KorAP: Find »[drukola/base=ereditate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...59 >

1,457 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

mai largi, ale comunității. În opinia sa, cheia acestui proces era educația responsabilă din punct de vedere eugenic. Un alt aspect important al lucrării lui Preda este felul În care accentuează capacitatea unui factor de mediu, educația, de a „corecta” ereditatea. În dezbaterile pe marginea caracteristicilor ereditare, cei mai mulți eugeniști români au adoptat argumentul mendelian al intransmisibilității caracteristicilor dobândite de la o generație la alta, o poziție contrară cu cea a neolamarckienilor 9. Argumentul mendelian a fost folosit În special de mișcările eugeniste

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
argument similar În favoarea promovării unor programe de asistență socială selectivă, pentru populația rurală din România. În unul dintre eseurile sale, Iordache Făcăoaru a atacat deschis teoriile evoluționiste lamarckiene și implicațiile acestora În sensul posibilității ca, prin educație, să fie modificată ereditatea: Nici una din experiențele de până acum nu confirmă teoria eredităței caracterelor dobândite ș...ț. Efectul exercițiului, al instrucțiunei și al educației se limitează la existența individuală. Modificările organice și achizițiile psihice ale părinților nu se transmit urmașilor. Pentru ridicarea nivelului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În realizarea tranformărilor sociale, eugeniștii au argumentat că trăsăturile biologice, precum personalitatea, caracterul moral sau inteligența, deși erau În mare măsură moștenite, existau În fiecare individ doar ca „potențialități”, și nu ca aptitudini complet dezvoltate. Într-un studiu extensiv despre ereditatea caracteristicilor intelectului și ale psihicului, publicat În 1944, Salvator Cupcea susține că „genele nu produc caractere propriu zis, ci ele determină anumite directive de evoluție”13. O astfel de afirmație le-a permis eugeniștilor să susțină că, deși ereditatea rămânea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
despre ereditatea caracteristicilor intelectului și ale psihicului, publicat În 1944, Salvator Cupcea susține că „genele nu produc caractere propriu zis, ci ele determină anumite directive de evoluție”13. O astfel de afirmație le-a permis eugeniștilor să susțină că, deși ereditatea rămânea factorul cel mai important În evoluție, acțiunea sa trebuia Însă stimulată prin cultivarea acelor trăsături ereditare cu potențialul de a aduce cele mai multe beneficii bunăstării comunității. În opinia eugeniștilor, Însăși noțiunea de educație trebuia redefinită pentru a desemna procesul de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
educație la sate. Printre criteriile de selecție a studenților propuse de eugeniști, etnia era la fel de importantă ca și clasa. Genul era un alt criteriu de reformă a educației. Existau totuși diferențe de opinie Între eugeniști În privința relației dintre gen și ereditatea inteligenței și a aptitudinilor specifice. În Biopolitica, Moldovan afirmase cu tărie că fetele trebuiau să primească o educație diferită de cea a băieților, nu doar pentru că trebuiau să se pregătească pentru roluri sociale specifice femeilor, ci și din cauză că se nășteau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
economic, școlile țărănești pentru femei aveau ca obiectiv „Selecționarea, Întărirea și conservarea capitalului biologic uman al neamului nostru”72. Ca să Își poată Împlini misiunea eugenică În viața de zi cu zi, femeile de la sate trebuiau să studieze noțiuni elementare de ereditate și să Înțeleagă semnificația celulei familiale, din perspectivă eugenică. De asemenea, ele trebuiau să dobândească o mai bună cunoaștere științifică a rolurilor lor de mame, Învățând cum să Îngrijească sănătatea fizică și spirituală a unui copil. De aceea, participantele primeau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de propunere nu avea nici un precedent În România. La acel moment, noțiunile de biologie se predau numai În liceu, iar materialul de studiu includea mai degrabă subiecte de botanică, zoologie și anatomie decât teme de igienă personală, sănătate publică și ereditate umană. Obiectivul eugeniștilor era, astfel, foarte ambițios, dar explicabil În logica dorinței adepților eugeniei de a familiariza studenții cu o paradigmă științifică ce reprezenta o școală de gândire a cărei autoritate era deja recunoscută În Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pentru anumite afecțiuni specifice. În astfel de explicații, autorul realizează legături Între probleme familiare cititorului, precum tuberculoza sau alcoolismul, și viziunea sa generală despre rolul fiecărui individ În economia sănătății viitoare a națiunii, Într-un limbaj care reduce complexitatea teoriilor eredității (de exemplu, argumentul controversat al eredității caracteristicilor dobândite) la afirmații simpliste În același timp În care dramatizează semnificația acțiunilor individuale. Într-o secțiune despre importanța căsătoriei și a copiilor, manualul oferă următoarea descriere: Familia... nu reprezintă decât o veriga din

