699 matches
-
un emoționant Necrolog, Vladimir Streinu vede în Anton Holban „un intelectual purtat în fiece moment când de setea cunoașterii de sine, când de aceea a cunoașterii altor scriitori”1, așadar o natură duală, exprimată cu strălucire în roman și în eseistică. La Felix Aderca este descifrat un sens al totalității, al ansamblului creator: „Scriitorul acesta, fiind mai mult decât un talent, căruia i-am fi putut datora o operă - două sau chiar mai multe de același tip, e o personalitate, care
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
spiritul de echilibru care priveghează disocierile criticului.” 4 Încheierea este probantă din perspectiva unei evaluări comprehensive: „Raționalismul consecvent și toleranța încadrată în principii, rigoarea judecății și demnitatea înaltă a expresiei, spiritul echilibrat, năzuind spre construcțiile armonioase, iată însușiri ale acestei eseistici care l-au atașat indestructibil pe Vladimir Streinu maiorescianismului activ...” 5. În volumul intitulat atât de frumos Singurătatea lecturii 6, criticul ieșean Daniel Dimitriu se ocupă exclusiv de poetul Vladimir Streinu. Câteva fine disocieri din finele articolului Vladimir Streinu poet
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Scriitori români, coordonator Mircea Zaciu, în colaborare cu M. Papahagi și A. Sasu, București, Editura Științifică și enciclopedică, 1978, pp. 443-446 114 volumul Colaje, din 1972, comentat de noi în lucrarea de față. În capitolul Critica și istoria literară interbelică. Eseistica, din Istoria literaturii române 1 , capitol redactat de Nicolae Manolescu, lui Vladimir Streinu i se acordă 8 rânduri. Se cuvine apreciat excepționalul efort de concentrare a materiei critice până la dimensiunile judecății aforistice, cvasi-paradoxale: „Vladimir Streinu se află la mijloc: între
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
fenomenele în strânsă relație dialectică necesară, asociind cu suplețe spiritele înrudite , invocând numele și operele de referință. Din această perspectivă el se apropie de un alt ilustru contemporan - l-am numit pe Tudor Vianu - ambii autori promovând în cultura românească eseistica superioară, de certă altitudine ideatică, întrun limbaj academic-elevat. Aproape că nu există temă sau problemă literară în legătură cu care Streinu să nu aibă idei originale și incitante. El scrie cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
tradusă inclusiv în limba română (Adrian Niculescu) în 1996 sub titlul "Danubius". Pentru această carte i se acordă premiul Bagutta, iar în 1997 premiul Strega pentru romanul "Microcosmi". I s-au mai decernat premiile Chiara, Giuseppe Acerbi, Premiul special pentru eseistică. Amintim câteva titluri din acest ultim domeniu: "L'anello di Clarisse", "Utopia e disincanto", "Alfabeti". Magris a fost senator între anii 1994 și 1996. Alla cieca, romanul publicat în 2005, tradus atent și fluent în limba română de Cristian și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
caz nu pe toate. De unele se debarasează, dar pe altele (dintre cele primordial determinative) le aplică sistematic. Ori de câte ori preia mărturisit funcția de narator, el recunoaște că scrie, face literatură, implicit, că se supune unor constrângeri. Meditativă și interogativă, problematizantă, „eseistică”, proza lui se definește în primul rând prin aceea că scriitorul își asumă - sau se preface a-și asuma - calitatea de narator omniscient. El nu relatează din perspectiva absolutului. Narează și descrie, asemenea lui Gide, Proust, Sartre sau Camil Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
ponderea cu un militantism adesea cam frazeologic, sunt de notat în scrisul criticului calități care-l înalță mult peste nivelul general al publicisticii acelor ani. Lucidității analitice, acuității și inteligenței lui Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu îi răspunde printr-o eseistică subtilă, sugestivă, colorată, cu nu puține procedee de retorică supravegheată, atent mereu la clipa de ecloziune a talentelor, ca și la depistarea autenticei valori, cu predilecții disociative, cu vervă nu o dată pamfletară, cu fantezie și cu ideație de autentică originalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Ibrăileanu ș.a. Stilul e voit rece, preocupat de scriitură, cultivând o imagine de virilitate axiomatică. Compozit, dând seamă de disponibilitatea criticului, Faptul de a scrie (1980) cuprinde, pe lângă articole despre clasici, secvențe contemporane, acoperind spațiul prozei, al criticii și al eseisticii. Atenția criticului, bine marcată, deschisă în evantai către divers și eterogen, se îndreaptă, din nou, îndeosebi spre poezie: Gellu Naum, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Leonid Dimov, Ștefan Aug. Doinaș, Vasile Nicolescu, Petre Stoica, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Dorin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
