1,420 matches
-
pilot recepționer). Tot la această escadrilă a ajuns și Bückerul YR-NAD al Nadiei Russo, pe care aceasta l-a vândut Guvernământului Transnistriei. Avioanele au fost folosite și pentru formarea de piloți, prima serie fiind cea din 1942. În primul an Escadrila Bugului a totalizat peste 2000 de ore de zbor. Este decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică (de război) în urma efectuării unui zbor critic, în furtună, transportând de pe front o corespondență urgentă destinată șefului statului major, g-ral Emanoil Ionescu. În 1943 Escadrila
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
Escadrila Bugului a totalizat peste 2000 de ore de zbor. Este decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică (de război) în urma efectuării unui zbor critic, în furtună, transportând de pe front o corespondență urgentă destinată șefului statului major, g-ral Emanoil Ionescu. În 1943 Escadrila Bugului, devenită "Escadrila Basarabiei", a fost dotată cu încă 15 avioane Klemm și se mută pe aerodromul Tatarca. În urma înaintării sovietice, în 1944 se retrage cu întreaga escadrilă, ajungând la Săvârșin, iar apoi la Timișoara. Ajunsă la București își găsește
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
totalizat peste 2000 de ore de zbor. Este decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică (de război) în urma efectuării unui zbor critic, în furtună, transportând de pe front o corespondență urgentă destinată șefului statului major, g-ral Emanoil Ionescu. În 1943 Escadrila Bugului, devenită "Escadrila Basarabiei", a fost dotată cu încă 15 avioane Klemm și se mută pe aerodromul Tatarca. În urma înaintării sovietice, în 1944 se retrage cu întreaga escadrilă, ajungând la Săvârșin, iar apoi la Timișoara. Ajunsă la București își găsește casa rechiziționată, iar
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
o corespondență urgentă destinată șefului statului major, g-ral Emanoil Ionescu. În 1943 Escadrila Bugului, devenită "Escadrila Basarabiei", a fost dotată cu încă 15 avioane Klemm și se mută pe aerodromul Tatarca. În urma înaintării sovietice, în 1944 se retrage cu întreaga escadrilă, ajungând la Săvârșin, iar apoi la Timișoara. Ajunsă la București își găsește casa rechiziționată, iar singura care îndrăznește să o găzduiască este Nadia Russo. Deși s-a afirmat că ar fi făcut unele abuzuri prin transportarea unor bunuri din Transnistria
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
afirmat că ar fi făcut unele abuzuri prin transportarea unor bunuri din Transnistria în România, ancheta din martie 1945 n-a putut dovedi nimic. Totuși, în 1950 este judecată în contumacie pentru complicitate la crime de război prin faptul că escadrila ei a transportat în țară diferite bunuri ale statului sovietic. A fost condamnată la 20 de ani de muncă silnică, 10 ani de degradare civică și confiscarea întregii averi. În 1946 s-a căsătorit cu comandorul Traian Udriski (n. 23
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
parte, germanii s-au mulțumit să lanseze contraatacuri pentru stăvilirea atacurilor sovietice pe ambele flancuri, cu scopul evident de a epuiza energia inamicilor. În același timp, germanii au continuat să aducă întăriri în zonă, venite din sudul frontului, inclusiv câteva escadrile de avioane de luptă sosite din Crimeea. Deciziile tactice greșit luate după forțarea cu succes de către Divizia 150 pușcași sovietici a râului Barevenkoro, a dus la eșecul final al ofensivei șî pe flancul sudic. Pe 17 mai, inițiativa tactică a
A doua bătălie de la Harkov () [Corola-website/Science/307036_a_308365]
-
iar mai târziu împotriva celor de tip Hawker Hurricane, uneori înregistrând succese neașteptate. Manevrabilitatea „Șoimului” i-a preocupat mult pe britanici. Un raport al serviciilor de informații al RAF de la sfârșitul lunii octombrie 1940, care a fost remis tuturor piloților, escadrilelor lor, premierului Winston Churchill și guvernului menționa faptul că aparatele Fiat CR.42, prin marea lor manevrabilitate, în special datorită capacității de a efectua semi-lupinguri foarte strânse, i-au surprins pe numeroși piloți aliați și i-a salvat pe cei
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
Până la sfârșitul anului 1939, au fost livrate maghiarilor 17 avioane, cu care a fost dotată 1. „Vadász Ezred” (Regimentul I de vânătoare), ai cărui piloți zburaseră până atunci pe avioane italiene Fiat CR.32. Cele două grupuri de câte două escadrile, 1./I „Vadász Osztály” de la Szolnok și 1./ II „Vadász Osztály” de la Mátyásföld, au primit toate avioanele până la mijlocul anului 1940. MKHL a comandat în total 70 de aparate CR.42, dar a primit unul în plus în 1941, printr-
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
