901 matches
-
la cunoaștere, ci și un proces educativ cu valențe educative; * funcția motivațională. Această funcție este cuprinsă în cea formativ-educativă, dar o semnalăm și distinct datorită semnificației deosebite pentru învățare. În măsura în care metoda, prin rezultatele ei, reușește să trezească interesul și curiozitatea epistemică, să amplifice trăirile afectiv-pozitive generate de învățare, ea creează și suportul motivațional ce devine energizorul acțiunilor viitoare, cel ce tonifică și potențiază eforturile celor care învață; * funcția instrumental - operațională. Metoda dobândește valoarea de „unealtă de lucru”, instrument, tehnică de exercițiu
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
sau în simultaneități descriptive, ca substrat sangvin al „autenticității”, „lucidității”, „anticalofilismului” sau „documentarismului psihologic”? Ce este acest material, „așa de omogen și ispititor totdeauna”, a cărui acțiune, misterioasă și fascinantă, dizolvă retortele securizate ale laboratorului critic și face inoperant tabloul epistemic - axiomatic și modelator - al retoricii literare? O primă ipoteză trimite, evident, la fluxul modern al conștiinței, teoretizat de William James și devenit, odată cu operele lui James Joyce și ale Virginiei Woolf, o constantă literară a modernității. P. nu îl prețuiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
receptivă, mobilitatea, originalitatea), aptitudini (aptitudinea de restructura, analiza, sinteza, coerența organizării). (Erika Landau, 1979, p.36) M. Miclea și I. Radu propun elaborarea unui alt model pentru factorii intelectuali ai creativității, iar activitatea intelectuală cuprinde trei etape: componențial, metacomonențial și epistemic. I 1.2.8. Teorii ale creativității elaborate în ultimile decenii Teresa M. Amabile este autoarea modelului structural al creativității bazat pe trei componente (abilități în domeniu, abilități creative și motivație intrinsecă ) și următoarele idei: * Orice persoană este capabilă de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de viață optime și efigiile unor persoane cu caracter exemplar pot constitui mană cerească pentru semenii mai tineri (Educația la superlativ, Ora de dirigenție). Totodată în câmpul semantic al evocării verbul a învăța - conjugat la modul specific uman al credinței epistemic pozitive că ești om, devenind om - consună cu verbul a învieța, a fi cu viață exemplară, cu caracter, condiție pentru a învia fie și prin urmași, a fi mereu cu proaspăt plus și puls ca în copilărie. De ce face V.
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
adresează în special studenților ce urmează cursuri sau programe universitare ori postuniversitare în domeniul administrației publice, managementului sau politicilor publice. În acest context, încercăm, în primele capitole, să introducem principalele teorii și concepte vehiculate în raport cu managementul sectorului public ca fundament epistemic pentru cercetările empirice și studiile de caz din a doua parte a lucrării. Astfel, capitolul 1 urmărește să explice noțiunile de public și privat, sector public și guvernare, precum și modelele tradiționale și reformele tendențiale în managementul sectorului public. Capitolul 2
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
categorie să poată circumscrie și cazuri cognitive, deoarece aici relația de asemănare are loc între agenți și efectele lor. Pentru a putea înțelege mai clar diferența dintre asemănarea implicată în procesul de cunoaștere și cea neutră din punct de vedere epistemic, este util să vedem ce anume spune Toma din Aquino în Summa con tra Gentiles: (ÎI.2.3.) Similitudo autem unius invenitur în altero du pliciter: uno modo, quantum ad esse naturae, sicut simili tudo caloris ignei est în re
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cum este asemănarea focului în vaz sau în simțul tactil. Cum lesne se poate observa, asemănarea implicată în procesul cunoașterii este diferită de categoriile asemănării din pasajul (ÎI.2.2.). Dar, dincolo de faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI.2.3.) nu aduce mari cla rificari: aflăm doar că asemănarea epistemică este de felul focului care există în vaz sau în simțul tactil. Nu focul, ci asemănarea lui, specia lui sensibilă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este diferită de categoriile asemănării din pasajul (ÎI.2.2.). Dar, dincolo de faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI.2.3.) nu aduce mari cla rificari: aflăm doar că asemănarea epistemică este de felul focului care există în vaz sau în simțul tactil. Nu focul, ci asemănarea lui, specia lui sensibilă este în ochi, deoarece între ochi și foc nu există nici o asemănare naturală, nici una de specie sau de gen, ci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
