550 matches
-
OPRIȘ, Tudor (26.XI. 1926, București), poet, eseist, critic și istoric literar. Este fiul Florinei (n. Marinescu) și al lui Ștefan Opriș, general. Urmează gimnaziul la Liceul „Gh. Șincai” din București, apoi învață la Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung (1939-1941) și la Colegiul Național Militar „Nicolae Filipescu” de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
MANOLESCU, Nicolae (27.XI.1939, Râmnicu Vâlcea), critic, istoric literar și eseist. Este fiul Sabinei Apolozan (n. Manolescu), profesoară de franceză, și al lui Petru Apolzan, profesor de filosofie. Familia paternă descinde din oieri stabiliți în Mărginimea Sibiului. Ascendența oltenească a mamei include o serie de rude dintre care Măldăreștii au dat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
VULCĂNESCU, Mircea (3.III.1904, București - 28.X.1952, Aiud), filosof al culturii, eseist. Este al doilea născut al Mariei (n. Tonescu) și al lui Mihai Vulcănescu, inspector financiar, originar din Pielești - Dolj; prenumele la naștere: Mircea Aurel. Urmează cursurile primare în particular (1910-1914), apoi intră la Liceul „Matei Basarab” din București. Printre colegi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Jefferson, autorul Declarației, nu a participat la Convenția de la Philadelphia, deoarece în perioada respectivă reprezenta America la Paris. 2. Benjamin Franklin 6 (1706-1790) a fost membru al Congresului Continental și apoi delegat la Convenția Constituțională, reprezentantul Americii în Franța, savant, eseist, diplomat, cu o biografie și carieră tumultoasă și fabuloasă. Încrezător în ideile de progres și evoluție socială, adept al ordinii în natură și societate, al ameliorării condiției umane, al libertății și drepturilor omului economice, de expresie, religioase al credinței în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
propos, de pildă, de făina cernută de tărâțe... Nu ești iepure, dar poți să fierbi acel cotor, În loc de cartoful pe care l’ai amintit; o face la fel de repede. Ești În schimb dracu’ mai știe ce: biolog, chimist, inginer, geograf, istoric, eseist... Într’un cuvânt integrator, ecolog. Și știi că orice ființă Își strânge rezerve, chiar dacă și pentru alții decât ea Însăși. Ai În vedere că varza e o plantă bianuală, care În primul an de existență adună rezerve, menite odrăslirii din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fost rareori citat și înainte și după ’90. Le răspund: unul din discipolii și editorii lui Blaga („întotdeauna cînd e vorba de el, mă încălzesc”, îmi declara într-o scrisoare), doctor în filozofie, prozator, poet, dramaturg și, mai ales, eseist și critic literar, în paginile căruia se simte o reflexivitate intensă și o cultură solidă. Opera sa e restrînsă, însă de o calitate aproape egală, rezistentă prin profunzimea evocărilor și meditațiilor: meditații asupra sentimentelor, mediatații asupra istoriei, mediatații asupra adevărului
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
indiferenți, „fără ca nimeni să Întoarcă măcar capul” <endnote id="(219, p. 205)"/>. Bineînțeles, toate aceste elemente apar În „romanul evreiesc” al lui Mihail Sebastian, roman care a generat polemica pur teologică rezumată mai sus. În fine, trecând de la un fin eseist (profesorul Nae Ionescu) la un militar de carieră (mareșalul Ion Antonescu), subtilitatea demonizării evreului dispare fără urmă. Concluzia Însă este aceeași : „Satana este evreul”, deci acesta trebuie alungat sau nimicit. La 3 septembrie 1941, aflându-se pe frontul din Răsărit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plastică la Televiziunea Română. Expoziția retrospectivă de fotografie (Accademia di Romania, Italia, 8-21 aprilie 2001) a fost vernisată de Dan Hăulică, atunci președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. 5 1961-1963 6 Roger Caillois (1913 1978), scriitor, sociolog, eseist, critic literar francez, membru al Academiei Franceze. În România au fost publicate " În inima fantasticului" (traducere Iulia Soare), Meridiane, 1971, "Eseuri despre imaginație" (traducere Viorel Grecu), Univers, 1975, "Fluviul Alfeu" (traducere Adrian Istrate), Nemira, 1997, "Abordări ale imaginarului" (traducere Nicolae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
