601 matches
-
de toamnă nu se recoltează până nu se face proba decojirii (suberificării). Cutinizarea este diferențiată structural în funcție de specie. Cuticula nu acoperă lenticelele sau stomatele, care participă la transpirație înainte de recoltare. După recoltare, stomatele se închid. După Burton, (1982) intensitatea transpirației epidermei cutinizate este de 0,17 mg/cm 2 mbar/h la castraveți; 0,04 mg/cm2 mbar/h la tomate și 0,1 mg/cm2 mbar/h la varză. Căpățânile de varză au suprafața reală de contact cu exteriorul de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
încep să se apropie de cele ale produselor mature. Prepârga începe odată cu schimbarea culorii verzi și durează până la apariția culorii de bază. Pârga se realizează când mărimea și conținutul în substanță uscată solubilă ajunge la 9/10 din cantitatea normală, epiderma și pulpa colorate în proporție de 3/4, iar aroma caracteristică începe să apară. La unele specii, culoarea se intensifică mai repede decât ritmul de sporire al conținutului în substanță uscată solubilă, fiind necesară în permanent determinarea refractometrică. c) maturarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ordin morfologic, citologic, biochimic și fiziologic. Modificările morfologice se referă la realizarea formei și mărimii speciei și soiului, precum și la unele procese specifice, ca lignificarea, pericarpului la alune sau a mezocarpului la nuci, suberificarea tuberculilor de cartofi, cutinizarea, cerificarea celulelor epidermei la fructe sau frunze, gelificarea unor celule. În timpul maturării și apoi supramaturării au loc și alte modificări morfologice în structura țesuturilor sau a celulelor. Epiderma devine mai fermă, cuticula se îngroașă, cerurile vegetale se oxidează lent și polimerizează. Lenticelele se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pericarpului la alune sau a mezocarpului la nuci, suberificarea tuberculilor de cartofi, cutinizarea, cerificarea celulelor epidermei la fructe sau frunze, gelificarea unor celule. În timpul maturării și apoi supramaturării au loc și alte modificări morfologice în structura țesuturilor sau a celulelor. Epiderma devine mai fermă, cuticula se îngroașă, cerurile vegetale se oxidează lent și polimerizează. Lenticelele se închid parțial sau total, plastidele se modifică ca număr și structură. Numărul mitocondriilor din celule se reduce, iar la unele specii se reduce și numărul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
proporție mai mare. La pomi se produc căderi în masă a fructelor verzi, iar cele care rămân se pigmentează prematur. La mere se manifestă pătările cauzate de deficitul de calciu. Precipitațiile intense care survin după perioade secetoase, provoacă adesea crăparea epidermei la cireșe, tomate, caise, morcovi etc. La gulii sau sfeclă roșie se formează leziuni sau cavități interne. În anii ploioși produsele sunt mari, sensibile la boli, au capacitate redusă de păstrare. La mere apare rugozitatea cu o rețea suberificată pe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în vrac sau în ambalaje speciale. Deși este foarte rapidă și menține turgescența produselor, pune unele probleme suplimentare în comparație cu răcirea cu aer. În apa de răcire trebuie adăugate substanțe fungicide sau dezinfectante. Produsele umede trebuie ulterior bine zvântate. Produsele cu epidermă mai rezistentă sunt recomandate a fi prerăcite în acest mod. Cireșele recoltate mecanic sunt predispuse la crăpare dacă sunt prerăcite în apă. În Europa, metoda este mai răspândită doar în Italia. Prerăcirea în vid (vacuum cooling) este realizată prin evaporarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
întremător. Nu poți trăi frumos fără efort. Deși asociem adesea frumusețea vârstei tinere, aflăm că de fapt bătrânul este cel care are obligația de a fi frumos. El nu mai e traversat de intensitatea patimilor, la el sufletescul răzbate prin epidermă, devine lizibil. Scrierile lui Gabriel Liiceanu ori ale Gabrielei Melinescu poartă astfel de mesaje. Chiar și atunci când literatura decupează urâtul focalizându-l, o face asemeni unui chirurg, spre a îndepărta tumora, spre a-i întrerupe descreierata ei multiplicare. Scriitura valoroasă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mai mari de +24oC sau în perioadele cu temperaturi sub 10oC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice pe limb sau pe pețiol. Agentul patogen Potato virus X, face parte din grupa Potyvirus și produce incluziuni citoplasmatice în celulele epidermei și mezofilului. Virusurile au o moleculă de ARN, dimensiuni de 515 x 15 nm și prezintă o formă flexuoasă iar prin agregare dau particule alungite sau fibroase în celulele benzilor clorotice dintre nervuri. Cercul de plante gazde cuprinde genurile Solanum
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
