902 matches
-
intereselor diverse, procese ce urmează ideologii sociale prin care se legitimează și capătă consistență cognitivă. Explicarea patternurilor de cooperare intraorganizațională se invocă elemente politice și cognitive, mai degrabă decât rațiuni economice, Înscriind teoria economică pe linie instituționalistă și apropiindu-o epistemic de sociologie. Problema cooperării În interiorul organizațiilor se centrează pe considerații etice privind raporturile de putere din organizații, pe procesele cognitive de stabilire a scopurilor, modalitățile legitime de alocare a resurselor, pe direcțiile În care „imersiunea” organizațiilor În sistemul social mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
termenului, demonstrând contigența sa istorică. Evoluția gândirii asupra intereselor de la stadiul de păcate la statutul de asceză și apoi re-problematizarea acestora demonstrează limitele paradigmelor care consideră interesele ca date reale, stabile și puncte de plecare ale construcției teoretice. Această Întreprindere epistemică echivalează, dacă este să folosim concepția lui M. Douglas, cu producerea unui sistem taxonomic ce naturalizează În științele sociale o analogie a clasificărilor de tipul: natură - cultură pasiuni - interese irațional - rațional artă - știință femeie - bărbat. Firește, elementele de pe aceeași latură
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prin relații sociale relativ stabile (capital social) și difuziunea de concepții, ideologii proprii (capital cultural). Câmpul este un tip de organizare socială În același timp instituționalizat, dar care lasă loc acțiunii sociale și care se plasează, din punct de vedere epistemic, Între extremele teoretice ale pieței libere născută din concepția individualismului metodologic și cel al organizației instituționalizate ce rezultă dintr-o poziție macrosocială sau holistă. Câmpurile sunt spații mezosociale În care acțiunea și instituțiile interacționează pentru a explica structurile stabile atât
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
larg. Ele rezultă din stabilizarea relativă a relațiilor de cooperare Între actori, dar care sunt În același timp și relații de putere, deoarece stabilesc anumite sensuri ale cooperări și presupun o anumită distribuire a resurselor sociale. Din punct de vedere epistemic, câmpurile echivalează cu introducerea de variabile sociale, politice și culturale În modelul neoclasic al pieței, dar și cu reconsiderarea rolului acțiunii În cadrul teoriilor instituționaliste. Ele sunt structuri de interacțiuni emergente, ordonate social și cultural și se constituie În modele teoretice
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Pareto: o stare socială, S1, este mai eficientă În comparație cu alta, S2, atunci când, prin trecerea de la S1 la S2 nimeni nu pierde și cel puțin un actor câștigă. Un argument ce demonstrează fragilitatea acestei distincții, mai degrabă de ordin didactic decât epistemic, este acela că economistul North consideră mai degrabă dependența de cale decât eficiența ca variabilă cauzală În determinarea configurației instituționale. Conceptul de organizație, fiind mai larg, Îl circumscrie pe cel de firmă, aceasta din urmă fiind o organizație cu funcție de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În deceniile VII-VIII ale secolului XX, tematica feministăxe "„feministă" a fost preluată de către mediul academic din America de Nord, Europa de Vest, Australia și Noua Zeelandă. Aceasta a însemnat accesul la cunoaștere și la teoretizare înaltă, la metodologii științifice de cercetare, dobândirea unei substanțiale autorități epistemice a cercetării și teoriei feministexe "„feminist", posibilitatea de legitimare științifică a politicilor feministexe "„feminist". În estul și centrul Europei, procesul este mai lent, în primul rând pentru că până în 1989 nu a putut exista o ofertă pluralistă de educație și nu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
educație universitară exprimă o permanentă contraofensivă la adresa educării fetelor spre autoafirmare și competiție. Mollerxe "„Moller,Carol" (2002, pp. 161-167) remarca, de exemplu, faptul că studentelor li se cere să povestească lucruri factuale, și studenților, să le interpreteze, menținând o diviziune epistemică a muncii, astfel încât fetele să se adapteze faptului că propria lor autoritate epistemică este mult redusă în raport cu cea a băieților. Chiar și în mass-mediaxe "„mass-media" acest comportament care exprimă contraofensiva împotriva feminismului se manifestă, atunci când nu poate să o facă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Mollerxe "„Moller,Carol" (2002, pp. 161-167) remarca, de exemplu, faptul că studentelor li se cere să povestească lucruri factuale, și studenților, să le interpreteze, menținând o diviziune epistemică a muncii, astfel încât fetele să se adapteze faptului că propria lor autoritate epistemică este mult redusă în raport cu cea a băieților. Chiar și în mass-mediaxe "„mass-media" acest comportament care exprimă contraofensiva împotriva feminismului se manifestă, atunci când nu poate să o facă direct, în moduri indirecte. Femeilor li se cere să spună povești, eventual foarte
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
