444 matches
-
său, prin una dintre cele mai mici entropii. Apa devine și un element de unire, uniformizare, eliminare a polarizării, entropizare În momentul În care tehnologia crează o unealtă, navigația. Nimic mai firesc, căci orice tehnologie poluează, entropizează, iar apa este entropică prin continuumul reprezentat de Ocean. Granița devine pod, peste care trec și buni și răi. Hegemonia crează și o reacție de apărare. Sau de anihilare a ei. Dezechilibrul creat trebuie aneantizat Înainte de a se instala un altul, ca o condiție
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de un nou Imperiu, de astă dată financiar. Din nou e vorba de entropia exclusivului În raport cu nimicul din jur... Dar și acest Imperiu va vedea evadarea negentropiei, fragmentându-se În noi identități, În virtutea altui principiu, și el generator de Imperiu. Entropic. Iar asta pentru că lumea nu poate avea sfârșit. Până la urmă Însă, entropizarea e un proces spontan. Iar globalizarea este extrema pe care o poate găzdui această planetă și feleșagul nostru. Poate fi ea oprită sau barem frânată? Desigur, dar cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și, treacă-meargă, verdele. Păi entropia Își spune și aici cuvântul: În spectrul solar, albastrul și violetul, ba mai dihai ultravioletul reprezintă negentropia, chiar poartă cea mai multă energie. Culorile din celălalt capăt al spectrului sunt sărace În energie, sunt deci entropice. Pot fi compatibil, un negentropic ce sunt, adică să văd, scăldat În lumină negentropică? Nicidecum. Și prefer, de fapt sunt programat genetic astfel, culorile „calde“: de la infraroșul cuptorului până la verdele copacilor. Simplu, nu? Departe de a fi un vicios, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
economică, legătură pe care o pierde în cursul entuziasmului. Prin forțarea sa, sistemul economic tinde să-și recapete entropia joasă, pentru că "... și lupta economică se dă numai pentru entropie joasă, că și procesul economic, privit ca un tot, este pur entropic"944, 945. Dacă ar fi să facem o analogie cu organismul uman, ar trebui să spunem că o criză economică reprezintă doar boala. O boală comună, obișnuită, pentru care trebuie să aplici un tratament pentru a nu se transforma într-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
se poate determina valoarea absolută, ci numai variația. ∆G = ∆H - T · ∆S Pentru un proces spontan, ∆ G < 0, iar pentru procesele care nu decurg de la sine, ∆G > 0. Ecuația energiei libere ne arată contribuția factorului entalpic (energetic) și a celui entropic la producerea sau consumul de lucru mecanic, electric sau chimic. La reacțiile care au loc între substanțe solide sau lichide, ∆S este mic. Dacă și temperatura este scăzută, termenul T·∆S poate avea valori neglijabile. Reacțiile endoterme, de exemplu, nu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și convenție, recursul la metalimbaj, preferința accentuată pentru ludic, ironie, contradictoriu, incertitudine referențială, experiment lexical, caracterul fragmentar și dezorganizat al textului, repudierea elitismului și a seriozității convenționale, caracterul aparent fortuit și derizoriu al imageriei și al intrigii (conform unui model entropic), recurgerea la sarcasm, la grotesc și la bizarerie, la elemente tematice șocante și la procedee compoziționale abstruse, amestecul derutant între fabulos și realism, manipularea kitschului și conivența deliberată cu arsenalul de teme și procedee ale culturii „populare”, excelența și sofisticarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
s-ar putea pomeni, într-o bună zi, sufocată de blestemul fricii și lucrarea fărădelegii. Mustrarea aduce vindecare. Adeseori, Evanghelia ne rostește adevărul în față, luând dispensă de la înțelepciunea lumii, cea care predă arta sofistă a compromisului. „Adaptarea” la sistem (entropic prin definiție) ne reglează temperatura inimii în domeniul atotcuprinzător al căldicelului. Această opțiune nu este valabilă pentru cei care țin Cuvântul dumnezeiesc ca măsură a tuturor lucrurilor, a celor ce sunt ca cele ce sunt, și a celor ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
camuflaj ideologic al ereziilor gnostice din vechime. Prezentul apare ca un scenariu avortat al unui Trickster inuman. Ulcerată de resentimente și ispitită de reverii adamice, utopia a încercat - de la Campanella până la Marx - să proiecteze promisiunea edenică într-o istorie naturaliter entropică. Într-o lume industrială și tehnicizată (supremația „insistentei cereri de livrare”, în terminologia lui Heidegger: die Herausforderung), incapabilă de gândire poetică și imaginație simbolică, utopia este o escapadă cu pretenții de rigoare științifică. Totalitarismele de culoare brună și roșie au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adversari, de minge, de condițiile meteorologice, de galeria din stadion, de suporterii conaționali aflați în fața ecranelor, dar mai ales față de spectatorii dezinteresați, atrași de irupția de creativitate pe care puținele reguli ale fotbalului o fac încă posibilă 1. Când determinismul entropic al vârstei adulte își dictează prioritățile, acest har al uitării de sine se îndepărtează. Apar atunci explicațiile raționale și motivațiile economice, socotite cândva ancilare. Este adevărat: fără economie și etică, fotbalul este imposibil. Dar când privim un meci de fotbal
