501 matches
-
noștri copii la începutul veacului, apoi a părinților, copii prin anii '50, care, la rândul lor, și-au întemeiat opțiunea spre... "Micul Prinț" de astăzi. Și care... Ca să nu mai vorbesc de mitologii, de basme și legende, de întreg acel epos transmis din gură în gură secole, milenii, într-o mișcare succesorală inexorabilă, legat sacru și talisman totodată. Și, astfel, leagănul nu se răcește niciodată... Mă tem că literatura pentru copii a început să fie suspectată abia când și-a fabricat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cistelecan, „Ochiul zilei de ieri”, F, 1977, 5; Ulici, Prima verba, II, 173-174; Lucian Alexiu, „Vara bunei speranțe”, O, 1979, 42; Ciobanu, Însemne, II, 253-254; Sultana Craia, În spațiul virtualității, LCF, 1980, 16; Marcel Pop-Corniș, Horia Ungureanu, între povestire și eposul rural, O, 1980, 20; Marian Odangiu, Prozatori la a doua carte, O, 1981, 4; Marcel Pop-Corniș, „Răzbunare ratată. Noaptea papagalilor”, O, 1982, 44; Constantin Ciopraga, Între „aventură” și „enigmă”, CRC, 1983, 15; Sultana Craia, „Firul de iarbă”, LCF, 1984, 14
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
războiul fizic, declanșat uneori de revoluția eliberatoare, nu trebuie să conducă la războiul tiranic înrobitor, cum a fost cazul Revoluției Franceze ("înrobirea energiei", i.e. a Prolificului, de către Devorator). Este interesant de urmărit această funcție dizolvanta a războiului la Blake, în eposul sau războiul și poezia contopindu-se în imaginea compozita a versului războinic, cu funcție intelectuală: "închizînd" în textul poetic desfășurările energice ale războiului, si pentru că războiul în sine este o "închidere" a energiei (cf. Cei patru Zoa, IX, 152), putem
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este versiunea Nopții a Șaptea scrisă de Blake probabil mai tîrziu (cf. notei editorului englez). Descrie punctul culminant al crizei cosmice, începutul însănătoșirii și profilarea unui erou (Los) al poemului. În acest sens, cum bine remarcă Harold Bloom, pînă aici eposul lui Blake nu are un erou propriu-zis, principalul protagonist fiind Urizen, la fel cum în Paradisul pierdut al lui Milton Satan predomina acțiunea din primele cărți. În această versiune a Nopții a Șaptea și în Noaptea a Opta, Blake își
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
1982, p. 242. Goian, Ion, Mitologie și cultură, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 76. Gorcea, Petru Mihai, Începutul, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 17. Grimm, Jacob, "Cel mai pur epos...", traducere, note și comentarii de Grete Tartler, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 45. Haaparanta, Anja, Epopeea națională finlandeză - 150 de ani, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 5. Haneș, Petru
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
of development of the Finnish literature are concerned, they were not the object of the present research, as those will be dealt with during the presentation of certain sources in the later chapters of this paper. Kalevala, the national Finnish epos, is not reflected in our work because it was quite visible in Romanian culture and we chose to present less known aspects of Finnish literature and culture. The second chapter briefly presents some aspects of the Romanian-Finnish diplomatic relations, reflected
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ibidem, p. 28. 186 Ibidem. 187 Ibidem. 188 Ibidem. 189 Andrei Pleșu, O bună întâlnire cu Finlanda, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 43. 190 Ibidem. 191 Ibidem. 192 Ibidem, p. 44. 193 Jacob Grimm, Cel mai pur epos, traducere de Grete Tartler, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 45. 194 Cf. Grete Tartler, Cel mai pur epos, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 45-49. 195 Cf. Ion Marin Sadoveanu, Orizontul unei lumi nobile și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 43. 190 Ibidem. 191 Ibidem. 192 Ibidem, p. 44. 193 Jacob Grimm, Cel mai pur epos, traducere de Grete Tartler, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 45. 194 Cf. Grete Tartler, Cel mai pur epos, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 45-49. 195 Cf. Ion Marin Sadoveanu, Orizontul unei lumi nobile și fabuloase, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 53-57. 196 Două tripticuri românești pentru Kalevala. Fragment din Runo I și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Aceeași critică afectuoasă, aplicată, comprehensivă. Criticul rectifică - implicit - truisme și prejudecăți critice consolidate: Impresia de rusticitate și idilism a fost numai pragul poeziei lui Coșbuc, după care nu poate fi judecat exclusiv, cum s-a încercat. Privită încă o dată, din eposul pe care îl conține, ca panoramă - acum, opera lui primește alte lumini: este o întreagă viziune poetică, populară ca duh, însă asimilându-și nesimțit modul idilic de percepție al orășeanului față de realitățile țărănești ca și măiestria unui poet savant în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: "Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor nedeslipit de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
