30,738 matches
-
un rol de jucat în ceea ce privește literatura română. Eu mă gândeam când am răspuns la întrebarea dumneavoastră la cărțile de istorie, mai ales la studiile de istorie, la analize, ca de exemplu cea a lui Lucian Boia, apărută recent în limba engleză la o editură londoneză, o carte, într-adevăr, foarte originală, care s-a bucurat de succes. Cu scriitorii, însă, se pierde destul de mult în traducere, dar asta nu înseamnă că anumiți autori români nu merită să fie cunoscuți, sau mai
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Bacovia, un poet care a folosit un limbaj cu spectru foarte redus, dar care a reușit, totuși, să vină cu asocieri nemaiîntâlnite de cuvinte. Faptul că folosește un limbaj simplu face ca traducerea să fie mult mai reușită în limba engleză. Este un poet de o mare originalitate, tradus excelent, la sfârșitul anilor ’70, de către Peter Jay și publicat de către Editura Minerva în seria aceea bilingvă de poeți. După părerea mea, această carte trebuie reeditată. Este o ediție bilingvă, iar versiunile
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
se prezintă, se oferă, anumite lucrări într-o limbă străină și aici există, desigur, o problemă în privința anumitor opere, mă gândesc, de pildă, la Sadoveanu, care pierde foarte mult în traducere datorită limbajului moldovenesc pe care îl folosește întrucât cititorul englez sau american nu are cum să aprecieze valoarea și frumusețea acestui dialect. Un alt exemplu este cazul romanului Baltagul: dacă nu știi câte ceva despre viața pastorală a ciobanilor moldoveni, nu ai cum să înțelegi rolul Vitoriei Lipan și al oamenilor
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
la începutul secolului douăzeci. IM: Iar percepția este, inevitabil, una trunchiată... DD: Nu numai asta, dar chiar relația între arendaș și țărani, sau relația dintre arendaș și boier, chiar boierul însuși este o noțiune foarte vagă pentru cititorul de limbă engleză și aici ne confruntăm cu această inaccesibilitate, aș spune, a istoriei pentru publicul anglo-american, care nu are cunoștințele necesare, ca să înțeleagă contextul acestui roman. IM: Revenind la scrierile științifice, la lucrările de cercetare: una dintre ideile preconcepute care circulă, nu
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
DD: Da, de mai multe ori, și părerea mea este că nu poți să ai pretenții ca valorile culturii tale să fie înțelese pe deplin, dacă nu faci un efort în sensul acesta. În lumea anglo-saxonă, lucrurile stau altfel: limba engleză este o limbă universală, vorbitorii ei sunt foarte blazați și acceptă greu orice literatură în traducere, deci din start literatura română are un dezavantaj. Dacă ne uităm la numărul de traduceri care se publică în fiecare an în Anglia, o să
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
din concurența dintre carte și computer. Textul rămâne text, chiar și scris pe nisip. Am citit, aproape tot ce-am citit, în limba română, dar am parcurs și cărți scrise în franceză (una, de André Frossard, am și tradus-o), engleză, italiană, rusă. M-a interesat înainte de toate literatura (cu toate genurile ei: poezie, proză, teatru, critică și istorie literară), ceea ce nu înseamnă că n-am deschis (uneori pentru a le studia cu atenție) și lucrări de filosofie, istorie, paleontologie, geografie
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
coordonată de Doina Benea. Volumul este împărțit în mai multe secțiuni: cuvânt înainte din partea coordonatoarei Doina Benea (p. 7-8), abrevieri (p. 9-10), introducerea autoarei (p. 11-14), cele șase capitole ale lucrării (p. 15-157), concluziile (p. 158-162), un rezumat în limba engleză (p. 163-178), o bibliografie consistentă (p. 179-198), repertoriul materialului epigrafic (p. 199-246), un catalog al reprezentărilor figurative (p. 247 261) și câteva diagrame cu repartiția cultelor în cadrul militarilor din Dacia (p. 262-263). Cele șase capitole ale lucrării sunt: 1. Introducere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din original; tălmăcirea celor două provoacă nu doar consternare, ci și râs: „Lecturarea celor șapte inegalabile poeme despre Iulian, (sic!) ale lui Gibbon (!!!) și Cavafy” (p. 13). Aflăm, astfel, ceea ce nimeni pe acest pământ nu știa până acum: marele istoric englez din secolul al XVIII-lea e autorul unor poeme scrise împreună cu poetul grec Cavafy, viețuitor trei veacuri mai târziu! În Mulțumiri, Bowersock ținea să-și arate recunoștința marelui editor elvețian François Paschoud pentru că, în momentul redactării cărții, i-a pus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și neortodoxe” în loc de „Un grup restrâns de istorici bisericești, ortodocși și neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24: „istoricii bisericii” în loc de „istorici ecleziastici” (vezi p. 235: „istoria ecleziastică a lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118 ed. engl.); p. 26: „the church historian Socrates” - p. 70: „istoricul ecleziast Socrate” în loc de „istoricul bisericesc Socrates”; peste tot, „Church” a fost