polemist cu tăietura fină, când partizan nervos-pasional, când omul calculat al strategiilor multiplu etajate, C. cultivă deopotrivă filosofia și istoria formelor plastice, istoria și etimologia, această abordare politico-filologică fiind ceva rar în peisajul cultural al României postceaușiste. Și-a început eseistica în vecinătatea unor personalități precum Andrei Pleșu, Dan Hăulică, Gabriel Liiceanu și Răzvan Theodorescu, prin abordări de istoria picturii ce mascau mai mult sau mai puțin preocupări de istoria vieții religioase, fie accentuat subiectiv (De la portulan la vederea turistică), fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
khazarilor la iudaism, tot acest traseu ce se aplică familiar și cu aceeași sagacitate pe Michel Foucault și gafele primarului Bucureștilor, pe Lucian Blaga, Martin Buber și Ilie Bădescu, pe Rorty și ministrul Transporturilor ș.a.m.d., definesc farmecul unei eseistici permanent la pândă. SCRIERI: De la portulan la vederea turistică, București, 1977; Primitivii picturii românești moderne, București, 1980; Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800), București, 1984; ed. (Ecclesiocrația. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800)), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
de personaje biblice și reprezentarea lor în arte (2000), un album-dicționar conținând referiri ample la reprezentarea personajelor biblice în literatură, pictură, muzică, teatru. Cartea a fost realizată cu colaborarea lui Baruch Tercatin, scriitor din Tel Aviv. Mai degajată, practicând o eseistică științifică, este C. în volumul Cultura poetică (1999). A tradus integral poveștile Fraților Grimm și poezii de Teresa de Ávila, iar în colaborare cu soțul său, Ioan Constantinescu, a transpus, în 1998, Amnezia, comedie de Henning Krauss. SCRIERI: Povestiri biblice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
vizuală, aproximativ două sute de ilustrații susținând demersul științific. După decenii de tabuizare a subiectului, lucrarea a declanșat o dezbatere vie. Microromanele parabolice din Cutia cu bătrâni (1995) continuă firesc lucrările științifice ale lui O., transpunând în ficțiune problematica sinuciderii din eseistica lui Camus (Comisionarul) sau reconstituind misterul unor individualități prin colajul baroc al amintirilor și viziunilor trezite de colecția mateină de obiecte stranii (Arhivarul). Ele trădează o anumită ariditate livrescă, dar și ușurința asociativă și familiaritatea cu simbolul, proprii specialistului în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
Bacovia, George Silviu, Perpessicius, iar la sectorul proză pot fi întâlnite numele lui G. Brăescu, Aurel Savela, Ion Călugăru, cel al Sandei Movilă. Cronica literară este susținută de Perpessicius, la rubrica „În tinda unei registraturi”, și de F. Aderca, iar eseistica de B. Fundoianu, F. Aderca, Perpessicius, în timp ce cronicile muzicale sunt semnate de Marcel Gheorghiu. Aici Camil Petrescu dă un fragment din piesa Act venețian. Se fac transpuneri din Giovanni Pascoli (traducător: G. Cifarelli), Giosuè Carducci, Théodore de Banville, Gabriele D
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
Hasdeu (1970) de I. Mușlea și Problemele tipologiei folclorice (1971) de D. Caracostea. De acești doi eminenți cercetători ai culturii noastre populare îl leagă de asemenea meditația gravă asupra destinului folcloristicii, efortul de a o elibera de sub tutela literaturii, a eseisticii literare și a diletantismului, de a o dota cu instrumentele de lucru necesare, îndelung așteptate. Spre deosebire însă de D. Caracostea, care a abordat și „disciplinele adiacente”, sau de I. Mușlea, care a fost acaparat de etnografie, B. și-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Țara lui Lerui-Ler”, străjuită de „săbiile duhului”, străbătută de o corabie îngerească. Una din poeziile lui se intitulează Iisus prin grâu și evocă un cunoscut moment evanghelic. Cristalizată în publicistica lui Nichifor Crainic, ideologia „Gândirii” are câteva principii configurative în eseistica premergătoare apariției articolului-program Sensul tradiției, texte semnate de Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru, G. M. Ivanov și mai ales de Lucian Blaga, al cărui articol din 1921, Revolta fondului nostru nelatin, va impulsiona, fără voia autorului, supralicitarea de către o anumită presă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Colecția SOCIETATE & CUNOAȘTERE Nr. 19 Bogdan Crețu este conferențiar doctor la Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale, Editura Timpul, Iași, 2005; Matei Vișniec un optzecist atipic, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2005; Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană. Editura Timpul, Iași, 2006; Utopia negativă în literatura română, Editura Cartea Românească, București, 2008. Ediții îngrijite
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
filiații, în analiza romanului Sfârșit de veac în București fiind semnalate imagini și procedee care se întâlnesc la Anton Pann, Ion Ghica, Nicolae Filimon. În notele de călătorie exegeta descoperă aspecte de stil și observații care precedă unele particularități ale eseisticii de voiaj prezente în scrisul lui Octavian Paler. N. a îngrijit câteva ediții (Mihail Sadoveanu, Nestor Urechia) și a făcut traduceri (Artur Lundkvist, Jean Martenson). SCRIERI: Pe urmele lui Ion Marin Sadoveanu, București, 1988; Comunitatea culturală nordică, București, 2001. Ediții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288440_a_289769]
