501 matches
-
file de spovedanie), dicțiunea de sine, confesiunea riguroasă, deși întârziată de subterfugii descriptive ori autoironice, rămâne finalitatea de fond a poeziei lui Dan Bogdan Hanu. Miezul vastului poem intitulat O evacuare de ultimă generație (Poemul care nu poate fi întrerupt) epos nostalgic al ființei poetice, marcată atât de limitele proprii, cât și de cele ale universului pe care încearcă, inutil, să îl cuprindă în text este, din această perspectivă, cât se poate de edificator: "Capitalul (sau Capătul) (0),/ (în care mă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sesizat izvorul imaginii cosmogonice din Scrisoarea I într-o traducere germană a Rgvedei 14. Secolul XX a îmbogățit trimiterile intertextuale către filosofia indiană. Eminescu avea posibilitatea să cunoască prin traduceri: Rgveda și comentariile ei, Yajurveda, câteva Upanișade importante, fragmente din eposurile Rămăyana și Mahăbhărata, îndeosebi Bhagavad-gită, câteva Purăne, Mănava-dharma-săstra (Legile lui Manu), șase opere ale lui Kălidăsa, istoria vieții lui Buddha, relatată în Lalita-vistăra, cartea funda mentală buddhistă Dhammapada și o serie întreagă de lucrări despre istoria culturii indiene. Această listă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
prezent în capitolele 61-62), Metamorfozele (sau Măgarul de aur) al lui Apuleius, o scrisoare relativ lipsită de valențe artistice a lui Pliniu cel Tânăr către Sura etc. Lovecraft ajunge, în fine, la perioada medievală, oferind, în acest caz, exemple precum eposurile islandeze Edda și Saga sau povestirile despre nibelungi din Germania 16. Dacă trebuie luate în calcul volumele mai recente, redactate cu acribie științifică remarcabilă, trebuie să precizez că una dintre cele mai echilibrate expuneri se găsește în consistenta lucrare editată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Dictionary of Literary Themes and Motifs. Chiar și aici însă, există unele afirmații mai slab fundamentate. De exemplu, discuția despre conceptul de "teroare" (definit, în prealabil, în conformitate cu paradigmele estetice instituite de modernitate) este împinsă fără probleme până la Evul Mediu (cazul eposului anglo-saxon anonim Beowulf) și chiar până la Antichitate (cazul piesei Oedip Rege a lui Sofocle)17. În cazurile citate mai sus, nu ne confruntăm cu textura strânsă și sugestivă a unei terori în accepțiunea contemporană a termenului, ci doar cu exemple
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
simțul nuanțelor. Hiperbola intervine pentru a da dimensiuni necesare fabulosului (moara, lacul), iar timpul se relativizează după modelul basmului. Se impune stăruitor o viziune plastică; receptarea naturii, a peripețiilor evocate se face vizual (subl. în text), certificând o coordonată a eposului" (1972: 84-85). Vizualul prezent la Galaction nu se reduce la simpla înscenare a unui leitmotiv pictural: mișcarea epică și dezlănțuirea elementelor potențează sugestii mai curând cinematografice. După părerea mea, această nuvelă rămâne o subtilă meditație, infuzată de etica biblică, atât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
1853, și mai ales de balada Miorița, pe care poetul o publicase în volumul Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri, împreună cu alte balade, în 1852, într-o versiune stilizată, facilitând asimilarea lor cultă. Figurile eposului eroic popular sau cele ale basmului precum Făt-Frumos208 sau Ileana Cosânzeana constituie pentru L. Bachelin un punct de plecare pentru edificarea identității unei culturi naționale. "Figurile lui Făt-Frumos și Ileana au inspirat deja pictori și poeți, dar ele așteaptă încă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Noi vrem să-ți facem orice plăcere, ca să-ți uiți valea pentru vecie"234. Ca urmare a reiterării refuzului, care echivalează cu afront care reclamă pedeapsa maximă, păstorul este salvat in extremis de către gnomi, pe care Carmen Sylva îi împrumută eposului nordic al Edei, Kalevalei sau Cântecului Nibelungilor, gnomi care-l introduc într-o lume subpământeană. Aici i se înfățișează fantasmal Irina / Ileana, regele lumii subpământene revelându-i greșeala gravă de a-și fi abandonat turma și datoria de păstor care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un cromatism orientalizat al luminii din sud, cu un idilism exuberant sau spiritualizat al picturii românești decelabile la un Verona sau chiar Vermont. Temele medievale, care devin monedă curentă în pictura prerafaeliților, ca și ilustrarea unor legende sau episoade din eposul germanic, își transmit în ecou puterea de seducție. Spiridon Antonescu nu vede în vehicularea unei recuzite simboliste de inspirație böckliniană o formă de epigonism, aceasta pentru că alfabetul sensibilității simboliste, cu iconurile proprii, configurase deja un vocabular simbolist european, la îndemâna oricui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de cercetare complementare, precum: