2,823 matches
-
dintre aceia care pot și care știu". Abordat în acest fel interesant, Ulise ni se înfățișează ca un prototip. Un prototip, firește, al spiritului modern, unul din stîlpii lui de susținere precum Hamlet, Don Quijote, Faust, Doamna Bovary. Asumîndu-l în calitate de model, eseistul se simte îndemnat a-l analiza în generalitatea semnificațiilor ce le degajă în contextul mentalității căreia îi aparținem cu toții și la a cărei caracterizare radiografia personajului antic poate contribui. Există două planuri în care evoluează Ulise. Unul al aventurii, ca
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
personajului prin aceea că e polytropos, adică arborează o mulțime de măști, apoi fiindcă aspiră spre o finitudine - găsirea propriului centru -, iar nu spre depășirea propriei condiții, ca și, pentru că, în consecință, zeii nu i se opun. Putem adăuga ceea ce eseistul susține, în opoziție cu teza lui Gabriel Liiceanu, prezentată în capitolul Schiță pentru o hermeneutică a nostos-ului din Tragicul. Pe cînd Liiceanu socotea periplul odiseic drept o dezordine, o rătăcire într-un spațiu fals, "un spațiu de interferență al tuturor
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
chiar venirea fantomei sau în revenirea spectrului". Nematerializat decît aparent, comunismul ar fi însă spiritual etern. Nu știm dacă e viu sau mort", observă Derrida. Dincolo de jocul acesta de cuvinte, frivol în context, trebuie spus că toată vorbăria gongorică a eseistului ascunde cîteva presupoziții (și de natură sentimentală, nu doar ideologică) destul de limpezi. Cea dintîi este tocmai aceea că marxismul n-a murit și nu poate muri. Ludicele referințe la Shakespeare, intertextualizarea permanentă, încît uiți care anume cortină se ridică și
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
pentru că noi cei cîțiva care am tradus îi îndrumăm: e o mare șansă pentru ei să-și facă astfel ucenicia. Dacă notele biobibliografice nu mint, activitatea dvs. de traducător are un avans de cîțiva ani față de cea de poet și eseist. Ce relație s-a stabilit între aceste trei mari lucrări pe care le întreprindeți: traducere, poezie, eseu ? întrebarea mi se pare foarte bună și este ocazia să fac cîteva precizări. Nu am început cu traducerea, nu am început cu eseul
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
Elena Budu Convorbire cu romancierul și eseistul Bujor Nedelcovici Nu înțelegi nimic din lucrarea lui Dumnezeu, dacă nu ai drept principiu faptul că el a vrut să-i orbească pe unii și să-i lumineze pe ceilalți. Pascal Ce determină după părerea Dv. apartenența unui scriitor la
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
puțin cunoscută, deși poate mai statornică, e activitatea lui de poet, începută destul de timpuriu, cu volumul Cartea nunților în 1968 și continuată apoi cu alte trei volume, ultimul în 1985. O discreție, explicabilă în parte prin faima de traducător și eseist a autorului, plutește asupra poetului Sorin Mărculescu, o discreție întîlnită altfel deseori atunci cînd asemenea structuri intelectuale se manifestă poetic. Mă gîndesc, de pildă, la poezia lui G. Călinescu, Perpessicius sau, mai ales, la aceea a lui Vladimir Streinu. Nu
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
reprezintă informarea nu doar în privința noilor apariții, ci și a valorii lor. E adevărat. Au apărut o mulțime de nume noi, văd în revistele literare, iar cînd vin în România găsesc în librării sumedenie de cărți ale unor poeți, prozatori, eseiști total necunoscuți mie și nu știu ce să aleg, care din ei merită citit... Înțeleg că ați avea nevoie de o selecție valorică, de un fel de "top" al noutăților, făcut cu spirit critic și obiectivitate. Revistele literare nu reușesc să vă
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
mediatică, după '90, și de una cvasifolclorică, aproape legendară, înainte. Dacă arta sa nu a ajuns, pînă acum, în România, cărțile sale și veștile despre succesele în lumea artistică italiană erau accesibile și chiar prezente. Activitatea lui de publicist, de eseist și de cronicar plastic se răgăsește, pentru perioada românească, în cartea ,,Culoarea - suflet și retină", publicată la Editura Meridiane în 1966, iar după plecarea în Italia publică încă zece cărți în care opiniile sale teoretice, estetica aplicată și interesele mai
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