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tropos hyparxeos) fundamental al persoanei restaurate întru Hristos. Iubirea, ca principiu de individuare, operează atât recentrarea teopatică a persoanei individuale, cât și unificarea comunității de oameni într-un orizont eshatologic.1 Numai viața ascetică, liturgică și euharistică poate zădărnici negativitatea entropică a „ipostasului biologic”. Revelația modului de existență catolic (universal) și apofatic (unic) este Hristos. El ne descoperă iubirea ca vehicul de realizare a comuniunii intratrinitare a Dumnezeirii. Trupul lui Hristos nu face decât să reflecte, mai cu seamă în Liturghie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este hipotextul primor dial. Iar în mitologie, entropia minimă s-a înre gistrat in illo tempore. Noi nu percepem trecerea timpului, ci succesiunea stări anterioare-stări ulterioare, ceea ce, spun fizicienii, nu e semn al trecerii, ci al asimetriei timpului. Creșterea indicelui entropic se aplică și în intertextualitate. Idealul-tip este un "ou întreg", iar varianta este "oul spart". "Reperăm mitul într-un text grație constanței cantitative a unei serii de miteme. Îndată ce există fluctuație, există și derivație. Prezența literară a miturilor este
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
frastice respirând vetustețe dusă la superlativ (prăbușire), ca semn al decrepitudinii desubstanțializare siptomatică hățișul oferă și rimă semantică păienjenișului și împreună configurează traseul dedalic al inițierii. Dezordinea din purgatoriu va face sintagmă antitetică ordinii din paradisul selenar. Materia cu indice entropic tot mai mare este descrisă în cercuri concentrice: dinspre exterior (cafenea, grădină) către interior (casă, masă, carte, pagină). Constelațiile descriu trecerea de la dezordine la ordine, geometria lor marcând începutul îmblânzirii păienjenișului. Drumul către altă sistemă este marcat de câte un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ofere un set de instrumente și strategii interpretante valide, cu exersarea lor de început. Nu ne-am iluzionat că am descoperi vreun centru abisal al creației eminesciene sau mitul (nostru) personal al poetului pentru acest ideal, ar trebui învinsă învăluirea entropică în care Eminescu își apără mitul. Résumé L'hypothèse, que la thèse de doctorat vise à présenter, renvoie à la lecture de l'intertexte dans la clé du Mythe de l'Eternel Retour chez Eliade (MER). Puisque nous n'avons
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a luat reforma educațională de la capăt, în conformitate cu doctrina politică a cărui partizan era. Atare noi începuturi, foarte frecvente, au indus anomie, instabilitate și chiar anarhie în rândul profesorilor și elevilor. Deși curriculumul formal este coerent, el nu poate rezista presiunilor entropice ale diverselor hidden curricula negative care s-au iscat exploziv în școli și despre care se crede că modernizează educația. De fapt, este vorba de o catastrofă pedagogică.) Principiul individualizării. Curriculumul trebuie să răspundă trebuințelor personale ale celui care învață
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
între fizică și biologie; în esență, este vorba despre concilierea celui de-al doilea principiu al termodinamicii (legea entropiei) cu legile dezvoltării organismelor și evoluției viețuitoarelor, ceea ce a dus la vestita teorie a „nașterii ordinii din haos”, care compatibilizează dezorganizarea (entropică) cu organizarea (negentropică). Doll jr. crede că viziunea lui Prigogine este noul fundament al gândirii postmoderniste. Ea ar permite includerea în postmodernism a unor opere și cercetări care s-au vrut și s-au realizat de pe poziții declarat moderniste. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tulburări fono-articulatorii. Considerând H entropia și H’(H) cantitatea de informație respectiv gradul de organizare și progres al unui sistem cu un singur eveniment preferențial, notăm cu „p” probabilitatea evenimentului contrar. Când probabilitatea crește de la 0 până la 0,50 inclusiv, entropic H crește de la 0 până la 0,50. Dar, odată cu aceasta crește și gradul de organizare și progres H’(H) de asemenea de la 0 biți la 1 bit (pentru n=1). Pentru valorile mai mari decât 0,5 ale evenimentului preferențial