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
exprima toate opiniile” n-ar putea pune capăt relelor născute din univocitatea abuzivă a sectarismelor religioase sau filosofice, aceasta e singura cale pentru aflarea adevărului și împlinirea binelui. Cu deosebire relevantă ni se prezintă quadrupla motivație la care recurge filosoful englez pentru a demonstra necesitatea jocului liber al opiniilor. O reproducem cu încredințarea că e utilă pentru a corija înclinația recurentă a unora către intoleranță, în speță tentația actuală a reconstituirii, sub felurite pretexte, a cenzurii, nu doar relicvă a unei
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
doar parțial redactate, despre ele se vorbește intens, se fac speculații, se lansează zvonuri, se pun pariuri, se dă cu presupusul, se bârfește. Una dintre ele a ajuns, între timp, în rafturile bibliotecilor. Deocamdată e accesibilă doar cititorilor de limbă engleză. Editura Polirom, deținătoarea drepturilor de traducere, va lansa foarte curând și ediția românească. E vorba de Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism (”Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc”), publicată de Vladimir Tismăneanu la
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
să-mi arate acest metal. Puneți-l să ne-o dovedească.” De altfel, opera celor doi scriitori a făcut încă de la început subiectul unor substanțiale comparații, însuși Michel Butor a glosat pe marginea diferențelor de natură a scrierilor lor, scriitorul englez fiind perceput mai vizionar și mai conceptual tocmai prin neadecvarea la posibilitățile tehnice reale ale timpului, în timp ce Jules Verne „a inventariat scrupulos toate lacunele geografiei epocii sale și le-a umplut cu mituri care se dezvoltau pornind de la realități cunoscute
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
făcute la Facultatea de Litere din București, în 1932. Și tot introductiv, fragmente Dintr-un jurnal de vară, datând din anul 1942, ca un salut de încheiere a Mărturisirilor. Portretele lirice, medalioane dezvoltate, propun poeți din lirica franceză, germană, americană, engleză, clasică și modernă, excepție constituind-o deschizătorul de ciclu, Cervantes, abordat cu Don Quijote - deci cu o poză. La finele volumului, două studii tematice, Spiritul mediteranean și Poezie și plastică întregesc un autentic curs de poezie, pe epoci și meridiane, cu
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
Privea pe geamul mașinii, fără să asculte vorbăria exaltată; se întreba ce mai era în geantă - cărți, fotocopiile articolelor. Au luat o masă plăcută împreună cu logodnicul ei. Fața lui era acoperită de o barbă deasă și de ochelari. Nu vorbea engleză și de aceea i s-a părut cam posomorât.ș...ț Se simțea deja foarte amețit, când au ajuns în sfârșit într-un cartier plin de blocuri înalte. Au urcat cu liftul la ultimul etaj și fata i-a arătat
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
este ocupată de Armata Japoneză. La 4 iulie 1946 se proclamă Republica Independentă. Așa cum le place să-și spună singuri, În vinele lor curge sânge de Malay (filipinezii de bază), chinezi, spanioli, americani și arabi. Limba lor este filipineza și engleza, cu alte 10 limbi, printre care predomină spaniola, și 87 de dialecte. Religia majoritară este Romano-Catolica, urmată de protestanți (vechi și noi), musulmani și budiști. Moneda națională este peso (Php.) filipinez, 1$ USA = 44 Ph. INTAMUROS este cetatea orașului, sau
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
pus bazele, de timpuriu, unei mici orchestre numită „la Baaad”, denumire ce va anticipa capodopera sa lirică de dimensiuni remarcabile. Volumele La Baaad, Ed. Cartea Românească, 1979, La Baaad, Ed. Eminescu, 1996 și La Baaad / In Baaad, ediție bilingvă româno engleză, Ed. Junimea, 2006, reamintesc, prin forța lor vizionară, de maeștri Înaintași precum Eminescu, Arghezi, Aron Cotruș etc. La ceasul unor mari reașezări socioculturale, ne lăsăm inimile să Înalțe o rugăciune și pentru Cezar Ivănescu, cel care așa cum spunea, În urmă
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
Dostoievski, Octavio Paz și scriitorii latino-americani, precum și alte lucrări abordînd spațiul hispanic (I.A. Hita Jiménes despre Unamuno și J. Morillas despre L. Vilialonga). Aceleași aspecte (contactele, intertextualitatea, dialogul culturilor) au fost examinate și în lucrările dedicate altor spații literare - englez, nord-american, rus, francez, german, italian, japonez etc. Sînt de evidențiat, în acest sens, lucrările: Dostoievski și dialogul culturilor: biografia ca problemă de cercetare (I.Volghin); Căderea în păcat la Dostoievski și Shakespeare - transformarea unui arhetip (V. Dudkin); Woody Allen interpretîndu-l