nu folosesc cuvîntul "monștri" pentru că am în minte teoria Hannei Arendt despre "banalitatea răului", despre un Eichman, funcționar mediocru și birocrat), ridicată la rangul de politică de stat. De acord, răspunde Tzvetan Todorov, unul din cei mai cunoscuți cercetători și eseiști din Franța în domeniul vieții sociale, autor al unei lucrări intitulate Abuzurile memoriei în care condamna de altfel "elucubrațiunile negaționiste" și în general ideologia extremei drepte de tipul Le Pen. De acord, numai că dezbaterea nu se duce asupra unicității
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
e-n zadar, copile!"... Toată strădania sa - cu accente uneori dictatoriale, alteori isterice - de-a aduce timpul înapoi este inutilă și are ceva ridicol. în schimb, găsim și în această carte numeroase pagini demne de interes, chiar pasionante, în care eseistul amator lasă locul marelui romancier. Toată dizertația despre opoziție și despre ce are ea comun cu eternul feminin este, de exemplu, cuceritoare, amintind de admirabilul roman poematic în absența stăpânilor. Nicolae Breban, Spiritul românesc în fața unei dictaturi, ediția a II
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
că literele alfabetului alcătuiesc însuși corpul lui Dumnezeu, iar Brahma poartă o ghirlandă de cincizeci de litere. Altfel spus, Dan Stanca e un autor axat pe spiritualitate. "Cultura fără spirit este ca pîinea fără duh", iată o posibilă deviză a eseistului, extrasă chiar din cartea d-sale de care ne ocupăm Veninul metafizic. Partea cea mai valoroasă a unui text este, prin urmare, în vederile d-sale, acea mișcare lăuntrică, acea decantare și sublimare care consacră toate gîndurile calmului divin. Litera
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
este nevoie de sex, de violență, de un ritm dinamic al "acțiunii" pentru a ajunge la conștiința spectatorului din Vest. Foarte expresivă - și plină de dramatism - este reprezentarea amestecului de valori și false valori de după 1989, a ceea ce un cunoscut eseist francez numea "dezghețarea" gunoiului. De asemenea, se remarcă interferența realitate-ficțiune, practicată de autor cu virtuozitate (el ar putea fi un Woody Allen român). Dar mai mult decât orice impresionează capacitatea autorului de a se exprima prin situații, ca un regizor
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
Despina Petecel Theodoru Istoricul, filosoful, eseistul Alain Besançon a fost prima personalitate franceză, care a acceptat să-și întrerupă lucrul la calculator, răspunzând astfel solicitării mele de a participa la dialogurile interdisciplinare destinate ciclului radiofonic OGLINZI pentru care fusesem desemnată să călătoresc la Paris, în perioada
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
a criticilor literari după firile celor șapte pitici din Albă ca Zăpada a lui Disney, pe Alexandru George identificîndu-l cu Grumpy, Supărăciosul căruia nimeni, cu nimic, nu-i intră în voie (ne imaginăm ce savuroasă va fi expresia indignării distinsului eseist, critic, istoric literar, prozator și traducător la asemenea blasfemie!). Inutil să mai spunem că portretul - ce ocupă o întreagă pagină de revistă, analiza propriu-zisă a cărții urmînd în nr. 21 - e creionat cu prețuire pentru operă și simpatie "pentru Figura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
se plânge că-i un veșnic outsider, neluat în seamă de nici un for. Se scrie de prozatorul A.G., acesta-i bosumflat că nu-i sunt luate în discuție opiniile de istoric literar. Se scrie de istoricul literar A.G., se plânge eseistul A.G. Dacă-l citești ca pe un critic literar, se zbârlește cum că face analiză politică sau că e și traducător etc. Având câteodată, simultan, rubrici în două, trei gazete, plus articole în două, trei reviste lunare, publicând în 30
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
Costache Olăreanu Titlul celebrei piese de teatru a lui Calderon de la Barca a servit multor literați și eseiști ca pretext pentru încercările lor de interpretare a sensurilor și avatarurilor existenței umane. Doi învățați de la noi, G. Călinescu, în Impresii asupra literaturii spaniole (1946), și Mircea Eliade, în Oceanografie (1934), s-au ocupat de această inspirată sintagmă, care a
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
Tentația mizantropiei - are un mai mare grad de subiectivitate - este vorba de o subiectivitate asumată (autorul, încă tânăr, sfidând riscurile pe care le implică împărțirea lumii în eu și ceilalți). Cristian Bădiliță este, după cum se știe, un tânăr poet și eseist strălucit, aflat la studii la Paris. Jurnalul său cuprinde însemnări făcute în anul 1997, când autorul avea 29 de ani. Inițiat în filologie clasică, literatură modernă și teologie, erudit ca un nou "adolescent miop", specialist în patristică, autorul jurnalului face