natură"-culturăxe "„cultură", publicxe "„public"-privatxe "„privat"), și-au pierdut relevanța în favoarea contextualizării și întrupării. Feminismul de acum este unul al identităților multiple. Modul standard de analiză condusese la întărirea separațiilor caracteristice gândirii dihotomice, cel puțin din punct de vedere epistemic. Vechile cadre conceptuale devin nesatisfăcătoare. Elizabeth Groszxe "„Grosz,Elisabeth" consideră că această etapă este un „feminism al autonomieixe "„feminismalautonomiei"”, care se distanțează de feminismele clasice cantonate în problema dominației paradigmelor masculinexe "„masculin" (Groszxe "„Grosz,Elisabeth", 1988). Acest feminism pleacă mai
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de ceea ce numeam „feminism misoginxe "„feminismmisogin"”. Cu alte cuvinte, chiar dacă putem admite că experiențele suplimentare naturale ale femeilor au fost tratate clasic drept argumente în favoarea poziției lor inferioare, nu putem admite că ele nu pot fi tratate actualmente ca „privilegii epistemice”. Femeile cu experiența sarcinii pot înțelege viul ca pe o percepție interioară. Ecofeminismulxe "„ecofeminism" se dovedește deosebit de creativ teoretic și are un impact ridicat în activismul feminist și ecologic. 3. Feminismul comunitariantc " 3. Feminismul comunitarian" 3.1. Caracteristici generale ale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pensionarilor sunt până la urmă rezultatul unor reprezentări, al adoptării unor sisteme de valori și norme, deci al unor decizii sociale. Relevarea dimensiunii subiectiv-interpretative (simbolice) a realității sociale și a relației inextricabile cu obiectiv-structuralul are o mare importanță în înțelegerea statutului epistemic al cercetărilor bazate pe anchetă și sondaje. Aceasta pentru că respectivele metode au prioritate în investigarea sistematică a ideilor, reprezentărilor, valorilor, atitudinilor, opiniilor etc., deci a subiectivității. Mai cu seamă când e vorba de intențiile oamenilor, e greu de închipuit că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de raționalitate axiologică. Valori, norme și criterii morale (ca just-injust) - spun asemenea cercetări empirice - sunt construcții mentale ale actorilor sociali, în funcție departicularitățile situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al axiologicului în general, se poate rezolva printr-o abordare cognitivistă. Soluția propusă ar fi următoarea. Există o raționalitate axiologică, dar nu una general valabilă. Opțiunile valorice morale ale indivizilor vor fi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
așadar abordate în mod constant cu referire la capitalism (la societățile "moderne", industriale etc., în funcție de denumiri), ceea ce înseamnă că diversele enunțuri teoretice sunt supuse unei verificări reflexive imposibil de dus la bun sfârșit, de vreme ce această verificare este complicată de decupajele epistemice și condamnată să confrunte materiale și abordări eterogene. Această reflexivitate necesară îi constrânge pe antropologi să nu rețină din societățile "moderne" din centrul sau de la periferia capitalismului după termenii în uz la acea dată decât unele scheme abstracte și generale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
puncte de vedere critice asupra ancorărilor, ideologizărilor, articulărilor sale. Paradoxal, punerea în criză a economiei s-a tradus în câmpul antropologiei prin curente contradictorii, cel dintâi fiind o anumită refulare a dimensiunii economice a fenomenelor spre o lipsă de demnitate epistemică improprie unui academism cu frontiere din ce în ce mai reduse. Studiile recente se angajează în special pe calea unui simbolism detașat de modelele structurale, din care însă este extrasă analiza situațiilor materiale și care se împarte în doi poli. O atracție pentru sincretismele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în cadrul unei perspective afirmate de separare între câmpuri sociale a priori deschise unei multitudini de strategii (familie, rezidență, asociații, sociabilitate etc.) și altele precum munca și înscrierea profesională, care ar sta sub semnul impunerilor globale. Punerea în cauză a decupajului epistemic postulat, care abandonează întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi, preocupați de a nu elimina această sferă dintr-un demers antropologic prin definiție "totalizant" privind prezentul societății. În această optică, problema
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
obiective și indică un fel de pistă hermeneutică. Capitolul 3 Industrializare, dezindustrializare* Laurent Bazin Cercetările realizate asupra întreprinderii și a raporturilor de muncă au permis instituirea unor problematici, experimentarea și confruntarea unor metode de investigație care constituie tot atâtea achiziții epistemice ale disciplinei. Progresele științifice au avut loc în prelungirea unei perioade în care munca și sfera producției se impuneau cu evidență atât în ceea ce privește influența ideologică asupra cercetărilor, cât și la nivelul fabricării realităților sociale ca piloni ai definirii statutelor, ai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a surprinde actualul, prezentul, contemporanul, formulată succesiv de G. Balandier, G. Althabe și M. Augé, se prezintă acum ca o evidență împărtășită de o largă majoritate de etnologi. Aceste calificative sunt însă foarte des utilizate ca afișaje vide de conținutul epistemic cu care le înzestraseră enunțătorii, utilizarea lor fiind prin urmare înțeleasă ca o tentativă de a conjura marginalizarea unei practici științifice. Exigența ca disciplina să reintegreze terenurile așa-zise "apropiate" alături de o etnologie exotică este de acum acceptată. Dar acest