speciilor la nivelul senzorial și la cel intelectiv, motiv pentru care pot fi tratate la fel, si (2) faptul că manieră în care este tradus și înțeles termenul latin appre hendo, apprehendere, în forma lui pasivă apprehenditur, are un conținut epistemic. Înainte de a decide asupra aplicabilității acestui model, trebuie observat cum anume se deru leaza, punct cu punct, interpretarea lui Robert Pasnau. Pasajul cu care debutează modelul act-obiect este din Scriptum super libros Sententiarum: (ÎI.2.19.) Sciendum tamen est, quod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Capitolul I -Un nou model de învățare Strategiile didactice actuale promovează învățarea activă care se bazează pe curiozitatea epistemică, pe inițiativă, pe dezvoltarea creativității, pe îmbinarea muncii individuale cu munca în echipă, pe explorare și descoperire, pe solicitarea componentelor relaționale. Trecerea la o metodologie mai activă centrată pe elev, implică elevul în procesul de învățare.Acesta devine responsabil pentru
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3031]
-
platonism/nominalism. Conform acestei căi entitățile abstracte sunt acelea care nu au o localizare spatio-temporală și nici nu intră în interacțiuni cauzale. Plecând de aici, Benacerraf argumentează că nu putem cunoaște aceste entități. El pleacă de la anumite considerații cu privire la capacitățile epistemice umane și la măsura în care acestea ne pot furniza o cunoaștere a obiectelor matematice (abstracte) așa cum ne sunt ele date pe calea negației și își manifestă scepticismul cu privire la această cunoaștere. Ne oferă această cale o distincție clară între obiectele
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
biologia se pot apropia de a pretinde beneficii la fel de mari ca cele aduse de matematică, dar nici acestea nu ar fi făcut mare lucru fără matematică." (Resnik op. cit.: 42) Principala problemă cu care se confruntă susținătorii acestei doctrine privește accesul epistemic la lumea obiectelor matematice. Din câte se pare, platonistul întâmpină mari dificultăți când este pus în situația de a furniza o epistemologie satisfăcătoare, care să-l ajute în susținerea poziției sale ontologice. Cea(l) mai discutat(ă) provocare/argument epistemologic
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
În această formă, argumentul lui Benacerraf s-a aflat sub un atac constant din partea platoniștilor, iar ținta atacurilor a reprezentat-o în principal premisa 2. Găsim în literatură următoarele strategii: (i) este acceptată premisa 2, dar este postulată o facultate epistemică care le permite oamenilor să înțeleagă cum stau lucrurile pe tărâmul obiectelor matematice. O astfel de strategie este propusă de Godel, care consideră că suntem înzestrați cu o intuiție matematică. Problema cu această strategie este că această facultate pare a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
care trebuie să gândim inferența la cea mai bună explicație ca fiind contextuală: (i) deoarece poate varia contextul în care inferența la cea mai bună explicație este garantată: cât de importante sunt astfel de inferențe poate varia de la o situație epistemică la alta; (ii) deoarece tipul de inferență garantat poate varia în funcție de tipul și gradul de cunoaștere "background" relevant (T. Day și H. Kincaid 1994: 282). Dacă avem în vedere disputa realism / antirealism, factorii contextuali relevanți pentru evaluarea inferenței la cea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
se complică dacă vrem să mergem mai departe, deoarece matematica este luată ca izolată, iar această viziune asupra matematicii, așa cum am încercat să arătăm în capitolul 4, reprezintă sâmburele care stă la baza problemei aplicabilității. Bibliografie Azzouni, J. 1997 "Thick epistemic access: Distinguishing the mathematical from the empirical", The Journal of Philosophy 94: 472-84. Azzouni, J. 1998 "On "On what there is"", Pacific Philosophical Quarterly 79, 1-18. Azzouni, J. 2000 "Applying mathematics: An attempt to design a philosophical problem.", The Monist
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
2002 "Response to Colyvan", Mind, Vol. 111 . 441 . January. Mill, John Stuart 1884 A system of logic, Longmans, Green and Co., London. Millman, R. 1977 "Kleinian Transformation Geometry," American Mathematical Monthly 84: 338349. Morganti, M. 2004 -"On the preferability of Epistemic Structural Realism" Synthese 142. Newman, M. H. A. 1928 "Mr. Russell's "Causal Theory of Perception"", Mind vol xxxvii, no 146. Parsons, C. 2004 "Structuralism and metaphysics: The foundations of mathematics and logic", Philosophical quarterly, vol. 54, no214, pp. 56-77. Pârvu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
politică, dar cu siguranță - cred și acum - generatoare de confort moral. Extraordinara oportunitate de a studia, în baza unei burse Erasmus în Științe Politice, timp de 3 luni (ianuarie- mai 1999) la Universiteit Utrecht, în Olanda, mi-a oferit deschideri epistemice spre școala de știință politică anglo-americană. Cred că acela a fost momentul în care, efectiv, am știut că ceea ce îmi doresc este să devin profesor de științe politice în învățământul universitar. În momentul începerii stagiului doctoral, la Universitatea de stat