care au supraviețuit războiului au fost folosite drept avioane școală. Forțele Aeriene Belgiene („Aéronautique Militaire”) au comandat în 1939 34 de aparate de tip Fiat CR.42. dar până 6 martie 1940 au fost livrate doar 25 de bucăți. Prima escadrilă operațională (IIème „Group de Chasse”) cu baza la Nivelles a fost dotată cu toate aparatele comandate, pe când restul escadrilelor au continuat să aștepte livrarea avioanelor. Piloții belgieni au intrat în luptă pe avioanele Fiat CR.42 împotriva celor ai Luftwaffe
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
34 de aparate de tip Fiat CR.42. dar până 6 martie 1940 au fost livrate doar 25 de bucăți. Prima escadrilă operațională (IIème „Group de Chasse”) cu baza la Nivelles a fost dotată cu toate aparatele comandate, pe când restul escadrilelor au continuat să aștepte livrarea avioanelor. Piloții belgieni au intrat în luptă pe avioanele Fiat CR.42 împotriva celor ai Luftwaffe, care erau dotați cu aparate net superioare Messerschmitt Bf 109. Deși au fost copleșiți rapid, belgienii au luptat cu
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
Marie Ana Aurelia (Mariana) Drăgescu (n. 7 septembrie 1912, Craiova - d. 24 martie 2013, București) a fost una din aviatoarele Escadrilei Albe, calitate în care a evacuat pe calea aerului răniți de pe Frontul de Răsărit în perioada 1941-1943. A făcut războiul din prima și până în ultima zi, fiind singura aviatoare care a luptat atât împotriva URSS, cât și împotriva Germaniei naziste
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
în care a evacuat pe calea aerului răniți de pe Frontul de Răsărit în perioada 1941-1943. A făcut războiul din prima și până în ultima zi, fiind singura aviatoare care a luptat atât împotriva URSS, cât și împotriva Germaniei naziste. În timpul războiului escadrila a transportat peste 1500 de răniți. Fiică a unui ofițer și a unei profesoare de muzică, a urmat liceul la Lugoj. S-a înscris la Facultatea de Educație Fizică, dar a trebuit să se retragă în scurt timp deoarece familia
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
acesta fiind cel de-al șaptelea brevet feminin în aviația din România. Lucrează până în 1938 la Aeroclubul Regal, unde a avut ocazia de a cunoaște mai mulți piloți francezi care participaseră la Primul Război Mondial, între care colonelul Brocard, comandantul escadrilei Cygognes, René Fonk și, în 1936, pe Antoine de Saint-Exupéry. În 1938 participă, alături de alte cinci aviatoare (Marina Știrbey, Nadia Russo, Virginia Thomas, Virginia Duțescu și Irina Burnaia) la manevrele militare ce au avut loc la Galați. În 1939, Marina
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
alături de alte cinci aviatoare (Marina Știrbey, Nadia Russo, Virginia Thomas, Virginia Duțescu și Irina Burnaia) la manevrele militare ce au avut loc la Galați. În 1939, Marina Știrbey a depus un memoriu la Ministerul Aerului prin care solicita înființarea unei escadrile sanitare pentru transportul răniților, cu avioane pilotate de femei. Escadrila, cu numele de "Escadrila Sanitară", a fost înființată la 25 iunie 1940 și din ea făceau parte Nadia Russo, și Virginia Thomas, iar în curând și Virginia Duțescu. Porecla de
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
Virginia Duțescu și Irina Burnaia) la manevrele militare ce au avut loc la Galați. În 1939, Marina Știrbey a depus un memoriu la Ministerul Aerului prin care solicita înființarea unei escadrile sanitare pentru transportul răniților, cu avioane pilotate de femei. Escadrila, cu numele de "Escadrila Sanitară", a fost înființată la 25 iunie 1940 și din ea făceau parte Nadia Russo, și Virginia Thomas, iar în curând și Virginia Duțescu. Porecla de „Escadrila Albă”, sub care era cunoscută, a fost dat de
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
Burnaia) la manevrele militare ce au avut loc la Galați. În 1939, Marina Știrbey a depus un memoriu la Ministerul Aerului prin care solicita înființarea unei escadrile sanitare pentru transportul răniților, cu avioane pilotate de femei. Escadrila, cu numele de "Escadrila Sanitară", a fost înființată la 25 iunie 1940 și din ea făceau parte Nadia Russo, și Virginia Thomas, iar în curând și Virginia Duțescu. Porecla de „Escadrila Albă”, sub care era cunoscută, a fost dat de ziaristul italian Curzio Malaparte
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
sanitare pentru transportul răniților, cu avioane pilotate de femei. Escadrila, cu numele de "Escadrila Sanitară", a fost înființată la 25 iunie 1940 și din ea făceau parte Nadia Russo, și Virginia Thomas, iar în curând și Virginia Duțescu. Porecla de „Escadrila Albă”, sub care era cunoscută, a fost dat de ziaristul italian Curzio Malaparte, și venea de la faptul că era dotată cu avioane de tip RWD-13, de fabricație poloneză, vopsite inițial în alb, cu crucea roșie aplicată pe fuselaj și pe