gazdă. Din cercul de plante gazdă fac parte specii ale genului. Ciclul asexuat al ciupercii are mai multe etape. Zoosporii uniflagelați au formă ovoidală, 2-3 µm lungime, parazitează celula și se transformă în zoospor amiboidal intracelular. În momentul contactului cu epiderma frunzei, stolonul sau tuberculul, flagelul zoosporului se contractă și nucleul străpunge peretele epidermei, intră în celulă și este urmat de restul protoplastului. Această pătrundere are loc prin celulele tinere de lângă ochii tuberculilor sau prin lenticele. În celulă zoosporul devine corp
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
al ciupercii are mai multe etape. Zoosporii uniflagelați au formă ovoidală, 2-3 µm lungime, parazitează celula și se transformă în zoospor amiboidal intracelular. În momentul contactului cu epiderma frunzei, stolonul sau tuberculul, flagelul zoosporului se contractă și nucleul străpunge peretele epidermei, intră în celulă și este urmat de restul protoplastului. Această pătrundere are loc prin celulele tinere de lângă ochii tuberculilor sau prin lenticele. În celulă zoosporul devine corp amiboid care se hrănește și se transformă într-un organ special delimitat de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
îngălbenesc și se acoperă cu sporangiofori și sporangi de culoare albă pe timp umed "rot-gris" sau se brunifică și se usucăpe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din sporangiofori și sporangi, deoarece bacele tinere prezintă stomatele epidermei deschise, neacoperite de pruină, ceea ce permite ieșirea acestora în exterior. Infecția pe boabe continuă și după închiderea stomatelor, când ciuperca pătrunde prin stomatele ce se găsesc pe partea lățită a pedicelului de la baza bobului cât și prin diferite răni produse
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a limbului, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albe-lăptoase, proeminente, inelare, subepidermice. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporangilor. Frunzele cu numeroase pete se usucă prematur. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă un peduncul alungit, curbat, sepale transformate în bractei
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Aparatul vegetativ al patogenului, sifonoplastul se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși. Subepidermic, din sifonoplaști, prin strangulări repetate, apar lanțuri de zoosporangi sferici, hialini, de 13-21 µm în diametru, separați de discuri disjunctoare. La maturitate, aceștia presează asupra epidermei pe care o sfâșie. Temperaturile situate între 0-20oC (cu optim la 10oC) și umiditatea ridicată, constituie factori favorabili pentru germinarea zoosporangilor din care ies 5-8 zoospori biflagelați, ce vor infecta prin stomatele frunzelor. În urma procesului sexuat, în organele parazitate, apar
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acestea ducând la epuizarea rapidă a plantelor. Agentul patogen Stigmina carpophylla (Lév) M.B. Ellis, fam. Melanconiaceae,ord. Melanconiales,cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii formează în țesuturile subepidermale mici strome pe care apar fructificații-acervuli ce ies la suprafață prin ruperea epidermei. Conidioforii ce sunt unicelulari sau cu 1-2 septe, poartă în vârf conidii oval-cilindrice, cu 2-6 pereți transversali. Conidiile măsoară 23-62 x 9-18 µm. Epidemiologie. Conidiile răspândesc agentul patogen în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24oC și pot
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului. Agentul patogen - Rhynchosporium secalis (Oud.) Davis, fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul parazit al ciupercii se dezvoltă subcuticular, apoi trece în mezofilul frunzei unde va forma strome acoperite de epidermă (haloul brun). Pe aceste strome se diferențiază conidiofori scurți ce susțin conidiile bicelulare, falciforme, hialine, de 1220 x 2-4 µm . Epidemiologie. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20oC. Conidiile germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Pe aceste strome se diferențiază conidiofori scurți ce susțin conidiile bicelulare, falciforme, hialine, de 1220 x 2-4 µm . Epidemiologie. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20oC. Conidiile germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile de incubație apar simptomele evidente și o nouă generație de conidii. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de strome din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conidiile ce apar în centrul acestor pete. Conidioforii sunt simpli sau ramificați, mai groși la bază și susțin conidii pluricelulare, alungite, hialine, rotunjite la bază și ușor ascuțite la vârf, de 30-100 x 1,5-3,5 µm. Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă radiar și determină simptomul de “ochi”. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mici drenează în vena subclavie dreaptă. Anomaliile dezvoltării limfaticelor se manifestă ca agenezie a ductelor și ganglionilor limfatici sau ca hipoplazie primară. Dezvoltarea în exces a sacilor limfatici cervicali determină chiste limfatice numite hygromas chistică. Limfaticele capilare sunt situate sub epidermă în dermul superficial. Aceste vase drenează în canalele valvulate din dermul profund și țesutul subdermic. Limfaticele lipsesc în mușchi, tendoane, cartilaje, creier, cornee, dar sunt prezente în spațiile intermusculare. Limfaticele superficiale sunt situate deasupra fasciei profunde și sunt orientate centripet
