326 matches
-
ci pe detectarea așa-numitei „casete a modelului”. Criticul operează constant la trei niveluri: modelele generatoare, obiectul modelării, auxiliarele tehnice. Jocurile semnificative sunt cele de la primul nivel, dar fără priza la concret a celorlalte două studiul ar fi oferit numai epura unei creativități arhiartistice. Un poem sau altul, cutare sau cutare vers nu sunt socotite decât simple aspirante la posibilul model absolut, tinzând asimptotic spre tipul lor de „poezire” ideal. Pe lângă o atât de decisă orientare deductivă, mai este de reținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
începe, RMB, 1997, 7; Theodor Damian, Roua cărților, București, 1998, 117-119; Tudor Cristea, Modele și canoane ale simbolismului central-est-european, CNP, 1999, 11-12; Horia Ion Groza, Viața poemului sau Despre lirica lui Gabriel Stănescu, CL, 2000, 11; Constantin Abăluță, Biograficul ca epură a lumii, VR, 2001, 3-4; Horia Ion Groza, Armonia și permanențele ființei românești, VR, 2001, 7-8; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 266-269; Vasile, Poezia, 248-252; Gheorghe Grigurcu, „Românii din Lumea Nouă”, RL, 2003, 13, 14. M. P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
de silabă se transcrie ie, conform ortografiei actuale. De exemplu: băeți → băieți; boer → boier; Întemeere → Întemeiere; eri → ieri; ertare → iertare; eși → ieși (mult timp, În cinematografele noastre se putea vedea scrisă inscripția eșire, care corespundea, desigur, unei anumite perioade ortografice); epure → iepure; voește → voiește etc.; - ea devine a În situații precum: datoriea → datoria; Mariea → Maria; Vieana → Viana; vieața → viața; - e se păstrează În: beutură, strein, pasere, omet, țipet, gemet, șepte, jele etc. și În: ușe, mătușe, jeratic etc., conform pronunțării regionale
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și să se întoarcă la servitoarele lui care erau și ale negustorilor jidani, după voturile cărora umbla și... adrisantul. Într-o notă publicitară erau invitați alegătorii aflați în cimitirele urbei „precum cimitirul Eternitatea, Trei Erarhi și cimitirul evreiesc de la Hanul Epure și cel din regimentele de roșiori, să se prezinte la primărie pentru a-și ridica cărțile de alegători pentru comună." Erau tușați și vitriolați tot felul de opozanți din Bârladul acestui timp: Dorneanu de la țărăniști „agățat acum de barba dlui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
comișii Ioan Nicolcescu, Alecu Tudori, Costachi Codrescu, G. Docan, P. Veisa; Praporciul G. Costăchescu; căminarul Cernat; paharnicul Iordache Popa; serdarii Costache Nanu, Pavel Apostol, Iacob Fătu; medelnicerii Mihăiță Ștefănescu, C. Goroiu; slugerul Șt. Nicolau; jitarii Iancu Țogascu (I. Romașcu), Iancu Epure; satrarul G. Damian; nobilii N. Codreanu, D. Cernat, G. și D.Cerchez, Costachi și Șt. Racliș, Costachi Ciucă, V. Ursanu; dd Iancu Epureanu, A. Bontăș, profesorul Ioan Popesco, Al. Cârjă, Lupașcu, Costachi Sturza, Beidiman (nu Beldiman); doamnele spătărese Catinca Radu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
latină, C. Alexandrescu, G(avril) Constantinovici; la Zimbrul (1850) vorniceasa Cas.. Costache, maior Pavlov, căpitan Iosef Toran, G. Oatu, Iancu Donici, Lascarachi Moldovanu, iar pe alți 12 îi lăsa nenumiți; autorul atrăgea atenția că „pentru Beidiman, Bercar, Buhnilă, 343 Docan, Epure, Gane, Juvara, Racliș, Romașcu, Vârgolici Vîrnav, Vrabie, ca și pentru Cugino de la Galați, cu rezerva cuvenită, „să vedem și Arhondologhia Moldovei de C. Sion, Iași 1892, care are și indice.” * Const. Hamangiu, în liceu fiind, publică versuri, traduceri, epigrame sub
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Geluituri (1946), apărute fragmentar în antologia Ani (1973), drastic redusă prin intervenția cenzurii - potrivit mărturiei lui Dinu Pillat, alcătuitorul ediției. Ultima fază a liricii lui N., înscrisă în eonul manierist așa cum îl înțelege un teoretician ca Gustav-René Hocke, propune o epură a spiritului într-o subtilă construcție de esențe ideale, replică la lumile „poliedrale” ale lui Ion Barbu. Această dimensiune a operei va fi cunoscută și înțeleasă numai în parte. Manuscrisele păstrează cicluri și volume inedite de versuri și - ipostază cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 28 Puris Traian Vadu Crisului nr.300, județul Bihor 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 29 Bodonea Dumitru Oradea, str. C. Coposu nr.23, et.4, ap.39, bl. Q14, județul Bihor 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 30 Ciordas Ecaterina sat Porumblaca nr. 161, județul Bihor 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31 Epure Aurica Brăila, str. Ecaterina Teodoroiu nr.70, județul Brăila 6 ─────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────── 32 Budur Niculina Brăila, str. Cărămidari nr.68, județul Brăila 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 33 Bagiac Mihăiță Brăila, b-dul Independenței nr. 134, județul Brăila 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Brăila, str.Ancorei nr.12, bl. E4, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