poetica, estetică, hermeneutica, metafizica, istoria ideilor, istoria religiilor 5. Scopul meu preliminar este acela de a arăta că, deși Blake nu urmărește să creeze un sistem în chip explicit, el o face în mod implicit. În eposul Jerusalem, Los, simbolul blakean al eului creator 6, declară emfatic: "I must Create a System, or be enslav'd by another Mans / I will not Reason & Compare: my business is to Create" (E: 153)7. Spectrul lui Los se sacrifică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a sintetiză cele spuse până acum: sunt de părere că sistemul vizionar al lui Blake este, într-adevăr, nesistematic, fiind marcat de idiosincrasii variate și diseminat într-o profuziune de texte de întindere și valoare inegale, de la bucăți ocazionale până la eposuri bine închegate. Totuși, acestea prezintă un mesaj poetic coerent și convergent, astfel încât ar putea fi recuperate din perspectiva coagulanta a unei interpretări unitare, care mi-aș dori să nu fie taxata nici drept absolutista, nici drept laxa. Spuneam mai sus
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
The Four Zoas și Milton are un dublu efect: pe de o parte, accelerează expunerea și, pe de altă parte, ascunde funcția personajelor și a relațiilor dintre ele. Mai multe pasaje eliminate sau înserate complică în mod semnificativ organizarea unor eposuri 14. Alteori, ortografia idiosincratică a lui Blake este evidentă, iar acest fapt, neutru în sine, devine supărător în cazul unor pasaje lungi și complicate, care reclamă măcar limpezime în transcriere pentru a fi înțelese. Punctuația liberă și capitalizarea aparent întâmplătoare
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Deși victorios, ultimul nu distruge universul steril creat de primul, ci încearcă să-l reconstruiască de pe alte premise. Dincolo de panoramă vie asupra morții inevitabile a operelor de artă neinspirate pe care o oferă, metaforă extinsă din Night the Fourth a eposului The Four Zoas traduce intenția eului creator de a reforma artă mimetica într-o manieră radicală, în acord cu ceea ce el consideră a fi postulatele estetice etern valabile: "Terrified Los beheld the ruins of Urizen beneath / A horrible Chaos to
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aproape matematice. Legi ascunse ale armoniei dictează o retorică aparte, fiindcă Blake este de părere că adevăratul poem trebuie să fie, simultan, profet și orator, cele două ipostaze rămânând imperative. Alternarea fragmentelor din Jerusalem este obligatorie din perspectiva cadenței unui epos. Din nou, transpare ideea de "dictare" la care eul creator este constrâns de către o putere superioară neidentificata: "When this Verse was first dictated to me I consider'd a Monotonous Cadence like that used by Milton & Shakspeare & all writers of
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
tuturor ființelor, profețita de Faptele Apostolilor (3:21). Michael Ferber punctează că neoplatonicii utilizează acest termen pentru a descrie evadarea sufletului din învelișul de carne efemera (1985, p. 189). Blake însuși este atat de obsedat de această idee, încât întregul epos Jerusalem poate fi plasat sub auspiciile sale. Până în debutul secolului al XVIII-lea, filadelfienii câștigă teren: profeții francezi, ce-și au originea în protestanții francezi din Munții Cévennes și cunoscuți sub numele de "camisarzi", ajung și în Anglia. Rupp notează
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ideal în și printr-un text care devine, astfel, motivația pentru o comunitate hermeneutica ai cărei membri împărtășesc o limbă comună" (1989, p. 223). Această aserțiune capătă sens pe deplin dacă suntem atenți la dialogul celor patru ființe din finalul eposului: "And they conversed together în Visionary forms dramatic which bright / Redounded from their Tongues în thunderous majesty, în Visions / În new Expanses, creating exemplars of Memory and of Intellect" (E: 258). 9. Profetism. Potrivit lui Hermann Gunkel, caracteristică principala a literaturii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ci reprezintă un gest conștient din partea eului poetic. Deși Blake declară că accederea la starea vizionara este singura experiență menită să aducă în ființă poemul profetic, devine evident, din studierea fie și numai a unui singur manuscris, precum cel al eposului The Four Zoas, că numeroase schimbări formale se produc la nivel textual. S-ar putea obiectă că The Four Zoas nu a fost gravat și că a rămas în stadiul de eboșa, dar obiecția pe care eu o formulez în raport cu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
numerologică între 4 și 3, prezența în poemele târzii ale lui Blake (1991, pp. 368-369). Ulterior, George Mills Harper aduce dovezi suplimentare în aceeași direcție (1969, pp. 235-255). În fine, Stuart Curran publică un studiu extins asupra modelelor structurale ale eposului Jerusalem, în care notează că 4 și 3 "reprezintă, în mare, elementul etern și cel decăzut" (1973, p. 334). În opinia mea, cheia întregii probleme rezidă în simbolistică pătratului, care, în concepția lui Blake, devine cel mai important simbol al