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
construcție mai atent studiată, cu numeroase simetrii secvențiale și cu dispunerea geometrică a frazelor într-o mișcare circulară. Ca și în Aduceți verbele, versurile de aici pun în relief un principal atu poetic: „introspecția lucidă, aproape clinică, adevărată incizie pe epiderma sentimentului” (Nicolae Manolescu). Programatic, o atare pretenție se susține prin discreditarea „lumii de Dincolo” spre beneficiul realității fruste („Spun astăzi despre suferință: realitatea copleșește imaginația/ cum saloanele unui spital de rând/ umilesc Infernul” - Loc psihic I), precum și prin instrumentarea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
și ale altor scriitori și savanți ai Antichității. Grecii antici și romanii venerau delfinii, îi desenau pe monede și medalii, îi descriau în literatura lor. Dresajul delfinilor se bazează pe mângâierea pielii lor, deoarece prin mângâieri se acționează asupra receptorilor epidermei. Delfinii acceptă cu plăcere aceste mângâieri și astfel se produce apropierea dintre ei și oameni, aceasta devenind în timp o adevărată prietenie și o colaborare reciproc avantajoasă. Reflexele create la delfini se păstrează destul de mult timp, se reînoiesc foarte ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
distanțare, ci printr-o mai intimă apropiere, consumată în unirea sexuală. Ceea ce-i așteaptă pe cei doi nu este însă o „metafizică a sexului” (J. Evola) eliberată de poverile angoasei. În locul vieții transcendentale a celuilalt, corpul obiectiv întâlnește suprafața unei epiderme anonime. În locul alterității, corpul fiecăruia trăiește tautologia dorinței nesaturate. Timpul se cască de acum înainte ca orizont al repetiției. Angoasa este diminuată, dar atotprezentă tocmai prin deschiderea acestui orizont. Întrucât angoasa corespunde unei conștiințe graduale a propriei diferențieri sexuale, seducția
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
suferinței lăuntrice către experiența durerii fizice (fără agent extern). Fenomenologia nu poate ignora, pe de altă parte, experiența suferinței în interioritatea profundă a sinelui, care, deși însoțită de durere în trup, nu e cauzată de nici o violență externă, la nivelul epidermei. Poate fi aici vorba despre suferința devenită cosmos spiritual în poezie 1, în „sarcina gândirii”2 și, mai ales, în experiența crucifiantă a rugăciunii 3. Prin urmare, durerea trupului nu determină univoc suferința sinelui. Durerea survine într-un lanț de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sens, a felului în care se constituie „mediul“ modernității. „Primă“, în această analiză, nu este logica, structura unei conștiințe de sine, nici un fundament sau cod al creației culturale, ci acel ceva care întâmpină în mod nemijlocit, nealterat de identitatea conceptului: epiderma modernității, cu infinitele sale striații. După cum observă M. Savage, Benjamin alege orașul ca loc paradigmatic al modernității nu pentru a i enumera acesteia din urmă trăsăturile, gesturile, procesele definitorii, ci pentru a o surprinde în caracterul ei de ruină și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe care privirea o parcurge, urmând trăsăturile care se arată și care compun lucrurile într-o infinită oglindire reciprocă. Interesantă este observația pe care Benjamin o face pe urmele lui Georg Simmel: simțul spe cific orașului este văzul, nu auzul. Epiderma orașului, brăzdată de trăsături supuse legilor similitudinii, se arată prin chipurile trecătorilor, clădirilor, mărfurilor. Obiectele sau persoanele se recompun pentru flaneur de fiecare dată nu plecând de la ele însele, ci de la „altul“ lor. Lumea orașului capătă, în acest fel, o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și frământatul executat cu priză mare (eventual, prinzând o cută mare de țesut ̀ ntre părțile cubitale ale ambelor mâini); din practică, s-a constatat că presiunile alunecate superficiale sunt foarte puțin utile și dezagreabile, deoarece măresc hiperestezia obișnuită a epidermei la acești bolnavi. Acest mod de abordare, care durează 5-6 ședințe, poate fi completat cu câteva ciupiri executate cu vârfurile degetelor pe zonele învecinate, mai puțin afectate și mai puțin dureroase. Atunci când țesuturile și-au recuperat o oarecare suplețe și
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]