3,004 matches
-
au cicatrizat. Dar timpul, ireversibil si necruțător, avea să-și spună cuvântul: elanul tinereții și flacăra mistuitoare a iubirii au început să pălească, venind vremea unei consolări doar cu amintirea bucuriilor și fericirea trecutului. Îmbolnăvirea prietenului a fost percepută de eroină ca un adevărat trăznet, care a cutremurat-o. Dovedind însă spirit de jertfă, a găsit cuvinte de încurajare, oferind spijin moral și material fără rezerve sau ezitare. Acțiunea, confesiune de mare sinceritate, începe cu relatarea împrejurărilor în care tânăra profesoară
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377922602.html [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
ale capitalei, (Herăstrău, Libertății), spectacole selecte de teatru, operă, operetă, filme bune, mese la restaurante de lux, vizitarea unor muzee și a unor librării, cazări la hotelul Negoiu cu reținere anticipată etc., la care se adaugă cadouri destul de costisitoare, din partea eroinei, alese cu gust, care dovedesc marea capacitate de jertfă în numele acestei iubiri unice! Dacă latura epistolară, foarte amplă, are la bază mulțimea de scrisori, din ambele părți păstrate și reproduse selectiv, dialogul în schimb, care este viu, fluent, natural și
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377922602.html [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
impresionează descrierea emoției pe care i-au făcut-o refugiații polonezi, atât părinții, cât mai ales copiii acestora cu care s-a împrietenit. Fiind în gara târgului natal și așteptând sosirea trenului „iubirii”, cu care urma să plece la București, eroina face o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când alte trenuri duceau spre front tineri ostași mobilizați, duși spre iadul conflagrației, cuprinși de entuziasm patriotic, întorși în scurt timp răniți sau prizonieri, iar alte trenuri veneau cu garnituri pline de
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377922602.html [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
și este temătoare de cele malefice. Citează pe N. Porsena cu a sa carte „Medium și mediumnitate” în considerațiile căruia crede cu strășnicie. Construcția cărții este simetrică, după modelele clasice: povestea unei iubiri unice începe pe peronul gării urbei, unde eroina purcede spre un orizont al împlinirilor sufletești și se încheie tot acolo, cu un simbolic și dureros catren, preluat dintr-una din poeziile proprii, ilustrând tristețea și însingurarea de care, prin forța Destinului, a avut parte: „Azi tăcere-i în
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377922602.html [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
lui Pampon, care Pampon se raliază cu Mița, amanta en titre a lui Crăcănel și de suflet a frizerului Nae, pentru a se răzbuna împreună împotriva partenerilor trădători. „Tradusă în amor" Mița Baston în interpretarea actriței Adriana Șchiopu devine o eroină de un tragic grotesc. Ea cară fie o damigeană cu „vitrion", fie un bidon de benzină pentru a-și teroriza amantul, poartă o haină de nurci și o vulpe pe cap, are obrazul descompus, un machiaj exagerat, e agitată și
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1469082134.html [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
a doua zi trupul ei neînsuflețit zăcea la mal, pe nisipul ud, rochia largă și lungă i se lipise de trup de parcă ar fi fost goală și înfășurată într-un șal de mătase” - amintește de finalul trist al unei alte eroine, tot o mamă. În încheierea „Romanului Oxfordului”, scris de Javier Marías Franco, fiul filosofului Julián Marías, Clare Bates, purtând pentru totdeauna cu ea un dor nestins dupa cea care îi dăduse viață, îi descrie moartea. O sinucidere asemănătoare cu cea
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