C, ap. 20, județul Vaslui 7 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 313 Ilie Cristina Vaslui, str. Vasile Alecsandri, bl. 39, sc.A, ap. 3, județul Vaslui 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 314 Ștefan Rodica Bârlad, str. Dr. Gh. Vrabie, bl. ES, sc. A, ap. 15, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 315 Epure Nicolae Vaslui, str. Vasile Alecsandri, bl. 40, sc. B, ap. 7, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 316 Popa Constantă Vaslui Str. Ștefan cel Mare bl.40 sc.B ap. 15 județul Vaslui 20 ──────���───────────────────────────────────────────────────────────────────────── 317 Istrate Aurel comună Perieni, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 318
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
încrustat în cer, simt miros de belșug. Dealurile se încovoaie sub arături de catifea, foșnetul de mătase al arinilor te înfioară, lumina dulce se pierde printre crengile argintii ale copacilor. Ce plăcut este să admiri peisajul multicolor al toamnei ! Loredana Epure NINGE ! Parcă mă anunța vântul pe care-l auzeam trecând pe lângă casa mea, de frumusețea ce avea să mă întâmpine afară ! Când, grăbită, am deschis ușa, am văzut visul care mă aștepta frumos, atât cât poate fi de frumos un
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
obiceiului românesc) și în această listă se poate citi strădania de a civiliza, de a franțuzi (mai ales prin nume) bucate altminteri destul de fruste pentru papilele gustative occidentale. Uneori acest efort naște preparate culinare cu denumiri amuzante, cum ar fi „epure de Sighișoara à la Bucureșteanca“ (nu vom condamna intenția de fuziune interregională, care ar trebui chiar stimulată, dar pomenirea dublei proveniențe, una a produsului și cealaltă a tehnologiei, e hilară). Nostime mai sunt „musacaua à la Moldova“ (nimeni nu afirmă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mecanic, impur și hâd, lirica lui traduce, de la un capăt la celălalt, o voltaică tensiune de depășire a cotidianului și a materiei joase, ceea ce în planul limbajului corespunde cu stilizarea și esențializarea notației, până la punctul în care imaginea ei devine epură confină cu figura (opusă polemic) a spiritului. Ambii poli ai operațiunii de transgresie sunt reprezentați fără nici o urmă de retorică a exhibării eului, ci - cu toată personalizarea gramaticală - în registrul moral și estetic al impersonalității suverane. Retras în cochilia sinelui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
valoarea versurilor lor fiind submediocră. Proză semnează Radu Movilă, Ion V. Butnariu (fragmente din romanul Inimă de mamă). De oarecare interes sunt comentariile didactice de istorie literară și, uneori, de critică literară despre Liviu Rebreanu (Const. Popovici), Duiliu Zamfirescu (Al. Epure), Petrarca (M. Niccolo), Grigore Ureche (Al. Epure). Sunt de semnalat interviurile cu Ionel Teodoreanu și Emanoil Bucuța. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287824_a_289153]
-
Radu Movilă, Ion V. Butnariu (fragmente din romanul Inimă de mamă). De oarecare interes sunt comentariile didactice de istorie literară și, uneori, de critică literară despre Liviu Rebreanu (Const. Popovici), Duiliu Zamfirescu (Al. Epure), Petrarca (M. Niccolo), Grigore Ureche (Al. Epure). Sunt de semnalat interviurile cu Ionel Teodoreanu și Emanoil Bucuța. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287824_a_289153]
-
pierzându-și aura de întâmplare pe care i-o conferă libertatea umană. Sau altfel spus: menirea este înscenarea libertății la nivelul unei necesități absconse. * Întrucât destinul nu are în vedere decât dialogul solitar cu limita interioară, teoria destinului devine o epură a vieții, deci ceea ce rămâne din viața unui om după ce din economia ei au fost eliminate: 1) presiunea limitelor exterioare; 2) imprevizibilul ca factor al reușitei și eșecului; 3) iraționalitatea lumii umane ca efect final al întretăierii unor țeluri divergente
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
carte de călătorie, RFR, 1938, 7; Radu Patrulius, George Matei Cantacuzino, „Arhitectura”, 1975, 4, 5; Anghelescu, Creație, 117-244; Zaciu, Lancea, 129-145; Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, București, 1982, 79-80; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982, 547-548; Felea, Prezența, 140-145; Maftei, Personalități, V, 67-70; Ierunca, Subiect, 31-36; Z. Ornea, Scrieri postume ale lui G. M. Cantacuzino, RL, 1993, 22; Mihai Zamfir, La Bruyère în Moldova, RL, 1994, 10; Dicț. scriit. rom., I, 437-440; Zaciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