l-a teoretizat, și a continuat să critice îndârjit fetișizarea fenomenului prin texte cu caracter cvasi pamfletar: Să-avem și noi postmoderniștii noștri (1989), Paradisul din tomberon (1994), Postmodernismul socialist (1999) ș.a. O critică la fel de aspră va fi formulată de tânărul eseist Ciprian Șiulea, într-un text cu titlu ironic - Postmodernismul iluminist -, inclus în volumul Retori, simulacre, imposturi (2003). Ținta principală este activitatea de „corifeu” și ideolog a lui Ion Bogdan Lefter, examinată pornind de la volumul acestuia Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
CAZIMIR, Șt.[efan] (10.XI.1932, Iași), istoric literar și eseist. Este fiul Feigăi (n. Blumenfeld), profesoară, și al lui Ștrul Cazimir. C. (al cărui prenume la naștere era Ștrul) a urmat școala primară la Iași și liceul la Piatra Neamț, unde a trecut bacalaureatul în 1951. Student la Facultatea de Filologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
orizontul tipologic” și „mijloacele”, apartenența stilistică. După un examen minuțios al „filiațiilor” și al „influențelor”, cercetătorul argumentează o dată mai mult originalitatea marelui dramaturg român. Spirit analitic și penetrant, cum se va dovedi în întreaga lui operă de istoric literar și eseist, C. consideră O noapte furtunoasă „comedia vanităților satisfăcute”, vede în Pristanda victima propriului său automatism și în autorul însuși pe eroul cel mai autentic al schițelor, temă asupra căreia va reveni și altă dată. Criticul se numără printre partizanii clasicismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
, Mihaela (25.IX.1971, Sângeorz-Băi), eseistă, critic literar. Este fiica Mariei Ursa (n. Artene), profesoară, și a lui Iacob Ursa, instructor feroviar. Urmează Liceul „George Coșbuc” din Năsăud (1986-1990) și Facultatea de Litere, secția română-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1990-1995). După absolvire este asistent-cercetător la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
, Alexandru (12.VI. 1916, Aurora, j. Mehedinți - 5.III.2002, București), istoric literar, eseist, traducător și poet. Este fiul Mariei (n. Păvălan) și al lui Constantin Balaci, subofițer. B. termină liceul la Craiova, apoi urmează Facultatea de Litere la Universitatea din București (1934-1938), specializându-se în limba și literatura italiană. În 1943 își susține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
, Ion (4.X.1944, Sibiu), eseist, critic și istoric literar, teatrolog. Este fiul Victoriei (n. Timariu) și al lui Petru Vartic, inginer constructor. Urmează la Cluj Liceul „Emil Racoviță” (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș- Bolyai” (1962-1967). După absolvire devine asistent la Catedra de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
au fost surprinzător de loiale față de liderul partidului În perioada 1990-2000. Într-o lume a atâtor trădări, lovituri pe la spate, ponegriri, denigrări, unul a fost Traian Băsescu față de Petre Roman, celălalt, Adrian Năstase față de Ion Iliescu. Adrian Severin, un bun eseist și diplomat, a avut diverse trasee și itinerare. A fost până la un punct loial lui Roman, a mers alături de acesta În ruptura din ’92, după care a devenit ministru de Externe, a pierdut această poziție, apoi a acceptat să candideze
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
chiar daca aceasta are o latură problematică ca speculație sau ca act subiectiv. Putem să-l considerăm azi pe Boswell un jurnalist timpuriu, dar el era, și așa se și considera el însuși, biograf și istoric. Și putem adăuga foarte bine, eseist. În schimb, mijloacele de producție industrială din secolul al XIX-lea cataloghează jurnaliștii ca fiind o clasă - în acest caz ca fiind o clasă profesională. Așa cum notează Michael Schudson, "abia în deceniile care au urmat Războiului Civil meseria de reporter