prin cunoașterea și respectarea regulilor de circulație, dar mama le cunoștea. Atunci cum i s-a putut întâmpla ?” „Părinții nu trebuie judecați niciodată” Citim un roman ce îi aparține în exclusivitate, mamei, toate se țes în jurul ei, iar dacă ea, eroina principală, se stinge, nimic nu mai are sens. Cu pasiunea normală a copilului ce își iubește părintele, Oresia dedică totul - timpul, energia, puterea - îngijirii mamei. Suferința Tatianei este o ocazie pentru prozatoare de a relua și a readuce în prim
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
cel canonic, cel emblematic, este, întotdeauna, femeie. Un alter-ego declarat al naratoarei (nu, desigur, al autoarei, în ciuda referențialității nestăvilite, chiar ostentative, a relatărilor). Alte femei memorabile: Bunica Lucreția, Mama, Emilia. Vom observa, de asemenea, că, în alcătuirea și în mentalitatea eroinei, cel puțin în prima ei tinerețe (altfel spus, exact invers decât ne-am aștepta), maternitatea prevalează net asupra feminității (Nașterea 1; Nașterea 2; Salvarea sufletului) (deși, evident, maternitatea este și ea, la drept vorbind, o componentă a feminității): „Așa m-
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
mai ies singură în lume. Rămân să te aștept pe aici. Și dacă vii, și dacă nu vii, te aștept...” (Singură). E drept că, mereu, asemenea împrejurări binecuvântate sunt otrăvite de perfida gelozie, motiv dominant și trăsătură definitorie pentru firea eroinei. Dar și gelozia, pusă, în text, ironic, pe seamă lui Duende (“spiriduș”, în spaniolă), se include în dinamica, în dialectica frenetică a iubirii acesteia unice: „- Iar te îmboldește Duende? Chiar face cu tine ce vrea, Celosa? - Eu nu-l văd
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
1930[1], lume contemplată cu atâta pasiune de Gib. Mihăescu, dar modificând simbolul inițial de la care a pornit acesta. Astfel, în viziunea lui Gib. Mihăescu, constelația Andromedei este întruchiparea unui ideal de puritate morală și frumusețe fizica feminină, irealizabil, în contrast cu eroinele dezamăgitoare din lumea terestră, precum Zina Cornoiu, Arina Velovan sau Donna Alba. „Cerul este, pentru oamenii de felul lui Andrei Lazăr (și, desigur și pentru Gib. I. Mihăescu) nu numai imperiul frumuseților ideale, ci si limanul în care își găsesc
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_istocescu_1464135632.html [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
un secol de existență, să manipuleze pe toți cei care nimeresc sub tirul influenței sale și nu sunt puțini! În lumea aceasta lipsită de valori, promisiunea unor câștiguri mărunte căzute din cer, poate cumpăra demnitatea, independența și integritatea multora, așa că eroina mea nu întâmpină prea multă rezistență când își ademenește prada. Dar tot cumpărând ,,prietenie”, ,,afecțiune”, ,,devotament” și ,,supunere”, bineînțeles că resursele economice pe care a contat mereu, s-au cam epuizat . Dintr-odată sărăcia, singurătatea, disprețul celor oprimați voit și
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1493067505.html [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
plăceau cărțile cu un conținut aventuros nu în sensul agresiv ci acelea pline de poezie, de romantism, de dragoste, fie ea și neîmpărtășită uneori de ambii eroi. Când citea o asemenea poveste romanțioasă, dorea să se poată transpune în rolul eroinei, să trăiască aventura odată cu ea. Era o visătoare, o romantică incurabilă. Tânjea după marea dragoste după care alergase în adolescență, dar care o ocolise până la această vârstă. Dacă în adolescență a fost la un pas de a întâlni marea sa
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Umbra.html [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
ba Violetta,ba Turiddu , și-mi spunea :" Nu plânge! Ai să vezi că n-a murit cu-adevărat!ai s-o(să-l) vezi ridicându-se la sfarsit!"Și eu așteptăm aplauzele cu sufletul la gură,ca să-i văd, pe eroina sau pe erou, în picioare, si răsuflam ușurată. La 11 ani ,m-a luat la operă "Maeștrii Cântăreți din Nurenberg", și doar se știe cât de greu este Wagner!-și mi-a zis după opera: Dacă n-ai adormit la
DADU...ÎNTÂMPLĂRI AMUZANTE, GÂNDURI,CRÂMPEIE DE VIAȚĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1446765223.html [Corola-blog/BlogPost/373162_a_374491]
-
