1,134 matches
-
alt circuit cu autoîntărire: anomaliile motivează analiza critică a soluției practicate (explorarea factorilor intrinseci) și explorarea alternativelor. Identificarea acestora ar putea, dacă problema mai este actuală, să motiveze schimbarea strategiei. Din punctul de vedere al eficacității, este clar că modelul epistemologiei problemelor cu soluții multiple este într-o poziție productivă. Pe de o parte, explorarea factorilor intrinseci diminuează mecanismele defensive, deschizându-se perspectiva unei explorări realiste a contribuției diferiților factori explicativi. Pe de altă parte, explorarea factorilor intrinseci stimulează, prin însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
rând al analizei trec factorii explicativi intrinseci evitabili. Conturarea unor asemenea întrebări împinge spre înlocuirea modelului epistemologic al problemelor cu soluție unică prin modelul problemelor cu soluție multiplă. Se deschide astfel interesul pentru explorarea alternativelor strategice posibile. Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unicătc "Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unică" Primul pas al construirii unei paradigme a cunoașterii sociologice constructive, diferită de cea spre care este înclinată cunoașterea instituțională, îl constituie o opțiune epistemologică explicită. Problemele complexe au
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Conturarea unor asemenea întrebări împinge spre înlocuirea modelului epistemologic al problemelor cu soluție unică prin modelul problemelor cu soluție multiplă. Se deschide astfel interesul pentru explorarea alternativelor strategice posibile. Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unicătc "Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unică" Primul pas al construirii unei paradigme a cunoașterii sociologice constructive, diferită de cea spre care este înclinată cunoașterea instituțională, îl constituie o opțiune epistemologică explicită. Problemele complexe au soluții multiple care trebuie identificate și evaluate atât
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
asemănare, analogie, similitudine Grafică imagini, desene Optică oglinzi, proiecții Perceptuală date senzoriale, aparente Mentală vise, amintiri, idei, utopie Verbală metafore, descrieri Echivocul semantic, care a fost observat în actul definirii imaginii, provine și din varietatea domeniilor centrate pe studiul imaginii: * epistemologia (1. semiotica tradițională și semiotica socială; 2. epistemologia transcendentala: I. Kant, E. Cassirer, G. Bachelard, G. Durând). I. Kant ancorează percepția empirica într-o înțelegere categoriala, judecățile de experiență subordonând orice dat material unor concepte (Wunenburger [1997] 2004: 87). Participarea
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
proiecții Perceptuală date senzoriale, aparente Mentală vise, amintiri, idei, utopie Verbală metafore, descrieri Echivocul semantic, care a fost observat în actul definirii imaginii, provine și din varietatea domeniilor centrate pe studiul imaginii: * epistemologia (1. semiotica tradițională și semiotica socială; 2. epistemologia transcendentala: I. Kant, E. Cassirer, G. Bachelard, G. Durând). I. Kant ancorează percepția empirica într-o înțelegere categoriala, judecățile de experiență subordonând orice dat material unor concepte (Wunenburger [1997] 2004: 87). Participarea imaginilor la construcția reprezentării experienței, din perspectiva kantiana
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
să se poată face un pic de ordine într-o bună zi! E uimitor că filosofia - atât de promptă în a le arăta istoricilor și geografilor cum trebuie să-și practice arta lor, iar savanților cum să aplice corect principiile epistemologiei - cade ea însăși în capcană uitând să aplice în parohia ei ceea ce propovăduiește în bisericuțele din împrejurimi! Căci eu unul nu știu ca filosofia să-și fi pus undeva în practică propriile certitudini, supunând istoria disciplinei sale tirului încrucișat al
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ascunde voința de a ține departe de luminile rațiunii procesul de elaborare a unei istorii a filosofiei prezentate ca fiind unică și exclusivă, canonică și obiectivă, univocă și de necontestat? Pentru că degeaba caută cineva în fragmentele disciplinei - etică și estetică, epistemologie și antropologie, logică și politică etc. - sau în studiile adiacente așa-numitelor științe umane o secțiune consacrată examinării condițiilor scrierii sale. Nicăieri nu sunt cercetați presupușii autori care scriu istoria și care, într-un fel, o fac. Într-adevăr, un
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
etician integrist, el nu se încurcă cu activități inutile pentru a ajunge la binele suveran, la plăcere. Astfel, el renunță bucuros la matematică, fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți intra în edificiul său și fără să dispui de documente științifice în regulă; de asemenea, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