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
optează pentru temporalitatea de tip omenesc, pe care, supunând-o sortilegiului poeziei, o preschimbă În energie de transmutare ontică a omului și a lumii”. După interludiul dedicat traducerii În engleză (toate cele trei capitole despre Luceafărul sunt urmate de versiune engleză), urmează al treilea capitol (și ultimul) de negăsit În vreo carte anterioară. El este așa dar originar, iar prin titlul propus: Eliberarea dincolo de dincolo, ca și prin subtitlul incitant: Luceafărul - poem neterminat, George Popa ne propune o interpretare proprie a
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Japonia voi câștiga bine, dar nu mă voi putea integra vreodată În societatea lor. Cu puțin Înainte să plec din țară lam găzduit pe H. B. Haas, ”tatăl nitroalcanilor”, savant de renume mondial care mi-a prefațat cartea În ediția engleză. Acesta m-a recomandat să dau consultații firmei Celanese În Corpus Christi, Texas (vezi mai sus). Prin el l-am cunoscut Îndeaproape pe Donald Othmer, profesor de inginerie chimică, faimos ca inventator, multimilionar și filantrop care a co-editat mult utilizata
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
colaboratoarea revistei noastre, împlinește în 18 martie 80 de ani. S-a născut la Bacău, unde și-a petrecut copilăria și adolescența. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București. A fost redactor la Agerpres și profesoară de limba engleză. în 1983 a emigrat în Israel. Eseistă, prozatoare și traducătoare, Gina Sebastian Alcalay a publicat volumele: Poate mâine (roman, Tel Aviv, 1994), Cei de dincolo (eseuri, Tel Aviv, 1996), Pe urmele altora (eseuri, Cartea Românească, 1997), Peregrinări (nuvele, Tel Aviv
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
non troppo), dar și în finalul ultimei secțiuni (Molto vivace), cu ecouri de bucium, redate de corni prin intervale de cvintă și octavă perfectă și septimă mică (emiterea armonicelor naturale). Imaginea luminoasă a copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal, dar și de secvențele melodice preluate din practica ansamblurilor lăutărești țigănești. Structurile sonore, asemănătoare, pe alocuri (prin atmosferă, ritm și orchestrație), cu cele bartókiene (Dansuri populare
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
profesorul de matematică” „Eu sunt BUDICĂ, profesorul de chimie” „Eu sunt RUSAN, profesoara de fizică” „Eu sunt ALBU, profesoară de tehnologie” „Eu sunt PETROVICI, profesoara de istorie” „Eu sunt NEGREA, profesoara de economie politică” „Eu sunt NĂSTURICĂ, profesoara de limbă engleză” „Eu sunt COSTACHE, profesoara de limbă franceză” „Eu sunt MOESS, profesoara de geografie” „Eu sunt BOLBORICI, profesorul de aparate electrice” „Eu sunt TUȘALIU, profesoara de fizică” „Eu sunt VASILESCU, profesorul de chimie” „Eu sunt SIMNICEANU, profesorul de educație fizică” „Eu
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
Guy Cherqui, Vocile României în Amadeus, mai 2006, reprodus în România literară nr. 22, 2 iunie 2006). Până la 40 de ani (adică până în 1947!) Eliade publicase peste 20 de volume: beletristică, memorialistică și orientalistică. Nuvelistica și eseistica (în română, franceză, engleză, italiană, portugheză și spaniolă) poate fi consultată în orice Bibliografie. Sunt peste o mie de titluri. în 1934 un publicist obscur, Ilariu Dobridor a scris un articol intitulat Un foarte oarecare: Mircea Eliade. Se referea însă la o singură carte
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
considerabil între altele am primit Operele complete ale lui Tudor Arghezi (Europa, Asia, America, vol. III, Ed. Humanitas, 2004, p. 100). Cel mai convingător document pentru ce ne-am propus să demonstrăm este pledoaria lui Eliade pentru traducerea în limba engleză a versurilor lui Arghezi, datată 11 aprilie 1974: "Criticii literari sunt de acord că Tudor Arghezi este cel mai mare poet român al acestui secol și îl consideră drept unul din cei mai originali poeți europeni ai timpurilor noastre. Varietatea
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
lui André LaCocque, căruia îi aparține superbă narațiune tradusă perfect în engleză. Se pare ca inițial fusese destinată că telefilm pentru televiziunea germană. Nu a fost însă difuzată pe unde, așa că acum există numai în format video, tradusă în limba engleză, la Chip Taylor Communications: cu titlul “Mircea Eliade, His name, His Destiny” că DVD sau Casetă VHS. Acest film este un pelerinaj atât al vieții lui Eliade, dar și al operei sale, bazat pe convorbiri cu cele mai distinse personaje
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]