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pe care le luăm. Acceptarea acestei stări a devenit, în ce mă privește, parte a normalității care mă definește. Și consider că, din acest punct de vedere, sunt întrutotul coerent cu ceea ce am reușit să acumulez, până în prezent, din perspectivă epistemică. Între egalitatea de gen și resemnarea de tip mioritic Este adevărat că, fiind preocupat de teorie politică și de problematica ideologiilor politice, am intrat în contact cu elemente ale gândirii feministe. Nu mai puțin, problema egalității de gen este o
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pronume și prin substantiv, generează forțe ilocuționare precum: amenințare, reproș, dojană. 6.2. Asertivitatea Când vorbitorii optează pentru a-și asuma punctul de vedere, au la dispoziție mai multe structuri sintactice: (i) combinarea pronumelui personal de persoana I cu modalizatori epistemici (eu cred că), verbe dicendi (eu zic/spun că) în structuri propoziționale în care diferitele grade de asertivitate se marchează prin omiterea/postpunerea/antepunerea subiectului (cred că/cred eu/eu cred), prin opoziția indicativ prezent/indicativ imperfect/condițional (cred/credeam
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
indeterminare a răspunsului. Când sunt folosite, întrebările parțiale sunt adesea atenuate prin: prezumtiv (Cine o fi lăsat asta aici?), semiadverbe modalizatoare ( Ce a spus oare?), cuvinte din sfera indeterminării (care-i faza cu chimitexu?, 114), prefațarea întrebării printr-un verb epistemic (știi câte....?), introducerea unor presecvențe (vreau să te întreb ceva.../știi ceva?,,,). Observând interogativele totale sub aspectul funcționării lor în diferite contexte de comunicare, am constatat tendința de slăbire a forței interogative a întrebărilor. Când discursul se organizează în jurul perechii
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cinci factori: a) scopul activității; b) personalitatea elevului; c) cadrul concret al activității; d) personalitatea cadrului didactic; e) stilul educațional. Interdependența informativ formativ Vizează legătura funcțională existentă între conținutul acțiunii didactice și efectele psihologice ale conținutului acțiunii didactice. - asigurarea autorității epistemice a conținutului care urmează a fi predat; - asigurarea legăturilor funcționale între cunoștințe; - asigurarea calităților tipice explicației educaționale Reglarea și autoreglarea acțiunii didactice Presupune realizarea permanentă a circuitelor de conexiune inversă necesare între calitatea răspunsului elevului și calitatea activității cadrului didactic
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
oare, substitute degradate ale vechiului «socialism (sau comunism) științific»? Mimetismul științific, aparențele de științificitate - precum marile titluri academice - nu se Înscriau neapărat Într-o tradiție marxista, ideile bastarde sau folclorice internaționale fiind de toate culorile. Este mai curând pierderea monopolului epistemic revendicat de fosta știință oficială, care pretindea că dispune de o explicație ultima pentru orice fapt social, care a plasat pe cei mai puțin dotați dintre agenții săi pe poziții marginale sau În exteriorul câmpului științific. Incapabili de a renunța
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la ideologie. Din acest punct de vedere, consider că ceea ce merită a fi urmărit este calitatea de "ideolog" asumată de cărturarul ieșean naturalizat, după trecerea prin închisorile comuniste, la Cluj. Într-o epocă în care reticența față de statutul politic și epistemic al "ideologiei" era una crescută, adică imediat după 1990 (situație observabilă și astăzi, până la un punct în mod justificat), Adrian Marino se situează pe poziția de critic al ideilor și, din acest punct, trasează liniile directoare ale "liberalismului neopașoptist", acela
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Statutul epistemologiei constructiviste / 50 1.2.2. Paradigme de construcție epistemologică / 53 1.2.3. Ipoteze de tip epistemologic constructivist / 56 1.2.4. Principii de aplicare epistemologică / 59 1.2.5. Metodele epistemologiei constructiviste / 62 1.2.6. Comunitatea epistemică de securitate și apărare / 64 Capitolul II. Epistemologia constructivistă și dezvoltarea conceptuală a problemelor de securitate și apărare comună ale Uniunii Europene / 67 2.1. Explicația epistemologică modulară a expresiei "politica de securitate și apărare comună" a Uniunii Europene / 67
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
a României și Strategia Europeană de Securitate / 384 6.3. Dezvoltarea instituțională a securității și apărării naționale / 388 6.3.1. Relațiile instituționale românești în aplicarea politicii europene și naționale de securitate și apărare / 388 6.3.2. Rolul comunității epistemice românești de securitate și apărare în instituțiile europene și structurile internaționale / 392 6.4. România și procesul operațional în managementul crizelor internaționale / 395 6.4.1. Cadrul juridic privind participarea României la misiuni internaționale / 395 6.4.2. Misiunile naționale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]