arta de a o urma pe Venus, de a te inspira de la ea, pentru a stânjeni, atât cât se poate, voința și capriciile zeului războiului. 8 Rafinarea unei rațiuni polemice. Pentru a duce un război contra războiului, Lucrețiu propune o epistemologie radical demistificatoare. Instrumentul lui? O rațiune polemică, în sensul primar al cuvântului: cine pleacă la luptă, conduce asalturi, dă lovituri crâncene și se hrănește cu cadavre părăsite pe câmpul de bătălie intelectual. Poemul expune o odisee marțială contra a tot
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cumpănite a rațiunilor, să extragi principiile, să expui toate aspectele și contextul unei cauze materiale, imanentă fiecărui efect, oricare ar fi el. Acolo unde domnește misterul, rațiunea are cuvântul ei de spus pentru a risipi tenebrele și a elimina indefinitul. Epistemologia lucrețiană vizează îndepărtarea fricii. Legile naturii, imuabile, asigură derularea armonioasă a tot ceea ce se întâmplă. Nu zei, nu forțe oculte sau puteri întunecate, ci înlănțuiri de cauze reductibile printr-un efort al spiritului. Când se amestecă și inteligența, apar relații
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
acest sens, periplul pe care l-am întreprins împreună, pe scena cercetării de factură critico-reto-rică în cadrul mai cuprinzător al domeniului Științelor comunicării, își revendică și se definește prin acea stare-de- neascundere despre care s-a vorbit și se vorbește în epistemologie dintotdeauna. Această istorie a abordărilor critice și calitative ale fenomenelor comunicaționale este istoria pe care am construit-o discursiv, recuperând din trecut exclusiv memoria personală a interpelării pe care textele pe care le-am ales spre analiză mi-au oferit
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
-se permanent În planul cunoașterii umane. „Omul real”, sau „persoana În carne și oase” (M. de Unamunoă, este totdeauna același. Ceea ce se schimbă este modul În care omul este văzut, Înțeles și valorizat. Acestea sunt aspectele care configurează o autentică „epistemologie a umanului” și care, ca orice domeniu al științelor umane, vizând subiectivul, va suferi variații În raport cu sensibilitatea, gustul, inteligența și conținutul experienței istorice. Trebuie să acceptăm faptul că „omul real”, ca ființă naturală, este diferit de „omul conceptual”, care tinde
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la metoda concordanței și a diferenței, la metoda variațiilor concomitente sau la metoda reziduurilor 1. Aceste 1.Pentru detalii privind utilizarea acestor metode în cercetarea educației, vezi Holban, 1978, ultimul capitol. Abordarea mai generală a chestiunii în tratatele de logică, epistemologie sau metodologie este prezentată în lucrările enumerate la sfîrșitul capitolului. metode surprind latura calitativă a fenomenelor investigate, conducînd la selectarea și ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
lipsa unei gîndiri strategice, în special la nivelul guvernelor, aceste "ficțiuni prin care fiecare gîndește că poate trăi pe cheltuielile celorlalți" (Fr. Bastiat). Gîndirea strategică nu poate să se dezvolte în cadrul strîns al logicii deductive (Morin), ansambliste (Castoriadis), pe care epistemologia occidentală a transformat-o într-un instrument absolut de cunoaștere. Ingineria socială și artefactul politic nu sunt cele mai recomandabile instrumente de politică economică. Managementul economic trebuie să integreze noi mijloace: spiritul, contextul, timpul. Se impune deci o cotitură spre
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
neo-keynesismul, neomarxismul ș.a. Dominantă pare să fie noua macroeconomie clasică, dar și în cadrul său existînd o mulțime de curente și tendințe. 1.3. INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA ȘTIINȚEI ECONOMICE Filosofii ce se ocupă de știința econo-mică se confruntă cu probleme de epistemologie, logică, metafizică, etică și estetică. Astfel de preocupări găsim la unii filosofi presocratici, apoi la autori importanți din perioada timpurie a filosofiei moderne, cum sunt David Hume și Immanuel Kant, iar mai apoi John Stuart Mill și William Whewel. În
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în totalitate. Această imposibilă despărțire a apelor între știință și filosofie se vede cu atît mai tulburătoare în economie și în științele sociale în general. Căci melanjul intim al celor două me-taforme ale gîndirii nu se produce numai în profunzimile epistemologiei, ca în cazul anumitor științe naturale, ci urcă la suprafață, etalînd în toată splendoarea lor turbulențele influențelor încrucișate dintre raționamentul științific și speculația filosofică. Or, în acest melanj filo-sofico-științific se dezvoltă o a treia metaformă a discursului savant, rațional și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
deci întru totul propriu; dar, întrucât era atât de bine stabilit, Skinner l-a folosit în continuarea discuției cu sensul de „prezis” sau „controlat”. Noi putem prevedea doar că în viitor vor apărea răspunsuri similare. Apărea aici o chestiune de epistemologie. După Skinner însă, unitatea și rostul științelor predictive nu constau în a oferi doar un răspuns, ci o clasă de răspunsuri. Cuvântul „operator” va fi folosit de Skinner pentru a descrie această clasă. Termenul accentua faptul că atare comportamente acționează