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de acum acceptată. Dar acest lucru se întâmplă frecvent: o simplă juxtapunere în care clivajul "apropiat" / "îndepărtat" se poate reproduce, eventual transformat într-o sciziune între diversele avataruri ale "modernului" și ale "tradiționalului". Se face astfel o economie a implicațiilor epistemice ale acestor evoluții, care pot apărea atunci ca simple extensiuni sau aplicații ale disciplinei. Această situație nu este lipsită de urmări, așa cum constata M. Kilani în 1992: "Mișcarea de "repatriere" a antropologiei în societatea ei de origine se complace în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
axă centrală de problematizare modurile de înscriere a structurilor globale de dominare și de comunicare în câmpul raporturilor interpersonale, reprezentat de nivelul realității sociale în care se concretizează anchetele etnologice. Izolarea antropologiei este astfel întreținută de o serie de blocaje epistemice și de confuzii a căror depășire se dovedește astăzi necesară. Până la urmă, disciplina însăși pare să fi fost folclorizată. Este vorba desigur înainte de toate de o miză științifică internă. Aceasta îi privește însă în egală măsură pe toți actorii care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în numele eidos-ului oamenii pot face impostură, dar asta nu mă împiedică să caut și să văd eidos-ul. Bochenski rămâne însă prins la nivelul intelectului care separă și care apoi nu mai este capabil să unifice părțile; el rămâne la autoritatea epistemică și la cea deontică, și nu vede că sursa comună amândurora, sursa care le investește ca autoritate este rațiunea. Îi reproșez deci lui Bochenski că vorbește nu de autoritate, ci de autorități, așa cum europenii vorbesc de libertăți și nu de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
publică din Franța drept un model de urmat, acum ele au devenit din ce în ce mai doritoare să privească spre alte modele și mulți francezi au început chiar să învețe limba engleză, care devenea rapid lingua franca a politicii internaționale și a comunităților epistemice. Acesta a fost așadar, noul context în care au fost formulate reformele din anii 1990. Este evident că multe din aceste idei au fost păstrate cu sfințenie în legile promulgate în timpul anilor 1990, dar și în propunerile raportului Mauroy. Noua
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de dezvoltare după criteriul exactității, al predictibilității și deci al aplicabilității practice comparativ cu științele "tari" (fizică, chimie, biologie), iar, pe de altă parte, de faptul că, fiind vorba de sociouman, cunoașterea comună "este la ea acasă", având puternice atuuri epistemice și ajungând la rezultate mult mai pertinente față de prezența ei în alte domenii. Dar nu trebuie să omitem a sublinia că există o serie de limite ale cunoașterii comune care impun necesitatea demersului științific. Urmându-l în continuare pe același
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cel din Dacă cibernetica de ordinul întâi este considerată cibernetica inginerească, cibernetica de ordinul doi, cibernetica biologică, în schimb cibernetica de ordinul trei apare ca fiind cibernetica socială având, din această perspectivă, proprietăți distincte față de cele premergătoare. Astfel, la nivel epistemic, cibernetica de ordinul trei creează cunoaștere pentru ca aceasta să fie utilizată în vederea atingerii unor scopuri umane. Ideile și teoriile sociale nu sunt altceva decât instrumente și mijloace ale schimbării sociale. Dacă vrei să perfecționezi un sistem social, să spunem o
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
creații sunt știința, etica și dreptul. 7 Nevoia de a accepta ambele tipuri de utilizări se ivește atunci când se analizează adevărurile științifice sau etice. Jean Piaget a făcut distincția Între un subiect psihologic (eu Îl numesc privat) și un subiect epistemic (pe care Îl numesc public). El scria: „Subiectul epistemic (prin opoziție cu subiectul psihologic) reprezintă ceea ce au În comun toate subiectele, deoarece coordonările generale ale acțiunilor implică un element universal, specific organizării biologice”. Piaget nu avea Întru totul dreptate; el
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
a accepta ambele tipuri de utilizări se ivește atunci când se analizează adevărurile științifice sau etice. Jean Piaget a făcut distincția Între un subiect psihologic (eu Îl numesc privat) și un subiect epistemic (pe care Îl numesc public). El scria: „Subiectul epistemic (prin opoziție cu subiectul psihologic) reprezintă ceea ce au În comun toate subiectele, deoarece coordonările generale ale acțiunilor implică un element universal, specific organizării biologice”. Piaget nu avea Întru totul dreptate; el doar definește inteligența structurală comună tuturor oamenilor. Mecanismele percepției
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]