prezent în capitolele 61-62), Metamorfozele (sau Măgarul de aur) al lui Apuleius, o scrisoare relativ lipsită de valențe artistice a lui Pliniu cel Tânăr către Sura etc. Lovecraft ajunge, în fine, la perioada medievală, oferind, în acest caz, exemple precum eposurile islandeze Edda și Saga sau povestirile despre nibelungi din Germania 16. Dacă trebuie luate în calcul volumele mai recente, redactate cu acribie științifică remarcabilă, trebuie să precizez că una dintre cele mai echilibrate expuneri se găsește în consistenta lucrare editată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Dictionary of Literary Themes and Motifs. Chiar și aici însă, există unele afirmații mai slab fundamentate. De exemplu, discuția despre conceptul de "teroare" (definit, în prealabil, în conformitate cu paradigmele estetice instituite de modernitate) este împinsă fără probleme până la Evul Mediu (cazul eposului anglo-saxon anonim Beowulf) și chiar până la Antichitate (cazul piesei Oedip Rege a lui Sofocle)17. În cazurile citate mai sus, nu ne confruntăm cu textura strânsă și sugestivă a unei terori în accepțiunea contemporană a termenului, ci doar cu exemple
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
simțul nuanțelor. Hiperbola intervine pentru a da dimensiuni necesare fabulosului (moara, lacul), iar timpul se relativizează după modelul basmului. Se impune stăruitor o viziune plastică; receptarea naturii, a peripețiilor evocate se face vizual (subl. în text), certificând o coordonată a eposului" (1972: 84-85). Vizualul prezent la Galaction nu se reduce la simpla înscenare a unui leitmotiv pictural: mișcarea epică și dezlănțuirea elementelor potențează sugestii mai curând cinematografice. După părerea mea, această nuvelă rămâne o subtilă meditație, infuzată de etica biblică, atât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
folclorică. În scrierile postume (Versuri, 1975) tema erotică există, dar femeia devine senzuală și agresivă, „o lupoaică”, iar scrisul este văzut ca o stavilă în fața acestei furtuni erotice („dragostea năvalnică” din Abia îndrăzneai...). Filonul legendar se extinde, înglobând și figurile eposului antic grec (Homer și Ahile). Aspirația spre puritate se concretizează mai puțin metaforic și mai mult tematic, clasicismul antic fiind ridicat la rang de model. Unele rezonanțe magice (se pune accentul pe metamorfoză, oamenii se schimbă, „el, într-un stejar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
origini până la 1900. Convinsă că cercetarea de teren este singura cale care poate conduce la clarificări științifice în problematica pe care și-a propus s-o dezbată, în Balade din Moldova (1986) B. a procedat inițial la studierea nemijlocită a eposului eroic contemporan în spațiul Moldovei, examen care i-a permis deopotrivă să obțină o imagine de ansamblu a fenomenului și să raporteze cântecul moldovenesc la întregul repertoriu românesc. Chiar în acest spațiu cercetătoarea distinge particularități ale unor zone ca Suceava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
de producția literară curentă, C. își îndreaptă antenele, ocazional, și spre trecut. Portrete consacră el unor figuri emblematice, din alte secole - Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Dinicu Golescu, Eminescu, Caragiale, Maiorescu; Creangă e „primul romancier al literaturii noastre, primul creator de epos într-o durată spirituală”. La originea substanțialului eseu Tudor Arghezi sunt de semnalat treisprezece comentarii preparatorii ; poetul Cuvintelor potrivite era un „romantic”. C. și-a exprimat părerile despre Lucian Blaga, Ion Barbu, G.Bacovia, V. Voiculescu, Ion Pillat, Adrian Maniu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Nătărău din Tândarânda ș.a. Atât notele poemului, cât și Prologul sau Epistolia închinătoare fac dese trimiteri la modele celebre, datorate unor autori ca Homer, Ariosto, Tasso, Milton, în care demitizarea, ironia programată și parodia se transformă în instrumentar creator de epos comic. Îndeosebi în a doua variantă a Țiganiadei, comentariile, ce însoțesc textul în note atribuite cititorilor școliți sau inocenți sub raportul informației anterioare, formează un fel de „operă paralelă” la scrierea propriu-zisă, amplificând, prin exagerări bine dirijate, comicul sursei la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