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
probleme legate de, spre exemplu, darwinism și de la moralitatea publică, abordările epistemologice la provocările creaționiste par să nu funcționeze. În timp ce apărătorii științei continuă să se angajeze în tactici bazate pe abordări epistemologice, creaționiștii continuă "să urce" pe provocări aparent despre epistemologie. Însă, ceea ce într-adevăr pare să-i conducă este tot ce ei văd ca implicații morale ale darwinismului. Singurul mod de a aplana acest conflict asupra moralității publicului, este acela de a-l trata ca pe o problemă a moralității
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
-l de obiectivitate, conduc la vulgarizarea lui. Steven Weinberg 7, în cartea sa Reductionism redux, publicată în 1995, enunță: "Nu înțeleg cum cineva, în afară de George, va ști vreodată cum se simte sau ce simte George". Putem respinge (ca barieră în epistemologia conștiinței) orice încercare de a separa conștiința de cunoaștere sau subiectivitatea de obiectivitate, în activitatea cerebrală. Patricia Churchland remarcă faptul că neuroștiințele cognitive au făcut mari progrese în înțelegerea bazei neuronale în perceperea culorilor, dar au lăsat, totuși, rolul calităților
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
lipsite de posibilitatea de a fi asociate cu ceva cunoscut (adică auzirea unui cuvânt nou are loc prin înregistrarea lui semantică, fonetică, grafologică și prozodică în dubla spirală). Cuvinte inițial lipsite de conținut, cum sunt cuvintele mit, morfologie, filosofie sau epistemologie, sunt supuse unui proces cerebral de asocieri complexe, care asigură cunoașterea lor conștientă. În afara acestui proces, cuvintele se șterg din cunoașterea-conștientă fonetică. Înțelegerea transformă cuvântul în noțiune nu prin conștientizarea lui, ci prin transformarea acestuia prin trecerea de la cunoaștere conștientă
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
putem reaminti ceva ce nu cunoaștem. Deci nu ne putem reaminti visele din somn fără a avea cunoașterea-conștiință activă în timpul somnului. Conștiința este abilitatea noastră de a înțelege cunoașterea, adică de a da răspunsul la întrebările "De ce?" și "Cum?". Este epistemologia cunoașterii, după cum cunoașterea este epistemologia cunoștinței. Este trecerea algoritmului cunoașterii-conștiinței raționale la algoritmul cunoașterii-conștiinței imaginative. O altă caracteristică a viselor este textul dislexic al fragmentelor de propozițiuni din vis (Allan Paivio și Roger Shepard). Trebuie adăugate, în afara acestor caracteristici, emoționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cunoaștem. Deci nu ne putem reaminti visele din somn fără a avea cunoașterea-conștiință activă în timpul somnului. Conștiința este abilitatea noastră de a înțelege cunoașterea, adică de a da răspunsul la întrebările "De ce?" și "Cum?". Este epistemologia cunoașterii, după cum cunoașterea este epistemologia cunoștinței. Este trecerea algoritmului cunoașterii-conștiinței raționale la algoritmul cunoașterii-conștiinței imaginative. O altă caracteristică a viselor este textul dislexic al fragmentelor de propozițiuni din vis (Allan Paivio și Roger Shepard). Trebuie adăugate, în afara acestor caracteristici, emoționalitatea și culoarea vie. Orbii din
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
metafizici a comunului. Unind abordarea de tip nomotetic (H.J. Eysenck, R.B. Cattell), cu cea de tip idografic ( G. Allport, C. Rogers), specifice oricărei personalități, ajungem la o reprezentare globală și posibil transferabilă a stratificării învățării umane. Ipoteze fructuoase în domeniul epistemologiei genetice și al psihosociocognitivității conduc la ideea că învățarea umană, în sensul general de „achiziție de expertiză" specifică doar omului, este produsul interacțiunii variabilelor biologice, educaționale și ale mediului sociocultural. Noile teorii asupra intelectului uman (Vosniadou, 1996) atestă o structură
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
referă aceasta pot deveni vizibili doar cu ajutorul operațiilor teoretice. Spre deosebire de structura de profunzime, "structura de suprafață" a unei situații de transmitere narativă este vizibilă în mod direct pentru cititor. Teza fundamentală a lui Hamburger Ficțiunea narativă este singurul loc din epistemologie în care eu-originaritatea (sau subiectivitatea) unei a treia persoane poate fi reprezentată în forma persoanei a treia 48 este o declarație legată de structura de profunzime și e valabilă ca atare pentru întregul gen narativ. Această structură de profunzime este
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
fost adesea extrem de strînsă, mai ales în perioada romantismului, când Fichte, Scheiling și Hegel trăiau în mijlocul poeților și când chiar și un poet atât de pur ca Hölderlin considera de datoria lui să speculeze sistematic pe marginea unor probleme de epistemologie și metafizică, în Rusia, Dostoïevski și Tolstoi au fost adesea tratați 158 pur și simplu ca filozofi și gânditori religioși, și chiar și lui Pușkin i s-a atribuit o filozofie sui generis. *10 În timpul mișcării simboliste, in Rusia a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]