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
Jumătate din costul avionului a fost suportat, conform obiceiului timpului, de Ministerul Aerului și Marinei, iar pentru cealaltă jumătate apelează la un împrumut de la Marina Știrbey, împrumut pe care-l va restitui în anul 1940, din primele de zbor cu Escadrila Albă, primite în avans. Acest avion a ars în 4 aprilie 1944 într-un hangar de la Chitila, în urma unui bombardament american. Între 12 și 17 septembrie 1940, Mariana Drăgescu, împreună cu Nadia Russo aduc de la Stuttgart în România două avioane de
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
septembrie 1940, Mariana Drăgescu, împreună cu Nadia Russo aduc de la Stuttgart în România două avioane de sport și școală de tip Klemm Kl 35, pe ruta Stuttgart - Viena - Graz - Zagreb - Belgrad - București. După intrarea României în război, în 1941, deoarece inițial escadrila avea în dotare doar trei avioane amenajate ca avioane sanitare (RWD-13S), din ea făceau parte doar Nadia Russo, Mariana Drăgescu, și Virginia Thomas. Marianei Drăgescu i-a fost repartizat avionul RWD-13S nr. 2. Prima campanie la care a participat a
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
RWD-13S), din ea făceau parte doar Nadia Russo, Mariana Drăgescu, și Virginia Thomas. Marianei Drăgescu i-a fost repartizat avionul RWD-13S nr. 2. Prima campanie la care a participat a fost cea de la Odessa, între 22 iunie și 6 noiembrie. Escadrila a fost mutată de mai multe ori, pe aerodromurile de la Focșani, Tecuci și Tighina. A transportat răniți în Bătălia de la Odessa la Tiraspol. Prin Înaltul Decret Regal din 27 septembrie a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
Bătălia de la Odessa la Tiraspol. Prin Înaltul Decret Regal din 27 septembrie a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cruce de Aur. În anul 1942, între 18 august și 24 octombrie a participat la Bătălia de la Stalingrad, Escadrila Albă fiind redenumită Escadrila 108 Transport Ușor și având baza la Kotelnikovo și Plodovitoe. Anterior, la 16 mai, Mariana Drăgescu fusese decorată cu Ordinul Vulturul German, clasa a III-a, pentru salvarea răniților germani, iar la 18 mai apăruse, împreună cu
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
Tiraspol. Prin Înaltul Decret Regal din 27 septembrie a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cruce de Aur. În anul 1942, între 18 august și 24 octombrie a participat la Bătălia de la Stalingrad, Escadrila Albă fiind redenumită Escadrila 108 Transport Ușor și având baza la Kotelnikovo și Plodovitoe. Anterior, la 16 mai, Mariana Drăgescu fusese decorată cu Ordinul Vulturul German, clasa a III-a, pentru salvarea răniților germani, iar la 18 mai apăruse, împreună cu colegele din escadrilă pe
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
redenumită Escadrila 108 Transport Ușor și având baza la Kotelnikovo și Plodovitoe. Anterior, la 16 mai, Mariana Drăgescu fusese decorată cu Ordinul Vulturul German, clasa a III-a, pentru salvarea răniților germani, iar la 18 mai apăruse, împreună cu colegele din escadrilă pe coperta revistei "Hamburger Illustrierte". De asemenea, "Berliner Illustrierte Zeitung" a publicat fotoreportajul "Frauen in Rumänien", despre aviatoarele românce. În anul 1943, între 8 august și 22 septembrie participă la campania din Crimeea, având baza la Simferopol. După desființarea Escadrilei
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
escadrilă pe coperta revistei "Hamburger Illustrierte". De asemenea, "Berliner Illustrierte Zeitung" a publicat fotoreportajul "Frauen in Rumänien", despre aviatoarele românce. În anul 1943, între 8 august și 22 septembrie participă la campania din Crimeea, având baza la Simferopol. După desființarea Escadrilei 108, în vara anului 1944 Mariana Drăgescu se întorce pe front, unde execută misiuni până în luna august, ca pilot de legătură pentru Grupul 2 Observație, în cadrul Escadrilei 113 Legătură. Între 22 decembrie 1944 și 26 iunie 1945 participă în cadrul escadrilei
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
22 septembrie participă la campania din Crimeea, având baza la Simferopol. După desființarea Escadrilei 108, în vara anului 1944 Mariana Drăgescu se întorce pe front, unde execută misiuni până în luna august, ca pilot de legătură pentru Grupul 2 Observație, în cadrul Escadrilei 113 Legătură. Între 22 decembrie 1944 și 26 iunie 1945 participă în cadrul escadrilei la campania din Slovacia, având baza la Trenčín, la sfârșitul războiului ajungând până la Viena. Pentru campania din Slovacia primește o baretă la Ordinul Virtutea Aeronautică. După război
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]