562 matches
-
mare; deoarece necesită și angajarea unui arhitect. În 1869 este primită prima femeie care a rămas, după cât se știe, un caz unic, fiind internată doar provizoriu. În cele din urmă, secția de femei nu a putut fi înființată. În 1870, Epitropia a numit un medic al Ospiciului, pe Dr. Mihail Popescu, care, însă, nu s-a prezentat la post. În 1871, funcționează doctorul Radu, înlocuit și el la 1.VII de dr. Pandele Grigorescu, medicul primar al Ospiciului. În același an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se conturează ca o imagine foarte interesantă. La 1872, dr. Grigorescu, care pare să fi avut o oarecare școală psihiatrică, a inițiat înființarea unor "saloane de spectacole" pentru bolnavi, diverse ateliere de ergoterapie și "felurite distracții", cerând în acest sens Epitropiei un fond anual de numai 500 lei. Această poziție era absolut nouă, atunci, în psihiatria Moldovei. De altfel, ea atunci nu a fost înțeleasă de Epitropie, care a refuzat suma, deși nu era prea mare, nefiind nici măcar dublul salariului lunar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
spectacole" pentru bolnavi, diverse ateliere de ergoterapie și "felurite distracții", cerând în acest sens Epitropiei un fond anual de numai 500 lei. Această poziție era absolut nouă, atunci, în psihiatria Moldovei. De altfel, ea atunci nu a fost înțeleasă de Epitropie, care a refuzat suma, deși nu era prea mare, nefiind nici măcar dublul salariului lunar al unui medic primar (medicul primar era plătit cu 300 lei lunar, celelalte salarii scăzând corespunzător funcției până la 12 lei lunar, cât primea vizitiul). Pandele Grigorescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Neamț, cale de 10 km, a prilejuit ospiciului dacă nu o administrație comună, o comunitate de medici, cei mai mulți medici asigurând atât Ospiciul, cât și Spitalul din Tg. Neamț, spital care avea și el tot 80 de paturi. Ambele funcționau în cadrul Epitropiei Sf. Spiridon. Prima serie de documente la care ne referim reflectă semnificativ activitatea ospiciului, prin prisma unor inspecții efectuate de reprezentanții Epitropiei, dintre care unele personalități remarcabile. Menționăm că, în spitalul tradițional al Epitropiei Sf. Spiridon, exigentă cu administrarea instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cât și Spitalul din Tg. Neamț, spital care avea și el tot 80 de paturi. Ambele funcționau în cadrul Epitropiei Sf. Spiridon. Prima serie de documente la care ne referim reflectă semnificativ activitatea ospiciului, prin prisma unor inspecții efectuate de reprezentanții Epitropiei, dintre care unele personalități remarcabile. Menționăm că, în spitalul tradițional al Epitropiei Sf. Spiridon, exigentă cu administrarea instituțiilor sale, inspecțiile erau de obicei revizii severe, complete, meticuloase, deloc complezente. Din lunga serie de revizii făcute acestui ospiciu de diferiți epitropi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
80 de paturi. Ambele funcționau în cadrul Epitropiei Sf. Spiridon. Prima serie de documente la care ne referim reflectă semnificativ activitatea ospiciului, prin prisma unor inspecții efectuate de reprezentanții Epitropiei, dintre care unele personalități remarcabile. Menționăm că, în spitalul tradițional al Epitropiei Sf. Spiridon, exigentă cu administrarea instituțiilor sale, inspecțiile erau de obicei revizii severe, complete, meticuloase, deloc complezente. Din lunga serie de revizii făcute acestui ospiciu de diferiți epitropi, mai semnificativă este inspecția făcută de Anastase Fătu, câteva zile la rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Este mai elocvent, încă, raportul unei inspecții din 1881, efectuat de C. Thiron, personalitate cunoscută și preocupată în mod permanent de probleme de asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați din Golia și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune se va însărcina pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați din Golia și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune se va însărcina pentru a se inspecta ospiciul din Golia pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și D-lu Thironu, care actualmente se găsește la Spitalul din (sic) Tg. Neamțu" etc... că, după vizita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din bolnavi primesc mămăligă (la cerere)". Era foarte curată și spălătoria, "precum și întregul edificiu în care se află bucătăria, spălătoria și Feredeul", dar lasă de dorit inventarul "de garderobă" (inventar moale) pentru care, spun inspectorii, "suntem de avis ca: Onorabilă Epitropie Generală să trimită de urgență: mantale, căciuli, bușmachii a căror lipsă se simțește mai cu seamă fiind aproape de iarnă". În afara medicilor care deveneau în continuare, atât ospiciul, cât și spitalul din Târgu Neamț, în afara administratorului (intendent) și, probabil, a farmacistului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