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Georgescu când, după mai bine de o jumătate de secol de cercetări ale manuscriselor, opera omnia, eminesciene par orânduite șir cu șir în tomuri, rediscutarea articulațiilor lor devine o necesitate; fie și ca (pentru) o ieșire dintr-o posibilă zonă entropică a eminescologiei. Fie și pentru o (necesară) revigorare a întregii acestei opere prin reaprinderea nucleului care-i dă și-i întreține viața; altfel, lumina pare difuză, împărțită egal peste tot și nu se mai observă diferențele de căldură". Întreprinderea exegetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care vorbim, o sursă de energie exterioară Pământului, anume Soarele. Pe ea n’o interesează spre ce stare evoluează Soarele. Ca atare, planta mijlocește de fapt diminuarea procesului de degradare a mediului terestru prin energia a cărei preț e degradarea entropică a Soarelui. Dar, la scara timpului uman și istoric, nu al celui geologic, acest aspect nu contează. Iar planta e utilă și din alte puncte de vedere. Și, indiferent ce utilizări Îi dăm, ca hrană ori materie primă ori, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doar aparentă, pentru că bilanțul energetic al planetei este de fapt nul: câtă energie primește, sub forma radiației electromagnetice, tot atâta și emite, În aceeași formă; diferă doar calitatea. Anume, Pământul primește o formă de energie superioară din punct de vedere entropic, pe care o transformă Într’o formă inferioară, reziduală − radiația infraroșie. Diferența de entropie trebuie să se conserve, adică să se acumuleze sau să se transforme În ceva, și Îndrăznesc chiar să-l numesc: informație. Fără a exclude aportul altor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Într’un cuvânt, planeta ar fi fost un exemplu tipic de “conservă” de entropie scăzută, stare pentru care sunt caracteristice toate aspectele discutate până acum; Într’o astfel de “conservă” nu se Întâmplă nimic. În antiteză, Viața conservă un nivel entropic scăzut doar În organisme, provocând Însă creșterea entropiei În exteriorul lor, deci În mediu. Apariția Vieții a declanșat un proces oxidativ continuu; motivul e simplu: Viața are nevoie de energie, iar extragerea ei din mediu e indisolubil legată de oxidarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vor păstra În interior o entropie mică, În dauna mediului pe care-l entropizează; exact ca În exemplul pajiștii. Asta o fac Întotdeauna heterotrofele. Autotrofele Însă, pentru că au acces la energia Soarelui, Își păstrează o entropie scăzută fără a degrada entropic mediul, dimpotrivă. Exact ce am spus mai demult cu alte cuvinte: plantele reduc, adică depoluează mediul. Și Încă ceva: Într’un mediu cu entropie mare vor trăi preponderent plante autotrofe; animalele vor medii cu entropie mică. Cât Îl privește pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o dă, În Mizerabilii, tot un romantic, Victor Hugo. Romantismul a fost o reacție compensatorie, de revenire la tradiție, de felul ei specifică, deci negentropică, și la natură; ambele Înnăbușite pe atunci de un clasicism cu caracter formal, uniform, deci entropic, de multe ori străin, pentru că antichitatea greco-romană era de mult pierdută În negura istoriei, străin deci societății ce-l promova dar, paradoxal, În plin proces de generalizare. De aceea, câte popoare/cultúri au promovat romantismul, tot atâtea curente romantice. Cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Însemnat. Dar care este evoluția Poetului? E o incompatibilitate crescândă a unui om negentropic cu un mediu citadin entropizat, fizic și moral, evoluție argumentată de tranziția, În Încercarea de a-și creea un mediu negentropic, de la micul și liniștitul lac, entropic deci, la imensitatea agitată, negentropică deci, a mării. Căci negentropia mării e aceea care o face, În poezia eminesciană, sălașul și refugiul zeilor primordiali, dacici, a lui Eminescu Însuși. Paranteză: oare Întâmplător Enescu a compus Vox Maris? Iar incompatibilitatea omului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mării e aceea care o face, În poezia eminesciană, sălașul și refugiul zeilor primordiali, dacici, a lui Eminescu Însuși. Paranteză: oare Întâmplător Enescu a compus Vox Maris? Iar incompatibilitatea omului negentropic cu mediul și omul entropizat e sensul Luceafărului; omul entropic, Cătălina, refuză mediul negentropic, ceresc. Rareori codrul, lacul, marea eminesciene sunt populate cu animale. Iar cele câteva nu sunt decât excepțiile ce Întăresc regula: Eminescu vede o epocă viitoare În evoluția biosferei, hegemonia vegetală pe care mi-am permis mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi aceea de a fi umplută cu aceste aluviuni, rezultând o față netedă a planetei; sau, În alți termeni, starea inițială, cu relief accidentat, adică negentropică, a planetei ar deveni, culmea paradoxului, folosind energia solară, ar deveni deci o platitudine entropică. Doar că truda picăturii de apă e o muncă de Sisif, reluată mereu când acea picătură de apă ar răsufla ușurată de munca isprăvită, și aceasta e dezlegarea paradoxului. Asta pentru că apa, În condițiile Terrei, poate exista majoritar doar În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]