Protopopescu, Noi contribuții la biografia lui Ion Budai-Deleanu, București, 1967; Ist. lit., II, 66-68; Piru, Ist. lit., II, 87-125; Pervain, Studii, 129-192; Protopopescu, Volumul, 237-322; Cioculescu, Itinerar, I, 37-41; Balotă, Umanități, 345-349; Oarcăsu, Destine, 11-23; Ioana Em. Petrescu, Ion-Budai-Deleanu și eposul comic, Cluj, 1974; Papadima, Ipostaze, 163-189; Mircea Vaida, Ion Budai-Deleanu, București, 1977; Negrici, Figura, 93-105; Dicț. lit. 1900, 127-131; Ion Budai-Deleanu interpretat de..., îngr. și introd. Rodica Chiriacescu, București, 1980; Petrescu, Configurații, 101-111; Scarlat, Ist. poeziei, I, 192-197, 216-223; Elvira
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
și unde se întâlnesc lirismul, epicul și dramaticul; ritmul manolic (Kamadeva, nota mea), cel prin care ființa poetică se răspândește pe linia orizontului, căutând infinitul planetar bine construit, organizat și palpabil, într-o aură de neliniște suportabilă, strict omenească, proprie eposului; ritmul brâncușian (Odă "în metru antic", nota mea), prin care se manifestă cosmosul interior, fragil, cu adevărat inefabil al ființei umane și, prin care aceasta reușește să-ți controleze chiar neliniștile imediate (deci mai aproape resimțite și aparent mai tulburătoare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
asiste la domnia erei bănuielii în Franța anilor 1950-1980, o să-i puteți admira autenticitatea inocenței: cartea ei, carte-femeie, poate fi darul-oglindă făcut iubitei; sau darul-fetiș făcut iubitului. Este însă în primul rînd o ocazie de a încerca deliciile clasice ale eposului și de a te confrunta cu una dintre cele mai vechi culturi ale lumii: arhisuficient pentru o ecranizare de succes, care însă nu va putea niciodată repeta calitatea estetică a literaturii care-i va fi fiind pretextul.
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
d-sale, întrucît corpul comentariilor consacrate de-a lungul vremii producțiilor literare alcătuiește o diagramă a vieții acestora. O viață ideală în cuprinsul căreia intervin fapte, opinii, atitudini ce determină înălțări și căderi ale operelor, altfel spus se compune un epos ce se cuvine a intra, spre a ne folosi de cuvintele călinesciene, în "sinteza epică" a istoriei literare, istorie care n-ar putea fi decît "o știință inefabilă", corespunzătoare valorilor estetice, și ele, de la un prag încolo. Operele cunosc o
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
povestirea Dincolo de ploaie, unde furtunile programate au rolul de a "terraforma" spațiul imens nepopulat și acoperit de nisipuri și, totodată, de aducere a coloniilor la un numitor comun. Privirea participativă, interioară este firul după care se compune întreaga sintaxă a eposului SF. Jocul auctorial propune ca efectele experiențelor insolite să trezească reflexe, sentimente, uimiri și atitudini profund omenești. în Noaptea pragurilor, saltul intelectiv ar produce privilegiați dezumanizați, privați de fascinația așteptării, a pragurilor dintre spații și timpuri. în linia complementarității, autorul
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
roman. Populată de personaje care se mărturisesc, își exprimă opiniile, se contrag în atitudini, eventual se revarsă în reacții de opoziție, conturînd conflicte de variabile intensități și de multe ori narează, își desfășoară firul existenței ca o "poveste", ea posedă eposul său generalizator, alcătuit din aportul mai mult ori mai puțin diegetic al repondenților. Interviurile interbelice ale lui I.Valerian și mai cu seamă cele ale lui Felix Aderca, din Mărturia unei generații, corespund condiției schițate mai sus.O excelentă culegere
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
fiindcă, după echinocțiul de toamnă, ziua se arată ceva mai scurtă și nepropice rezolvirii tutulor treburilor la care se înhamă omul, dis-de-dimineață, cu bună credință". Avem a face, prin urmare, în paginile țesute des ale lui Luca Pițu, cu un epos buf al vieții nu doar literar-culturale (cu precădere iașiote, urmărite detectivistic și adnotate nu o dată în cotloanele-i cele mai ascunse și cu umile detalii salvate numai de carisma evocatorului), ci și al vieții așa-zicînd istorice, care-o înrămează mai
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
de azur din aventurile lui Burattino, care mai tîrziu devine o iubită capricioasa și fascinantă. Din lumea să real-imaginară, Cosimo duce o sumedenie de vieti real-imaginare: se îndrăgostește și trăiește o poveste de dragoste în cea mai bună tradiție a eposului cavaleresc, trece prin peripeții nemaiauzite, îmbătrînește, își pierde vigoarea, devenind umbră propriei sale amintiri, și moare, cum altfel?! dispărînd pentru totdeauna din fața oamenilor, în chip straniu și niciodată înțeles. Ceea ce e tulburător într-o asemenea lume real-imaginară este ca o
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]