o noapte cam pe la cântatul cocoșilor, m-am trezit cu el că stă pe capul patului meu și mă privește cu multă voie bună. - Dragul meu m-am gândit că putem face rost încă de o poveste minunată având ca eroina pe căprioara ce vine mereu în grădina voastră. De aceia m-am prezentat la domnișoara Betty, că așa o cheamă și e domnișoară, ca să discut cu ea și să văd cum putem să o ademenim și pe ea în poveștile
BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Betty_caprioara_din_gradina_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/348175_a_349504]
-
viață sau a unei drame. Aceasta se desfășoară, de obicei, în montaj paralel. Ca într-un film. Prozatoarea ascultă și redă ceea ce se povestește sau i se povestește. Sau ceea ce își povestește, retrăind, singură cu sine și cu marea, ca eroina din La Caesarea. Uneori rememorările curg paralel între ele, alteori se încrucișează, se întrerup, se leagă, se înnoadă. E o împletire a întâmplărilor care se petrec în prezent cu cele care s-au petrecut în trecut și au născut ceea ce
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1424399407.html [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
două aripi mari. De aceea îmi păruse din depărtare o pasăre uriașă. Avea păr negru și lucitor ca pana corbului adunat într-un coc frumos, exact cum eu văzusem odată la un teatru de operetă, că îl purta Madame Butterfly, eroina din opera lui Giaccomo Puccini. Mâinile aveau degete foarte lungi, subțiri cu unghii încovoiate ce-mi aminteau de ghearele unei mari păsări de pradă. Femeia- pasăre cobora lin venind direct spre mine și ochii ei priveau într-ai mei... hipnotici
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463774383.html [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
o emigrantă româncă ajunsă în Lumea Nouă - un mod de existență, nu neapărat fizică, dar mai ales, interioară. De altfel, autoarea nu alege întâmplător ca moment de debut al cărții, ajunul lui 4 Iulie, ziua de naștere a unei națiuni. Eroina însăși are nevoie să se nască încă o dată, din propria-i cenușă, pe pământ american. Iată de ce, doar atunci când va fi capabilă să înțeleagă că a ales să aibă un alt cămin, departe de țara natală, în clipa când va
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 by http://confluente.ro/_viata_pe_fuga_sau_experienta_americana_in_viziunea_mirelei_roznoveanu_new_york_.html [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
este “o femeie încă tânără și atrăgătoare, căreia i-ai fi putut da orice vârstă, între treizeci și treizeci și opt de ani”. Ea reprezintă prototipul femeii moderne, active, în stare să judece lucid. Deși atrasă de societatea americană eclatantă, eroina nu renunță să trăiască după un cod interior în care amintirile joacă un rol important. “Apoi, inima zvâcni din nou, ca biciuită. Desigur, era din nou vorba de țara ei și de anul 1990. Trecuseră de atunci aproape doi ani
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 by http://confluente.ro/_viata_pe_fuga_sau_experienta_americana_in_viziunea_mirelei_roznoveanu_new_york_.html [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
să se adapteze unei noi caracteristici antropologice. Chiar și trăsăturile i se subțiaseră, ochii și părul își schimbaseră culoarea, glasul se modificase, cuvintele porneau de undeva, din cerul gurii, pe note mult mai înalte și mai melodioase.” Cu toate acestea, eroina nu reușește să treacă pragul despărțitor al celor două medii sociale - cel din care provine și cel în care o condusese destinul și unde acum, încearcă să își găsească un loc sub soare. În “jurnalul de care nu se despărțea
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 by http://confluente.ro/_viata_pe_fuga_sau_experienta_americana_in_viziunea_mirelei_roznoveanu_new_york_.html [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