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Literatura civilizației, Liberalism și conservatorism, Structura franceză). Li se adaugă un eseu privitor la realitățile Bucureștiului anilor ’30, despre care V. crede că reflectă compromiterea originalității orașului de la începutul secolului, în primul rând prin dispariția grădinilor, altădată prezente pretutindeni. Tânărul eseist aparține unei generații ce se maturizase sub semnul tragic al primului război mondial și al urmărilor lui; pentru ea, libertatea spiritului reprezenta problema esențială a existenței. Împotrivindu-se partizanatului de orice fel, V. militează deopotrivă pentru realizarea unei construcții sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
sensul originar al cuvântului -, Mihail Neamțu anunță o nouă generație de scriitori creștini care să fie deplin integrați în Europa, fără a mai folosi limbajul de lemn îmbrăcat în sutana falsei smerenii.” Marius Vasileanu, Adevărul * „Mihail Neamțu este singurul tânăr eseist român autor a două volume solide înaintea vârstei de 30 de ani... Remarcabilă este nu numai calitatea sa intelectuală, ci, mai ales, poziția lui de mediator între cultura teologică și tradiția culturală europeană.” Alexandru Matei, Vatra * „Franchețea și entuziasmul genuin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
, Ștefania (pseudonim al Mariei Cojocaru; 27.XII.1944, Plopeni, j. Constanța), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Voicilă) și a lui Ilie Cojocaru, țărani. Urmează Liceul „Mihai Eminescu” din Constanța (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secțiile română (1962-1967) și franceză (1970-1974). Lucrează ca profesoară la Liceul Agricol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
, Al.[exandru] (2.XII.1951, Aruncuta, j. Cluj), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Baciu) și al lui Alexandru Cistelecan, țăran. C. urmează școala generală (1958-1966) în satul natal, apoi Liceul „Ady-Șincai” din Cluj (1966-1970). După bacalaureat devine student al Facultății de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
CĂLIN, Vera (17.II.1921, București), eseistă, istoric literar și traducătoare. Fiică a lui Herman Clejan, arhitect, C. a absolvit Liceul „Domnița Ileana” și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1947), fiind numită în 1949 asistentă la Catedra de engleză. Din anul următor, își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 49 Vlad-Ionuț Tătaru a efectuat studii de filosofie la Universitatea București și este eseist. A colaborat cu reviste de specialitate din România (precum "Symposion"-Iași, "Noema", "Analele Universității din Craiova Seria Filosofie", "Vox Philosophiae", "Irregular F") unde a publicat articole filosofice. Domenii principale de interes: metafizica, etica, filosofia cunoașterii, hermeneutica. Vlad-Ionuț Tătaru, (c) 2011
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Point Charlie. 7 povestiri fără a mai socoti și prefața, Iași, 2002. Traduceri: Lev Șestov, Noaptea din grădina Ghetsimani, Iași, 1995 (în colaborare cu Gabriela Gavril-Antonesei). Repere bibliografice: Gh. Grigurcu, Diversitatea semnelor timpului, ST, 1989, 2; Nicolae Manolescu, Un tânăr eseist, RL, 1989, 15; Constantin Pricop, Formele poetice, CL, 1989, 9; Marian Papahagi, „Semnele” eseului și „farmecul” poeziei, TR, 1990, 4; Gh. Perian, Restituirea unei cărți cenzurate, TR, 1991, 18; Nicolae Coande, „Veni-vor timpuri mai puțin secetoase”, R, 1991, 7-8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
patra formă de „gândire aeriană” este un fel de „zbor încrucișat” peste căile de cercetare și studiu ale observatorului, comentatorului, istoricului, criticului și ale celorlalți care studiază problemele curriculumului. Este „gândirea cu capul în nori” de care se folosesc numeroșii „eseiști”, cei ce își dau cu părerea despre dificultățile reale sau imaginare ale curriculumului, fără să se fi confruntat cu vreuna și fără să rezolve vreodată ceva. Folosind o sintagmă a lui Maiorescu, am putea spune că Schwab se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
, Irina (12.VI.1929, Oradea), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Mariei Mavrodin (n. Popescu), medic, și a lui Anastase Mavrodin, profesor. Înscrisă mai întâi la un liceu de fete, apoi la Liceul „Unirea” din Focșani, termină aici studiile secundare în 1949, când dă examen de admitere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]