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
Pentru cele cîteva mii de cărturari și studenți preocupați de filosofie ("se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge?"), eseul lui B. Fondane consacrat lui Stéphan Lupasco trebuie tipărit. Căci, spune traducătorul în prezentare, chiar dacă atitudinea eseistului e polemică, e de presupus că, dacă nu ar fi fost ucis la Auschwitz, Fondane și-ar fi revizuit, cum s-a întîmplat cu mulți filosofi existențialiști după război, concepția: Este semnificativ că, în timp ce au intrat în desuetudine curente filosofice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
feminitate scriitoare și scriitori. (Paranteză: în Jurnalul literar nr. 3-6, Paul Goma n-are nici o îndoială că în românește e "urîtă și greșită", dacă nu "de-a dreptul trivială", forma feminină a "unor îndeletniciri literare" și că poet, prozator, romancier, eseist trebuie să rămînă substantive masculine, indiferent de sexul scriitorului: "A o prezenta pe Ileana Mălăncioiu "poetă și eseistă" vădește, pe lîngă lipsă de simț al limbii române, lipsă de respect atît față de poezie cît și față de femeie". Fraza pare absurdă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
Rodica Draghincescu Poetul, romancierul și eseistul francez Michel Butor s-a născut la Mons-en-Barouel (14 septembrie 1926). În copilărie și adolescență a manifestat pasiuni aprinse pentru gravura pe lemn, desen, pictură și muzică. Licențiat în filozofie (Sorbonne, 1946), va obține mai târziu diploma de studii superioare
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
nu înțelege nimic din tot ce vede, aude sau prinde din zbor, avînd în același timp tupeul să scoată în furculiță ignoranța unora și să proiecteze propriul său arivism social asupra altora. Ai vrea să-i spui și amicului tău eseistul, cel care, devenit peste noapte omniprezent, susține rubrici subțiratice și de cele mai multe ori indigeste în toate gazetele din țară și străinătate, publică volume în serie nu mai puțin lipsite de strălucire, prezidează puzderie de comiții și comitete, împărțind altora premii
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
adică nașă. În rusă, "umblă vorba că" se spune "babușca scazala", adică "bunicuța a zis că" Cumetre, nașe, vecine, bunice: o întreagă tradiție europeană - un zvon persistent - unește strîns femeile și bîrfa." Citatul este din articolul lui Sergio Benvenuto, un eseist italian, publicat în LETTRE INTERNATIONALE (ediția română, vara 2001). Autorul nu se ocupă și de cuvîntul românesc. Nu sîntem încă integrați, e limpede, nu e, adică, doar vorba de o bîrfă. Cuvîntul românesc e dat de DEX cu etimologie necunoscută
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
90 ? Scriitori născuți în anii '50-'60, dar și în '40; care au debutat în anii '80-'90, dar și în deceniul 8, sau chiar 7; care au activat în România și Basarabia; prezenți în viața literară, ca poeți, romancieri, eseiști, critici literari, dar și traducători, comparatiști, folcloriști, critici și istorici de artă. Fenomenul literar românesc se deschide pe măsură ce capătă contur, cuprinde și prozatorii sf, și cercetătorii aflați în no man's land-ul interdisciplinarității. Alături de scurtele analize semnificative, articolele conțin
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
ne aflăm la acest capitol într-un dezavantaj cronic. Cum de îi scapă perspicacității d-lui Alexandru George o atare pe cît de umilă pe atît de constrîngătoare circumstanță? Însă chestiunea mai poate fi pusă și altfel: comentînd, cum apreciază eseistul, cel puțin o duzină din volumele d-sale de eseuri și publicistică (cel puțin pe acestea îl încredințăm că le-am citit!), înseamnă că ne-am ocupat, în cunoștință de cauză, de una din cele două laturi majore ale creației
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
memorialistică! Mai delicată apare chestiunea propunerii ("doleanței", "rugăminții") ce ne-a făcut-o dl Alexandru George ca să... nu mai scriem despre d-sa și despre care am afirmat că poartă sămînța intoleranței la discuție. Cu atît mai vîrtos cu cît eseistul revine în astfel de termeni: "o anume doleanță a mea, ca prețiosul critic, autor a cel puțin o duzină de articole despre mine, pe care le calificam drept unul mai alăturea de realitate decît celălalt să mă lase în pace
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]