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
identificabil virtual în toate manifestările ontologice (un exemplu de ceea ce aș numi "panantropism blakean"). Această multiplicare argusiană este, ulterior, unificată într-o unică icoana antropica, ce-i permite eului să atingă fericirea celesta și cunoașterea supremă (vom vedea că, în eposul Jerusalem, acest Homo Magnus este incarnat de Isus). Acesta este mesajul blakean definitiv în privința salvării spirituale: "I each particle gazed / Astonishd Amazed / For each was a Mân / [...] / My Eyes more & more / Like a Șea without shore / Continue Expanding / The Heavens
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Susțin că există o evoluție constantă în scriitura lui Blake, de la profețiile timpurii, în care nivelul social este deja subminat, pe alocuri, de figuri mitologice aflate în faze incoative (precum este cazul unor personaje precum Orc sau Los), și până la eposurile de maturitate, în care cursul evenimentelor este dictat de fenomene desprinse de pe canavaua Eternității. Tocmai de aceea privesc întregul proces că pe unul cronologic, întins de la momentul elaborării profeției America (1793) și până la momentul încheierii poemului epic Jerusalem (1804-1820). Damon
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
armonia de utopia comunitară regăsita. La nivel metafizic, conflictul dintre aspectele metafizice ale ființei umane constituie criză, Apocalipsa este regenerarea, iar adevărată cunoaștere intuitivă reprezintă redescoperirea armoniei. La nivel estetic, criza este constituită de greșelile săvârșite de Milton în textul eposului Paradise Lost, războiul împotriva lui Satan, corupătorul artei vizionare, este regenerarea, iar reunificarea cu Ololon constituie regasirea armoniei. În fine, la nivel religios, criza este gelozia pe care Albion o nutrește față de Jerusalem, care este sortită să devină Mireasă Mielului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de poemele blakeene, voi evita repetițiile și nu le voi relua în continuare. Desigur, lectorul atent realizează că voi fi constrâns să las deoparte câteva intrigi secundare sau figuri mitologice de importanță mai redusă, cazuri valabile mai ales în raport cu marile eposuri. Totuși, nu voi opera niciodată selecții menite să altereze sau să trădeze adevărul analitic. 4.2. Nivelul social (America, Europe, The Song of Los) Primul nivel este cel social. Fiind axat asupra unor realități de natură concretă, el corespunde viziunii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
trebuie precizat că acesta este doar începutul; revoluția socială izbucnește în Lumea Nouă, dar flăcările sale vor mistui rapid Europa însăși. A treia secțiune, Europe, care, după Bloom, "este cel mai subtil și mai dificil poem blakean, cu excepția celor trei eposuri" (E: 903), constituie o alegorie socială și cuprinde un vast spectru de fenomene, din sfera istorică până la cea politică. Pe de altă parte, Gallant opinează că deopotrivă America și Europe "sunt poeme de strictă actualitate, încărcate de aluzii politice până
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și, în al treilea rând, apocalipsa" (1990, p. 270). De asemenea, criticii sunt de acord că poemul a fost abandonat de Blake din pricina ambițiilor prea mari și prea dificil de duș la îndeplinire. Bloom atrage atenția asupra cadrului tautologic al eposului, opinând că Blake l-a abandonat pur și simplu fiindcă acesta "explică, prea bine și prea detaliat, cum anume lumea a ajuns în întunericul epocii sale, dar nu explică deloc în ce constă acel întuneric și cum urma el să
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mai multe niveluri, incluzându-le pe cel psihologic și pe cel metafizic. Axul central, prezent atât la nivel social, cât și la nivel metafizic, este elementul antropic, fiindcă omul este miezul fenomenologiei blakeene 194. Faptul se impune chiar de la debutul eposului The Four Zoas. În Night the First, Los anunță că dramă metafizica în curs de desfășurare, menuetul confuz de durere și de suferință, intonat de conflictul dintre elemente, are loc în creierul uman: "I see the shower of blood: I
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
asupra suferințelor lui Urizen, în care un ochi critic atent ar putea desluși contururile unei metafore concentrate, încapsulând însăși esență poemului. Gloriile de odinioară ale intelectului sunt evocate de "noua fecioare învesmântate în lumina", care substituie cele nouă Nopți ale eposului. Concomitent, aceasta transfigurare expresiva confirmă interpretarea căreia am încercat să-i fiu fidel: anume că The Four Zoas constituie o materializare textuala a viziunii duble. În ansamblu, cele nouă fecioare exprimă dominația exercitată de facultatea metafizica și tentativele vane ale
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]