1,916 matches
-
Marino lui N. Steinhardt: un mistic livresc? La prima vedere, asta și pare să fie. Și, pe deasupra, și adversar al sistemelor de orice fel (și implicit al structuralismului care nu ar face altceva decât să „încețoșeze” demersul hermeneutic), rezervat în fața erudiției și al „supradoctoratelor”, dacă acestea nu sunt dublate de o categorie care pare a proveni, totuși, din o cu totul altă epistemă: „bunătatea sufletească”. În al doilea rând, puși față în față, N. Steinhardt și Adrian Marino sunt eminamente diferiți
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
precum Proust sau Nietzsche. Povestea, îmbrăcată și adaptată la contemporaneitatea cea mai recentă, revizitată, deturnată sau răsturnată, cartea animată, romanul „mondializat” își găsesc fiecare un loc în cele aproape patru sute cincizeci de pagini ale acestei cărți în care seducția și erudiția intră în competiție. Ilustratorul e socotit, pe bună dreptate, un „mare cititor”, care poate face posibilă insinuarea jocului chiar și în literele alfabetului, poate elabora, cu ingeniozitate barocă, un album care se poate citi în două sensuri sau în două
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
1942, și a cursului următor, în 1944, Mircea Florian va ataca pozițiile filozofice ale lui Nae Ionescu - desigur fără să-l numească vreodată - în volumele Metafizică și artă (1945) și Misticism și credință (1946). El mobilizează o mare cantitate de erudiție pentru a susține niște teze altminteri destul de simpliste și pe care, foarte probabil, preopinentul său dispărut n-ar fi avut dificultăți în a le demonta. În cel din urmă volum, el citează de mai multe ori laudativ „cuprinzătoarea și mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
prezenta problemele, în dialectică, în puterea de a sesiza ce e nou [Ț], în inteligență, în mască și suflu, în amestecul de seriozitate și demonism aparent, de sobrietate și frivolitate, în liniștea sfidătoare, în exemplele pe care le dă, în erudiția din toate domeniile, în faptul că vorbește tinerilor și oamenilor de ceea ce îi doare, în amestecul de revoluționarism și ordine, de colectivism și orgoliu individual, în înalta cultură filozofică etc.“ Chiar dacă putem fi în dezacord cu unele dintre elementele pe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să atingă trei „obiective” importante: o casă, un copil, o carte. Și le-a avut pe toate la limita de sus: un copil hiper-dotat (Iulia), o casă-castel (la Câmpina) și mai multe scrieri ce alcătuiesc o carte complexă, plină de erudiție și geniu. Domnul R. nu mai este la o vârstă când poate să și mai facă proiecte. Câteva „cărticele” a scris, Teodora i-a dăruit un copil. Ar mai rămâne casa. Simte aproape dureros că numai o casă a lor
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în cenuși spulberate de-a lungul veșniciei: O clipă-n nesfârșirea neantului, și-o clipă Din dulcele vieții gustăm și-apoi, nimic. Sus neclintiți stau aștrii, iar caravana-n pripă Pornește spre tărâmul eternului Nimic. Khayyam, cel care poseda o erudiție universală, afirmă că taina universului rămâne de nepătruns. Învăț în zeci de tomuri savanții ne-au tot dat. În mână c-un opaiț scrutând pământul mut. Mai mult decât feștila nici unul n-a văzut Și-n bezna cea eternă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
30. Cardinalul, odată sosit, s-a arătat a fi atât de zelos și de curtenitor pe lângă "temerar", care etala pompă și fast, încât regele Ludovic l-a considerat extrem de ridicol, refuzând vreme îndelungată să-i acorde vreo audiență. Mai puțină erudiție, dar o mai mare cunoaștere a oamenilor, i-ar fi fost de mai mare ajutor ambasadorului Sfântului Petru. Răbdarea știința de a avea puterea să aștepți nu este o calitate mai puțin necesară celui care vrea să reușească în această
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Ipingescu (Pisica de lîngă Baskerville), și cu atît mai puțin a Emmei și a lui Charles Bovary cu Ion Nebunul mi se pare miza acestei literaturi, ci intuiția unei verosimilități secrete, pînă acum latentă, ce aureolează relația dramatică. În fond, erudiții chiar așa procedează: explică un personaj prin altul, explică un act prin altul, este satisfacția oricui să perceapă faptul de cultură ca și cum s-ar situa într-o imensă cutie de rezonanță. Rezon. E drept că rețeta n-a inventat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
volum a apărut în 1980, al doilea în 1982 și al treilea în 1985. S-a impus de la început ca o lucrare de mari proporții, fundamentală, care depășește categoric rolul și semnificația unei simple catalogări de opere și autori, transformând erudiția bibliografică într-un act de cultură cu rodnice consecințe pentru cercetarea riguros științifică, pe solide baze documentare. De la început au fost adoptate clasificările zecimale internaționale, ceea ce permite și accesul specialiștilor străini interesați de circulația diferitelor literaturi naționale în spațiul cultural
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
mai am nimic de adăugat. Ce mă bucură, însă, în privința celorlalte, e că toate au cel puțin un farmec indirect. Obținut prin valoarea adăugată a profesionalismului filologic, acesta se traduce în inteligență, ingeniozitate, nuanță lexicală, dozaj narativ și, în sfârșit, erudiție interpretativă.
