță superioară, un punct de vedere mai înalt. Aceasta este „critica”, care în loc să afirme sau să nege dogmatic valoarea rațiunii sau a experienței, se mulțumește a le examina critic, în ce constă valoarea și limitele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
experienței, care nu mai pot fi obiectul experienței, ci al gândirii. Prin gândire este cu putință orice experiență. Transcendentalul se referă la cunoștințele a priori (pure de orice experiență). Problema de căpetenie a „idealismului transcendental” este confruntarea cu raționalismul și empirismul din vremea sa, peste care criticismul se ridică împăcându-le în elementele lor valabile. El analizează noțiunile „corp”, „Dumnezeu”, „suflet”. Dumnezeu este argumentul antologic, iar sufletul o substanță nemuritoare. Toate cunoștințele sintetice (despre obiecte), vin din experiență (adică a posteriori
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
rafinarea lui) și să supraevaluăm cadrul empiric, practica cotidiană de suprafață, metoda, și nu temeiul ei. Cu convingerea unui acces din ce în ce mai dificil la fundamente și concepte, cei mai mulți ne restrângem (crezând, de fapt, că acestea sunt rostul și finalitatea fundamentale) la empirism, cantitativism, înțelegerea rudimentară a lucrurilor, proceselor și fenomenelor, la (auto)suficiența metodologiă și eficacitatea explicită, imediată (ce nu concepe/nu admite/nu înțelege să lase loc enigmaticului, îndoielii, misterului, necunoscutului). Suprafața elimină adâncimile, superficialitatea, profunzimile; primele ne vor numai - și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
individ, deci a dezvolta la maxim potențialitățile fiecărui individ. La originea concepției pedagogice a lui George Barițiu se află admirația pentru filosofia iluministă derivată îndeosebi din Émile a lui Jean-Jacques Rousseau, care, după expresia sa, "a curățit școlile de rugină", empirismul psihologic al lui J. Locke și ideile despre școala sătească ale lui J. H. Pestalozzi. Scopul educației era pentru G. Barițiu formarea unui om înzestrat cu cît mai multe cunoștințe legate de viață, cu o minte ascuțită și luptător pentru
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și în sociologia gustistă (...). În cercetarea realității, independent de forma sub care aceasta are loc, orientarea științifică, marxist-leninistă este hotărâtoare. Pierderea din vedere a conținutului ideologic al metodelor de cercetare nu are nimic comun cu marxismul, împinge spre subiectivism și empirism, creează teren teoriilor idealiste. Institutului de cercetări economice îi revine o mare răspundere în orientarea corespunzătoare, bazată pe învățătura marxist-leninistă, a cercetărilor monografice. Analiza profundă, multilaterală a monografiilor efectuate de secția de cercetări monografice din institut, analiză care a întârziat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sociologice privind colectivele de muncă socialiste (echipe, brigăzi etc.) reclamă elaborarea, de pe poziții marxiste, a unei teorii sociologice a micro-colectivelor, teorie care, după părerea sa, poate să utilizeze critic experiența dobândită în acest domeniu de sociometrie. Acesta, cu condiția îndepărtării empirismului și subiectivismului caracteristice microsociologiei, care prezintă realitățile psihice dintre oameni (cercetate în cadrul unor grupuri mici) drept relații sociale hotărâtoare pentru ansamblul vieții sociale. Amintim aici și interesul stârnit de referatul colegului nostru M. Cernea, în care era prezentată ipoteza cu privire la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru că "nu poate fi explicat până la capăt" (31). Așa cum a înțeles atât de bine poetul John Keats, literatura ne adâncește în gândire și ne implică atunci când încercăm să operăm cu diverși parametri critici. (295) Sigur că o gândire lineară, cu empirismul ei, cu măsurătorile ei devastatoare nu se va mulțumi cu o asemenea abordare, precum și oamenii de litere care preferă sentimentul cald și difuz al unei esențe literare transcedentale. Scopul meu este să facilitez înțelegerea și nu să ajung la un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru Moldova și respectiv 70% pentru Oltenia+Muntenia+Dobrogea. Echilibrul este oferit pentru zona Transilvania+Banat, care are doar 44% parteneriate încheiate, dar se apropie foarte mult de procentajele pentru celelalte aspecte urmărite în cercetare, sunt extrem de apropiate, ceea ce înseamnă empirismul acestor calcule. Adică, pentru zona Transilvania+Banat există 44% parteneriate, dar avem și 44% DGASPC pentru această zonă care au locașuri de cult și mai există și 31% post de preot în cadrul DGASPC. În schimb, pentru zona Moldova sunt 75
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
bunului simț. Criticul se întoarce, deci, la povestea lui Reagan pentru a o evalua din punctul de vedere al "adevărului narativ"583 pe care îl exprimă. În baza observației potrivit căreia, în contextul paradigmei narative, "criteriile epistemologice se depărtează de empirism"584, Lewis reevaluează discursul lui Reagan, din punctul de vedere al coerenței poveștilor președintelui american cu "lumea istorică a publicului său"585. Din această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii un adevăr rațional, verificabil devine mai puțin important decât plauzibilitatea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
0 și pe aceea a axiologiei propuse de Sprager, odată cu stabilirea celor șase "tipuri ideale, ce se cuvin aplicate ca scheme sau ca niște structuri normale fenomenelor realității istorice și sociale". Oricum, este neîndoielnic că Höffding a dorit să depășească empirismul psihofizic fechnerian și să țină pasul cu getaltismul, ba poate, în parte, și cu acest nou gen de vitalism german (paralel cu care se afirma, într-alt chip, și teoria bergsoniană a elanului vital) cu toate că și-a exprimat și față de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
infirmilor și accidentaților din întreg cuprinsul țării. Dr. Ion Ghiulamila a avut un rol important la nașterea și evoluția ortopediei pe baze științifice în România. Unul din obiectivele activității sale profesionale a fost să alunge din practica acestei specialități impostura, empirismul, ignoranța și să ridice ortopedia - alături de Școala de chirurgie ortopedică reprezentată de profesorul Ion Bălăcescu la rangul aceleia din marile centre europene. Probleme importante au făcut obiectul studiilor bazate pe vasta sa experiență și au fost publicate în reviste românești
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
că statul nu putea să rămână fără buget pentru anul care urma, georgiștii declarau că votarea lui devenea "un imperativ al momentului" 427. Unele din articolele publicate în presa georgistă criticau politica economică a Guvernului N. Iorga, caracterizând-o drept "empirism economic" și propuneau alternative: "Fără să se atace formele juridice ale proprietății particulare, se pot găsi totuși soluții care să integreze interesul individual și cel al statului într-un sistem raționalist al desfășurării forțelor economice"428. Cu altă ocazie, analizând
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
polarizat desemna "ansamblul forțelor de atracție și respingere pe care o unitate economică le exercită asupra bunurilor și oamenilor în spațiul geometric și ansamblul forțelor de atracție și de respingere care se exercită asupra ei înseși"97. Pentru a evita empirismul și împrăștierea subvențiilor trebuiau identificate investițiile rodnice. Ambiția de a raționaliza creșterea economică se baza pe descoperirea potrivit căreia implantările industriale depind de resursele oferite de mediul urban. Este posibil, după cum notează Olivier Guichard, "să ne bazăm pe ipoteza verosimilă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]