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de explicații, autorul realizează legături Între probleme familiare cititorului, precum tuberculoza sau alcoolismul, și viziunea sa generală despre rolul fiecărui individ În economia sănătății viitoare a națiunii, Într-un limbaj care reduce complexitatea teoriilor eredității (de exemplu, argumentul controversat al eredității caracteristicilor dobândite) la afirmații simpliste În același timp În care dramatizează semnificația acțiunilor individuale. Într-o secțiune despre importanța căsătoriei și a copiilor, manualul oferă următoarea descriere: Familia... nu reprezintă decât o veriga din lanțul unui șir Întreg de generații

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
elev sau student În conformitate cu legile speciei, cu interesele comunității și, În final, cu trăsăturile individuale 85. Universitățile au fost cadrul În care eugeniștii au acționat cel mai ferm În sensul biologizării educației. Biologia și, În mod special, aspectele sociale ale eredității trebuiau să fie Însușite la un nivel avansat, ca parte obligatorie a educației universitare. În aceeași perioadă, Dimitrie Gusti, pe atunci ministrul Instrucțiunii, inițiase un proiect care, la rândul său, evidenția importanța acțiunii sociale În procesul de educație. Proiectul purta

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
proiect care, la rândul său, evidenția importanța acțiunii sociale În procesul de educație. Proiectul purta numele bine cunoscut de Școală monografică de cercetare socială 86. Gusti era el Însuși un susținător al ideilor lui Moldovan și a introdus noțiuni de ereditate biologică atât la seminariile sale de sociologie, cât și În cercetările de teren. Unul dintre primii specialiști invitați de Gusti În seminariile sale cu scopul de a prezenta noțiunile de ereditate biologică a fost Iordache Făcăoaru 87. În analiza diferitelor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
al ideilor lui Moldovan și a introdus noțiuni de ereditate biologică atât la seminariile sale de sociologie, cât și În cercetările de teren. Unul dintre primii specialiști invitați de Gusti În seminariile sale cu scopul de a prezenta noțiunile de ereditate biologică a fost Iordache Făcăoaru 87. În analiza diferitelor probleme pe care le observau la sate, studenții erau solicitați să investigheze gravitatea unor maladii sociale, precum alcoolismul, și să descrie aceste probleme ca fiind amenințări potențiale la adresa integrității biologice a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
toate acestea, guvernarea legionară de scurtă durată și apoi regimul lui Antonescu au continuat multe dintre transformările deja Începute În deceniile anterioare 102. Medicii și Învățătorii erau În continuare responsabili cu educarea maselor rurale În spiritul noțiunilor de igienă și ereditate. În unele forumuri educaționale au intervenit Însă câteva schimbări importante În discursul despre sănătate, ereditate și avans eugenic. Parametrii fundamentali de organizare a educației s-au schimbat de la un sistem complex și cuprinzător de selecție a studenților, În care erau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
dintre transformările deja Începute În deceniile anterioare 102. Medicii și Învățătorii erau În continuare responsabili cu educarea maselor rurale În spiritul noțiunilor de igienă și ereditate. În unele forumuri educaționale au intervenit Însă câteva schimbări importante În discursul despre sănătate, ereditate și avans eugenic. Parametrii fundamentali de organizare a educației s-au schimbat de la un sistem complex și cuprinzător de selecție a studenților, În care erau luate În considerare talentele și aptitudinile ereditare și capacitățile intelectuale, la simpla excludere a evreilor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
vinovații acestor procese, deoarece pare că am avea prea puțin de câștigat dacă am descoperi un individ pe care să Îl putem numi responsabil pentru biologizarea extremismului de dreapta În perioada războiului. Mai important este faptul că ideile eugeniste despre ereditatea biologică câștigaseră o susținere semnificativă către sfârșitul anilor ’30, dar, În același timp, erau din ce În ce mai mult reformulate de o retorică negativă și exclusivistă ce afirma explicit necesitatea ca statul să exercite un control coercitiv asupra educației cetățenilor săi, Într-o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
au determinat reconceptualizarea perspectivelor teoretice de analiză a transformărilor României după primul război mondial. Problemele rezultate În urma acestor transformări au fost interpretate printr-o prismă biologizantă, care a determinat și imaginarea unor soluții centrate pe importanța corpului și a legilor eredității, considerate mult mai relevante decât tradițiile socioculturale. Mișcarea eugenistă a oferit cadrul și mijloacele de promovare a biologiei ca disciplină științifică În corpul principal al dezbaterilor intelectuale și, mai important, la nivelul instituțiilor academice și universitare. Eugeniștii au contribuit esențial