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
de viziuni și abordări (filosofică, religioasă, politică, administrativă și antropologică), rezultatul fiind o excelentă monografie a rolului pe care trebuie să îl joace/trebuie să îl joace religia în spațiu comunitar. Ceea ce impresionează este în primul rând claritatea demonstrației și erudiția autorului, aproape fiecare afirmație a sa fiind pusă în corelație cu ideile unor gânditori importanți ai lumii contemporane. Unele dintre afirmațiile lui Radu Carp sunt susceptibile să stârnească revelații importante. În funcție de propriile preocupări, fiecare are o idee despre tendințele lumii
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
urmează apoi Facultatea de Teologie din București și în anii 1907-1908 Academia Teologică de la Kiev, unde-și susține și doctoratul. Este tuns în monahism în 1906, primind numele Visarion. Urcă în ierarhia bisericească, prin osârdie duhovnicească autentică, prin spirit organizatoric, erudiție, la vârstă tânără: arhimandrit la Catedrala din Galați și directorul Seminarului Teologic din aceeași eparhie - la 30 de ani -, exarh a mănăstirilor din Basarabia și director al Seminarului Teologic din Chișinău, episcop de Argeș, episcop de Hotin (eparhie cuprinzând județele
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
să ne întrebăm dacă nu cumva această proliferare a stilului cronicăresc nu ține mai degrabă de o opțiune frontală pentru lizibilitate, decât un dat ereditar. Cu atât mai mult cu cât - cred eu - talentul publicistic înnăscut e tot atât de rar pe cât erudiția autorilor de sinteze. În mod clar, Labirintul de oglinzi. Repere pentru o poetică a metatranzitivității reprezintă altceva decât o formă editorială de expresie orgolioasă a unei personalități intransigente. Mai curând sedusă de conceptele tari ale teoriei (pe care se străduiește
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
despre răul de mare al Ariadnei și atîtea altele, de descoperit în cartea densă a lui Ion Acsan. Plăcută, ca toate legendele, și documentată, ca un manual de istorie care încearcă să-și revină din literatură. O întîlnire reconfortantă între erudiție și talent de povestitor, făcută să-ți dovedească, prin citări copioase și corelații subtile, o istorisire peste multe mări, pe care oricum ai fi crezut-o. Iar dacă nu, planșele reproduse la sfîrșit, poze și schițe de corăbii, basoreliefuri, reconstituiri
Trecerea Apelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8782_a_10107]
-
manevră ce poate fi manipulată prin pîrghiile ce nu au dat niciodată greș atunci cînd s-a pus problema de a juca pe degete un intelectual: amorul propriu, frica, obsesia pentru carieră și foamea de prestigiu. A treia trăsătură este erudiția. Avem de-a face cu un om care a vrut să înțeleagă singur, fără soluții gata croite, cît temei putem pune pe fluctuațile imprevizile ale istoriei. Și i-a citit pe Edward Hallet Carr, Geoffrey Elton, Keith Jenkins, André Morellet
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
dacă trebuie. Dar să nu uităm. Studiile și eseurile acestei cărți sînt o invitație la rezistență și luciditate. Uneori mă gîndesc că și eu, și adversarii mei de stînga din România lăudăm ceea ce ne lipsește: eu credința vechilor răsăriteni, ei erudiția occidentalilor moderni. Pînă la o adevărată restaurare a ființei noastre ciobite de stîngiștii vechi și noi, ofer aici cîteva puncte de sprijin pentru o atitudine onestă." Punctele de sprijin la care se referă Mircea Platon sunt studiile, eseurile, recenziile și
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
o tresărire temperamentală decît în virtutea unei arte a cuvîntului. Pe scurt, un spirit revărsîndu-și diatribele asupra celor pe care îi disprețuiește. Cu un simț prozodic spontan, știind cînd să oprească fraza și cînd s-o continue, Mircea Platon alternează savuros erudiția cu anecdota și cu ironia: "Diferența dintr SUA și UE a rămas, pentru mine, imortalizată într-o imagine prinsă la un buletin de știri din timpul bătăliilor diplomatice privitoare la declanșarea războiului din Irak. E vorba de Joska Fischer și
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