decadente, însă răspunde unei sensibilități simboliste descărcate de negativismul propriu temelor și reprezentării decadente. Rodolphe Rapetti descoperă această "misoginie fascinată" vehiculată de ipostazele feminității prezente în arta plastică, deopotrivă cu o idealizare a corpului feminin decantat de energiile libidinale până la epura spectrală menită să ofere o contrapondere expresiilor volitive ale libidoului, incarnată de femeia fatală. Femeia apare deopotrivă ca un vampir sexual și ca o ființă vampirizată, emaciată, clorotică, de o hipersensibilitate ostentatorie. Și într-un caz și în celălalt, isteria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unor țidule și părți date pe jumătate de bătrân și nu pe bătrân întreg. Patru sunt bătrânii pe care s-au dat asemenea părți și țidule. La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic) și izbașea Dima (de unde Dimaci), cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că tradiția cu privire la întemeierea satului Suraia este identică, în esența sa, cu tradiția privind întemeierea satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
venituri și de satisfacere a nevoilor traiului. Pentru datarea primei împărțiri a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100 ostași, se întâlnește în Moldova la începutul secolului al XVII-lea. Ca prezență demografică, de locuitori devălmași, la care putem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în martie 1852 Judecătoriei ținutului Tecuci să dispună a i „să alegi și a stâlpi” niște cumpărături, pe care le făcuse anterior „în hotarul moșiei Umbrărești di pi la unii din răzășii acei moșii”, din bătrânii Manea, Sobieschi, Scurtu, Rahilia, Epure, Calalbu, Țarălungă, stânjeni care, adunați, însumau 80 unități, cumpărătorul dorind acum să și-i strângă laolaltă într-un singur trup de moșie. Cererea pentru alegerea și adunarea lor la un loc nu și-ar fi avut motivație și nici nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În documentul din 29 iunie 1697, prin care se face „Socotiala a patru bătrâni din satul Torcești”, stabilindu-se descendenții acestora, găsim în fruntea celor opt părtași din „bătrânul lui Gurban” pe un „Hilip din Umbrărești” cu urmașii săi, Mihail Epure, tot umbrăreștean, fiul său, Nastasiuc, el fiind unul din cei 34 bătrâni pe care umbla satul Umbrăreștii-răzeși, menționat în acte ulterioare cu funcția de iuzbașă. Dar sunt și alte nume comune Umbrăreștilor și Torceștilor, dintre ele amintim cele mai frecvente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Întâlnim aspectul acesta și la Umbrărești, dar mai puțin precizat decât la Cudalbi, când, în decembrie 1835, cilenul trimis de Judecătoria ținutului Tecuci, medelnicerul Dimitrie Papadopol, stabilește la fața locului părțile vândute și nevândute de către răzeșii „din bătrânul izbașa Năstasă Epure”. Unora din ultimele generații li se atribuie numai câte 3 palme, 2 palmace și 2/3 (exact așa în textul original), fără a se arăta ce reprezintă fracția, dar deducem că 2/3 din palmac, ceea ce ar da, după hotarnica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diferitele grupe de familie ale unei așezări devălmașe”, cum a crezut și a scris cercetătorul jurist C. Constantinescu-Mircești în lucrarea Vrancea arhaică. Pentru câțiva bătrâni umbrăreșteni am găsit date din care rezultă viețuirea lor reală la Umbrărești (Vlasie, iuzbașa Năstase Epure, Mihăilă Azimioară, Guneș), că unii din descendenții bătrânilor originari au preluat această calitate în amintirea urmașilor și în scris după câteva generații (Rahilie, Bobocea, Murgoci), am identificat numele unor bătrâni originari despre care nu se mai ținea minte în sat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pârâul Valea Sărată, pct. Bărbătescu, sat Pietrari │ │ │ │ │de Sus, pentru punerea în siguranță a platformei drumului comunal DC 151 Refacere pod peste pârâul Bistrița pe drumul comunal DC 124, sat Dumbrăvești │Comuna Tomșani │ 2189 Refacere podeț peste pârâul Bistrița, pct. Epure, sat Foleștii de Jos Refacere pod peste pârâul Valea Neagoții, pct. Șodolescu, sat Bogdănești Refacere punți pietonale în punctele: Apă Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
pârâul Valea Sărată, pct. Bărbătescu, sat Pietrari │ │ │ │ │de Sus, pentru punerea în siguranță a platformei drumului comunal DC 151 Refacere pod peste pârâul Bistrița pe drumul comunal DC 124, sat Dumbrăvești │Comuna Tomșani │ 2189 Refacere podeț peste pârâul Bistrița, pct. Epure, sat Foleștii de Jos Refacere pod peste pârâul Valea Neagoții, pct. Șodolescu, sat Bogdănești Refacere punți pietonale în punctele: Apă Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]