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
unei paradigme științifice de tip biologist, cu precădere În cadrul diferitelor științe sociale. Cercetători români precum geograful Simion Mehedinți, sociologii Dimitrie Gusti și Petre Andrei, avocatul Ioan Vasilescu-Buciumi, antropologii Constantin Velluda și Francisc Rainer și-au Însușit determinismul biologic și importanța eredității ca adevăruri fundamentale pentru disciplinele pe care le reprezentau. În consecință, au Întreprins un demers conștient de redefinire a variabilelor celor mai importante pentru sociologie sau istorie și chiar a scopurilor acestor discipline sociale, În acord cu noile fundamente. În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a scopurilor acestor discipline sociale, În acord cu noile fundamente. În opinia multor astfel de intelectuali, profesiile din care făceau parte trebuiau să depășească nivelul simplei analize detașate a faptelor pentru a deveni actori În elaborarea politicilor publice. Dacă prin ereditate se realiza legătura dintre generații, atunci nici o cercetare nu se putea opri În analiza datelor la relevarea consecințelor pentru prezent, ci trebuia, de fapt, să proiecteze toate rezultatele În viitor. Ca un corolar la activitatea de popularizare a limbajului și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
superior de educație și al studenților. Eugeniștii au folosit limbajul științei și al obiectivității pentru a delegitima principiile libertății și ale democrației, pe care le considerau concepte iraționale, pentru că, În opinia unor astfel de autori, se opuneau legilor universale ale eredității, diferențierii speciei și evoluției. Eugeniștii considerau că pretențiile de autonomie ale indivizilor asupra propriilor acțiuni erau revendicări iresponsabile care ignorau precondițiile ereditare ale dezvoltării și comportamentului individual. Mai mult, democrația părea o practică periculoasă pentru că permitea ceea ce Alexis de Tocqueville

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
să submineze, astfel, principiul evoluției prin selecție dirijată. În locul democrației, eugeniștii susțineau guvernarea responsabilă a unui grup selectat din rândurile elitei ereditare. O astfel de conducere ar fi fost formată din tehnocrați care cunoșteau și Își propuneau să aplice principiile eredității biologice În acțiunile sociale și politice. Însuși limbajul cu care eugeniștii Își explicau teoriile se Întretăia cu analiza critică a democrației parlamentare și a politicii liberale. Adepții eugeniei și-au formulat ideile uneori implicit, dar adesea explicit ca reacții la

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a căror diseminare eugeniștii contribuiseră cu câteva decenii În urmă, deveneau din ce În ce mai larg acceptate, chiar dacă noile elite academice Își schimbaseră, treptat, orientarea ideologică, acordând tot mai puțin credit unor autori ca Moldovan, Râmneanțu sau Banu pentru ideile lor despre influența eredității asupra scopurilor și conținutului profesiei medicale și promovând tot mai mult modelul sovietic 11. Utopia eugenistă a unui aparat de stat eficient, capabil să implementeze ideile eugeniste s-a realizat abia după 1948, când mișcarea eugenistă fusese desființată. Așa cum Banu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
University Press, New York, 1991. Capitolul 1 De la disperare culturală la renaștere naționalătc "Capitolul 1 De la disperare culturală la renaștere națională" 1. Gheorghe Brătescu, Științele biologice și medicale În România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 30. 2. C. Papazolu, Ereditatea, Tipografia ziarului Universul, București, 1915. Unele dintre aceste publicații, cum era și cea a lui Papazolu, erau redactate de veterinari. Deși acești medici au contribuit la mediatizarea unora dintre ideile determinismului biologic și a limbajului specific discursului eugenist, lucrările lor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
nu menționează acest fapt. 77. George Marinescu, Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, tom XI, mem. 7, București, 1936. 78. Vezi Sabin Manuilă, „Societatea regală română de eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. 79. Dinu C. Daniel, Les Elites psychobiologiques et leurs rapport avec l’éthographie, București, 1940. 80. Doresc să-i mulțumesc unuia dintre cititorii anonimi ai manuscrisului cărții de față pentru

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Dikötter, Imperfect Conceptions. 48. Weindling, Health, Race and German Politics, pp. 298-304. 49. V. Pușcariu, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul: Geoffroy Saint-Hilaire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 35-37. 50. V. Pușcariu, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. 51. Marinescu, Despre hereditatea. 52. Iordache Făcăoaru, Curs de eugenie, Cluj, 1935, p. 32. Sublinieri În original. 53. Făcăoaru, Curs de eugenie, p. 32. 54. Maria

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ei nu erau la fel de preocupați de identificarea În modul cel mai precis cu putință a particularităților care demonstrau inferioritatea etnicilor maghiari. Vezi, de exemplu, lucrările lui Râmneanțu discutate În capitolul de față versus discuția lui Banu despre etnicitate, În „Eugenie, ereditate, rasă. Conferință ținută În 29 ianuarie 1935”, Revista de Igienă Socială vol. 5, nr. 2, 1935, pp.102-107. 2. Ioachim Crăciun, „Les classes sociales en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 5, nr. 4, 1939, pp. 448-467; Love, Crafting the Third

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]