știu sigur dacă absolut toate meritele cărții, numărate unul câte unul, ating limitele excelenței. Dacă fiecare indiciu convingător chiar se izolează și se singularizează. Mai ales într-un teritoriu în care s-au exersat, din 1929 încoace, minți critice și erudiții filologice de o rară subtilitate. Numai că, mai presus de jocurile speculative și de observațiile sclipitoare, lui Matei Călinescu îi reușește o dublă - majoră - amprentare: în primul rând prin metoda, perfect dezideologizată, a relecturii; în cel de-al doilea, prin
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
mai poate fi recuperat. Firește, îl putem folosi ca pretext cultural sau ca sursă bibliografică, ținînd conferințe pe seama lui sau scriind lucrări de stearpă galimatie exegetică, dar tiparul, tiparul acela spiritual al unei lumi în care cultura sufletului ținea locul erudiției omnisciente și în care muzele jucau rolul îngerilor mijlocind relația dintre demiurg și oameni, tiparul acela a murit o dată pentru totdeauna. În locul cultivării armonioase a unui trup înzestrat cu suflet, noi am pus modelul unei formări în care accentul cade
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
respectiv în literatura veche italiană. Cel puțin la o primă privire, se observă că debutul răsunător ca autor epic al lui Eco a fost pe cît de neașteptat, pe atît de tranșant. Epica semioticianului, chiar și cînd a exploatat masiv erudiția, a fost ceea ce-și propusese, respectînd canoanele speciei. În schimb, Claudio Magris, cu interesantul roman Orbește (Alla cieca, Garzanti, Milano, 2005), a trecut printr-o fază intermediară, cînd expunerea profesorală și eseul împărțeau pagina cu evocări, descrieri, etc., ca
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
mereu în căutarea căii de mijloc, a filtrului care să amortizeze tensiunile, a ocheanului prin care, doar inversîndu-l, avea curajul să privească în jur. De fapt maestrul se legase de tînărul în deplină sintonie cu el, capabil să-i secundeze erudiția, superior chiar în mînuirea limbii lui Cicero; acceptase pînă și dezinteresul acestuia pentru poezia lui de dragoste, recunoscînd în sinea lui că mult cîntata Laura era rodul propriei mistificări, al transfigurării, de dragul efectului estetic. Nu-i va da satisfacție lui
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
spațiul cultural latin, îndeosebi francez, dar și spre etape istorice ulterioare, pentru a favoriza un discurs antropologic, sociologic și filosofic mai speculativ. Germanist demn de toată încrederea, înscris îndrăzneț în competiția profesioniștilor din România, Orlando Balaș poate deveni prin perseverență, erudiție, disponibilitate interdisciplinară, aprofundare a studiului, și un medievist de prestigiu. Amplul eseu critic Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval al lui Orlando Balaș pune în valoare calitățile majore de exeget specializat ale autorului, temeinic documentat, serios și convingător în
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
multă deferență, era deja admis în lumea lor, ca partener egal de dialog, îi prevedeau, la unison, un viitor strălucit. Mai ales după apariția cărții sale de debut, După Socrate (1988), un tratat despre ironie, scris cu dezinvoltură, farmec și erudiție, de neimaginat în climatul tenebros al anilor de agonie a regimului comunist. Ioan Buduca ar fi trebuit să devină vârful de lance al criticii optzeciste. Faptul că nu a devenit este rezultatul exclusiv al propriului său spirit ironic. Știut fiind
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
pe o literatură care suflă, nu pe asociații moarte, pe care le șterg de praf pedante studii universitare: "prețuim mai mult opera unui "foiletonist" personal, decât critica didactică și sistematizată a spiritelor universitare ce lucrează pe impresii definitiv clasate, cu erudiție și pedestră metodă." De prisos să spun cîte rezerve de cerneală s-au dus, și mai trebuie încă, pe a lua partea unei tabere, sau celeilalte. Firește, propriile alegeri și experiențele de excludere/ includere trăite cu una ori alta dintre
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
Semnificantul. Atunci când Proust spune "era Veneția", avem a face cu o denominație. Nu există un lucru "Veneția" dacă nu există denominația "Veneția". Putem să percepem în ea "venire", "advenire", precum Leiris, dacă facem un joc de cuvinte: fiind atenți la erudiție, la trimiterile din acest joc de cuvinte. Dar nu există poezie în absența experienței poetice. Ea poate fi aceea a unui afect - mânia, de pildă. La urma urmei, poezia occidentală începe odată cu mânia lui Ahile, care declanșează Iliada: "Cântă, Zeiță
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]