-
critice sunt asigurate, de obicei, de C. Amăriuței, Mihai Niculescu, Eliza Cerbu, care semnează o cronică la romanul Forêt interdite de Mircea Eliade, A. Burileanu, autor al unui eseu despre proza Hortensiei Papadat-Bengescu, Theodor Cazaban, cu un interesant comentariu despre eseistica franceză a lui Emil Cioran, precum și de L. M. Arcade, Nicu Caranica. Într-un Post-scriptum din primul număr, semnificativ pentru precizarea intențiilor publicației, se specifică: „Când atâtea reviste literare românești publicate în pribegie au încetat să mai apară și când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
cuprindă un articol prevăzând suprimarea adjectivelor. În toate sferele existențiale sentimentalismul dispare, triumfă cerebralitatea. Însă V. este el însuși un incorigibil sentimental deghizat. Afectivitatea nu umple scrisul său de adjective, dar se exprimă în profuziuni de imagini chiar și în eseistica sa. Nu există în publicistica românească stil mai ornamentat. În articolele și cronicile poetului abundă formulări ca acestea: „Victor Brauner scormonește cu penelul lui toate penele gândului, agită în mâini toți clopoțeii extazului”; „La sărbătoarea poemului său, Stephan Roll a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
său început (accidentul de vânătoare), dar prozatorul izbutește între timp să construiască tabloul destul de veridic - chiar dacă marcat de convenționalism - unor medii sociale și al unor realități ale epocii, sub semnul eticismului și al pasiunii pentru adevăr. Studiile de critică și eseistică (în special pe teme de estetică teatrală) publicate de N. în România rămân realizări modeste, în pofida pretențiilor de a înnoi domeniul vizat. Cămașa lui Nessus (1973), de pildă, reunește eseuri de estetică teatrală - mai degrabă de filosofie a artei - fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
Mateiu I. Caragiale, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Emanoil Bucuța, Victor Ion Popa, N. M. Condiescu, Victor Papilian, Damian Stănoiu, Vintilă Horia, Olga Caba ș.a. (proză), Radu Dragnea, Vasile Băncilă, Emanoil Bucuța, Ion Petrovici, Tudor Vianu, Dan Botta, Emil Cioran (eseistică), Petru P. Ionescu (filosofie). Activ colaborează, cu eseuri și critică literară, în ultimii ani ai deceniului al treilea, G. Călinescu și Mircea Eliade. Cronică scriu Ion Marin Sadoveanu (dramatică), G. Breazul (muzicală), Oscar Walter Cisek, Aurel D. Broșteanu, V. Beneș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
În RDG nu se explică doar prin atracția reprezentată de ridicarea interdicției. Este, de asemenea, succesul unei formule intens practicate de Bloch - foiletonul - care reprezenta apropierea de zonă cea mai „creatoare” din filosofie, la contactul cu literatura. Jurnalismul filosofic și eseistica ofereau mai multe posibilități de ocolire a cenzurii decât disciplină de gandire științific structurată. Însă nu numai tinerii cercetători sau scriitorii s-au interesat de operă foștilor „revizioniști”: Înalții responsabili din domeniul filosofiei au găsit nimerit să-și asocieze numele
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
gol,/un jilț pe care roua/paletei vangoghiene,/ca lacrima,-ntre gene,/ nu se uscase încă” (Vincent avea un frate...). Volumul Erau ziare, evenimente (2000) aduce o privire ironică asupra presei, dar și asupra lumii care îi dă naștere. În eseistica lui F. se observă aceeași vocație disociativă, același spirit nonconformist, afirmat în deplină libertate, deși i s-a imputat faptul că realizează o critică infidelă, care înlocuiește opera cu interpretarea. În Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu (1980; Premiul Uniunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
interbelică, gazeta încearcă să opună rezistență, declarând răspicat încrederea în monarhie și în democrație. Deși modest și cu ecou restrâns, M. își menține poziția până când existența să nu mai este posibilă. Militează pentru deschiderea spre civilizația universală, îndeosebi prin contribuția eseistica a lui Ovidiu Drimba, ca și pentru valorificarea tradiției din zona Mureșului prin articole și recenzii semnate de autori locali și prin folclor. Apare și o traducere din François Villon, realizată de Francisc Păcurariu. Mai colaborează Traian Dragoș, Emanuil Precup
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288315_a_289644]
-
Mușatisme” (Tudor Mușatescu), „Meridiane” (A.E. Baconsky), „Teza și antiteza” (Paul Everac), „Cronica sentimentală” (Paul Anghel), „Antijurnal” (Ana Blandiana), „Pro domo” (Al. Ivasiuc). Eugen Barbu și Teodor Mazilu asigură, succesiv, rubrica de sport. Masivă rămâne prezența criticii, istoriei literare și eseisticii, numelor cunoscute adăugându-li-se numeroase altele, între care Al. Piru, Adrian Marino, Al. Dimitriu-Păușești, Aurel Martin, Emil Manu, George Munteanu, I.D. Bălan, Pompiliu Marcea, Lucian Raicu, Eugen Simion, Dan Mănucă, Gh. Achiței, Al. Oprea, Mircea Anghelescu. Cronica literară e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]