Nu ești decât o sclavă” Noua condiție socială în care se află Angela stă sub semnul “traumei desprinderii de loc și de fire, personajul feminin al autoarei devenind el însuși o coagulare densă de stări și convulsii”, afirmă Ion Țugui. Eroina este copleșită de lumea în care trăiește și din acest motiv alege varianta de a se refugia într-o realitate paralelă, secundă, din trecut, despărțind astfel aparența de esență. Sosită în America în căutarea libertății, Angela realizează că a nimerit
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 by http://confluente.ro/_viata_pe_fuga_sau_experienta_americana_in_viziunea_mirelei_roznoveanu_new_york_.html [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
călătorii, realitatea căreia trebuie să îi facă față, pe măsură ce se desfășoară, evidențiază că aici totul funcționează conform unui mecanism cu anumite legi și principii, diferite de ceea ce își imaginase înainte să plece din România. Iată de ce, schimbările de comportament ale eroinei se încadrează perfect în tiparul situației prin care aceasta trece în prezent. “Fusese considerată o curajoasă, dar în America descoperea că nu știe să spună adevărul, din lașitate. “Ți-e frică să nu te dea afară”, a râs Leslie batjocoritor
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 by http://confluente.ro/_viata_pe_fuga_sau_experienta_americana_in_viziunea_mirelei_roznoveanu_new_york_.html [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
zile ocazia rară a dublei bucurii de vizionare și sărbătoare aniversară: la Casa de Cultură a Sindicatelor „Vasile Alecsandri” din municipiul Bacău se va juca piesa „Străini în noapte”, chiar de ziua de naștere a artistei Medeei Marinescu, interpreta Juliettei, eroina din piesă, pe 27 mai. Artiștii au vârste fără ani! Acest 27 mai, prin urmare, e hotărât de actrița fără ani, ci doar cu roadele lor să fie celebrat pe scenă. Și, spre binele sufletesc al celor care îi iubesc
FLORIN PIERSIC ŞI MEDEEA MARINESCU, DIN NOU ÎN FAŢA SPECTATORILOR BACĂUANI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401005168.html [Corola-blog/BlogPost/350563_a_351892]
-
eminescian, primul discipol al marelui poet, cu versuri stilizate și tipizate în factura poetica a epocii, cu nimic mai prejos de cele ale tuturor poeților care creaseră în aceeași vreme, nivelul liric general”. N. Iorga a comparat-o cu “o eroina antică”, iar Duiliu Zamfirescu o considera “poeta unui cult”. Volumul ce cuprinde corespondență dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle și poartă titlul “Dulcea mea doamna/ Eminul meu iubit”, cuprinde numeroase scrisori, până acum necunoscute. Volumul acesta prezintă o spectaculoasă redimensionare
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cea_mai_frumoasa_poveste_de_iubire_a_literaturii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
din salon. Îmi imaginam cum, la sfârșit, ele urmau să mă aplaude, veneau să mă strângă în brațe și să mă felicite pentru curaj, o secvență destul de scurtă, dar cu un impact uriaș. În ziare se va scrie despre îndrăzneala eroinei necunoscute care s-a lăsat pe mâinile Olgăi, iar eu voi șchiopăta puțin pentru mai mult dramatism atunci când vor veni să-mi facă poze și vor afla despre articolul meu din revista germană. Apoi m-am uitat la mine în
Olga, hair stylist-ul care m-a făcut să plâng. „- Aș vrea să am puţin din Monica Belluci, dar cum nu se poate, să mă tundeți măcar ca pe Charlize Theron...” by https://republica.ro/olga-hair-stylist-ul-care-m-a-facut-sa-plang-z-as-vrea-sa-am-putin-din-monica-belluci-dar-cum-nu-se-poate [Corola-blog/BlogPost/338959_a_340288]
-
au țesut numeroase povești de dragoste: duetul de îndrăgostiți (precum Romeo și Julieta, Tristan și Isolda, Ulise și Penelopa) și eternul personaj negativ (simplu sau colectiv) care se opune acestei iubiri. În roman, atât Angela, cât și prietena sa Demi, eroinele cărții, sunt îndrăgostite de Chuck (un ușor ”asimilabil” Romeo modern). Prima dintre eroine, Angela, este ”oficiala”, cealaltă, Demi, autodeclarata ”insidioasă umbră”. Colegi și tineri absolvenți de liceu, Angela și Chuck se decid să-și închege un destin comun, căruia i
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1410779869.html [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]