20 stânjeni...". Ca aspect general, administrativ, ospiciul de la mănăstirea Neamțului, era, după cum se vede, cât se poate de bine gospodărit. Dar să pătrundem mai departe în cancelarie, unde toate registrele sunt în regulă, iar "compturile sunt făcute și înaintate Onorabilei Epitropii până la 1 septembrie trecut", iar din sumele Casei de bani, aflată și ea în "regulă desăvârșită", din suma alocată bolnavilor și servitorilor se face "o mare economie manuală despre care Onorabila Epitropie are cunoștință, fiind trecută la paragraful Economiilor". Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
regulă, iar "compturile sunt făcute și înaintate Onorabilei Epitropii până la 1 septembrie trecut", iar din sumele Casei de bani, aflată și ea în "regulă desăvârșită", din suma alocată bolnavilor și servitorilor se face "o mare economie manuală despre care Onorabila Epitropie are cunoștință, fiind trecută la paragraful Economiilor". Se descrie apoi serviciul medical asupra căruia ne oprim mai pe larg, fiind o ilustrare mai elocventă a ceea ce era un astfel de serviciu psihiatric, bine orânduit, în medicina timpului. Existau, după cum notează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
desființată și putea fi desființată. Avem informații interesante despre regimul aplicat bolnavilor mintali la Gheel, în Belgia, cu multe secole înainte. Exista în Occident o adevărată mișcare de eliberare a bolnavilor. Aceste idei au pătruns, însă, foarte greu în spiritul Epitropiei care, conservatoare, mulțumindu-se să fie gospodărite, era deseori reticentă la noutăți. Primirea bolnavilor se făcea, ca și la Golia, numai la recomandarea oficialității "a vreunei autorități recunoscute precum: Onorabila Epitropie Generală, Prefectură, Primărie etc., și cu un certificat alăturat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Aceste idei au pătruns, însă, foarte greu în spiritul Epitropiei care, conservatoare, mulțumindu-se să fie gospodărite, era deseori reticentă la noutăți. Primirea bolnavilor se făcea, ca și la Golia, numai la recomandarea oficialității "a vreunei autorități recunoscute precum: Onorabila Epitropie Generală, Prefectură, Primărie etc., și cu un certificat alăturat a medicului primar al Ospiciului". Aceste forme rigide erau totuși necesare, satisfăcând atât protecția socială, cât și aceea individuală a bolnavului, într-o epocă în care internările în ospicii erau încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
individuală a bolnavului, într-o epocă în care internările în ospicii erau încă infamante și susceptibile de abuzuri, de rea intenție. Deseori însă, atât la Golia, cât și la Neamțu, o suprastructură birocratică, de care era vinovată în special conducerea Epitropiei, complica inutil internările. Au fost cazuri când, pentru internări de urgență (manie coleroasă-furibundă sau epilepsii cu crize subintrate) bolnavii așteptau îndeplinirea formalităților de rigoare timp de mai multe săptămâni. Ni se pare însă că, și sub acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
necesități, inclusiv asistența dentară (extracțiile). Era încadrat ca medic primar, pe atunci, dr. Caragiani. Există, de asemenea, un medic secundar al cărui salariu de "150 franci lunari" este apreciat de C. Thiron ca insuficient, dr. Thiron recomandând în acest sens Epitropiei să se mărească salariul secundarului la 200 franci ("s-ar mulțumi cu 200 franci pe lună, o pâne și trei litre de carne pe zi"); noi credem că pretențiile sale sunt fundate. Nu știm însă cine deținea pe atunci acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
corpul gardienilor și masa bolnavilor, care constituiau un fel de corp de care gardianul dispunea, oficial foarte limitat, în fapt, destul de mult. La data inspecției lui Thiron devenise necesar un post de prim gardian: Am fi de avis ca Onorabila Epitropie să creeze o funcțiune de Prim Gardian și care să aibă autoritate asupra gardienilor, precum și a educa și instrui pe alienați, adică un feliu de monitori pentru bolnavi". Este evident, din nou, aceeași mentalitate. Bolnavii constituiau un corp inform, omogen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
care primea "asistență" de urgență în beciurile polițiilor locale, nealimentat și lovit. Redăm o cerere de internare și o rezoluție, ambele din cele mai ilustrative privind rezolvarea unor urgențe. Din Hârlău, cu adresa nr.1114 din 1 mai 1892, adresată Epitropiei, se cerea internarea lui Șendo Zolnstein, care fiind "atinsă de alienațiune mintală provenită din cauza beției învechită au devenitu față de societate, după cum se constată de un timp și mai este posibil a sta liber, trebuie a se interna de urgență în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de mijloace de transport etc., toate acestea explicând dificultatea cu care se rezolvau cazurile, chiar atunci când erau urgente. Este interesantă în această privință o adresă a Prefecturii Jud. lași (4040 1 din 23.06.1892) prin care Prefectul Ventura anunță Epitropiei că: "indivizii alienați notați pe contrapagină, care aparțin județului, stau de mai mult timp în arestul poliției din acest oraș fără a se lua vreo măsură a nu se ține în contra legii arestați acești oameni". Adresa se referă la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
hărăzit din vechime pentru asemenea bolnavi". La 1853, L. Steege adresa comisarului extraordinar rus, general leitenant Budlberg, un memoriu despre starea rușinoasă a acestui azil și a celui de la Neamț. În urma acestui memoriu, general maior Urusov, vizitând Golia, a determinat Epitropia să ia azilul sub administrația sa "până se va organiza un alt azil mai bun". Sub președinția aceluiași general Urusov, la 24 noiembrie 1853, sfatul administrativ a hotărât să se primească la Golia 40 de bolnavi. O comisie prezidată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Iassy" (1859), acuza guvernul de a fi impus construirea în incinta mănăstirii a unei case de alienați, care să fie întreținută de mănăstire. După ce a administrat ospiciul între 1852 și 1860, Ministerul treburilor din lăuntru al Moldovei a transmis instituția Epitropiei, acordându-i o sumă anuală de 530 galbeni. În această primă perioadă au funcționat ca medici la Golia doctorii I. Finkelstein senior, Emil Max și I. Wagner. Din datele de mai sus rezultă că situația instituției a fost cât se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
erau putrede), precum și una pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. Lenjeria era relativ suficientă, dar în stare proastă; transferată de la alte instituții ale Epitropiei, de la spitale mai importante. Existau 56 cămășoaie și 56 fuste, cearșafuri, precum și 30 "oghialuri, toate rupte". Starea de igienă a bolnavilor era precară. Condițiile de dormit, proaste, lipsa unei băi, oghialurile greu de spălat, creau, probabil, promiscuitatea, care a impresionat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
numai afecțiunilor intercurente și accidentelor și nu viza aproape deloc boala psihică în sine. Dinamica bolnavilor demonstrează și ea caracterul azilar al ospiciului, care, spre deosebire de ceea ce s-a petrecut la mănăstirea Neamțului, avea o mișcare de bolnavi foarte redusă. Însăși Epitropia Sf. Spiridon pare să fi recunoscut tacit această diferență. În adevăr, reviziile făcute Ospiciului Golia erau rare și au avut, timp îndelungat, un caracter exclusiv administrativ, în timp ce Ospiciul de la mănăstirea Neamțului era inspectat în mod frecvent de epitropi de vază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
puțin proastă. Documentele consultate la Arhivele Statului din Iași demonstrează din plin aceste afirmații care rezultă de altfel și dintr-o tradiție orală încă nedispărută. Ospiciul Golia s-a zbătut în multe dificultăți generate de birocrație, de neînțelegeri permanente dintre Epitropia Generală Sf. Spiridon și instituțiile care solicitau internări și nu primeau aprobarea necesară și de faptul că fondurile ospiciului erau totdeauna foarte sărace. Epitropia se îngrijea ca internările bolnavilor să fie suportate de instituțiile care trimeteau pentru internare pe acești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nedispărută. Ospiciul Golia s-a zbătut în multe dificultăți generate de birocrație, de neînțelegeri permanente dintre Epitropia Generală Sf. Spiridon și instituțiile care solicitau internări și nu primeau aprobarea necesară și de faptul că fondurile ospiciului erau totdeauna foarte sărace. Epitropia se îngrijea ca internările bolnavilor să fie suportate de instituțiile care trimeteau pentru internare pe acești bolnavi. În special cu Comisia Interimară a orașului Iași Epitropia a avut neînțelegeri prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem spre exemplu una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nu primeau aprobarea necesară și de faptul că fondurile ospiciului erau totdeauna foarte sărace. Epitropia se îngrijea ca internările bolnavilor să fie suportate de instituțiile care trimeteau pentru internare pe acești bolnavi. În special cu Comisia Interimară a orașului Iași Epitropia a avut neînțelegeri prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem spre exemplu una singură: Epitropia ceruse plata unei sume de bani pentru o oarecare Negruți, din lași, la Golia. Președintele Comisiei interimare cu adresa nr. 4959 din 6 mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]