751 matches
-
motiv că aceasta îl poate elibera și răspunde acolo unde metafizica și morala nu poate ajunge.Acest anunț îl face în prefața volumului său de versuri,apărut în 1930.Dar acest poet nu renunță definitiv la poezie.În lucrările lui eseistice lasă să se întrevadă subtilitățile poetice.Publică în 1922 ,în Paris volumul Imagini și cărți din Franța, în care se observă influența lui Jean Chestov cu existențialismul nihilist ca a consolidat un fond de început în opera lui Fundoianu.Poetul
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
2013; ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (poezie), Editura Anamarol, București, 2014 (A5, 124 pagini, ilustrații pictor RADU BERCEA, Gura Humorului); C)RUG (poezie), Editura Armonii Culturale, 2014 (A5, 132 pagini, copertă și ilustrații artist plastic ABĂLAȘEI-DONOSĂ CONSTANȚA, Brăila); ÎNSEMNE (critică și eseistică literară),Editura Armonii Culturale, 2015 (A5, 224 pagini); JE SUIS... JE RÊVE... JE DEMEURE (vers, 144 pagini), Édition Armonii Culturale, 2015 (traduit en français par Virginia Bogdan - Focșani); I AM... I DREAM... I REMAIN (poems, 144 pagini) - English translation by
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
plăcerea lecturii, este, de fapt, un dialog minunat între explicitarea poeziei și motivațiile personale ale autorului, tandem care numai printr-o absorbție profundă a versului este realizabil cînd e vorba de compatibilitatea autor- exeget. Remarc interesant și original acest traseu eseistic, pentru un drum inițiatic în brahma, un drum spiritual spre Nirvana eului liric, reperat de doamna Borchin în avatarul acestui homo spiritualis Poet, pe care îl susține într-un abscons ton didactic, convingător și convins în, de altfel, un produs
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
rotund, consistent - pe la vers, cum e “Bonifacia” pe la trup. Mi-au sunat bine, sensibilele: “Clipă”, “Iarbă”, O îmbràțișez pe poeta și o re-salut pe editoarea mea preferată. Paul GOMA, Paris, 2007 În raport cu proza realistă și cu poezia de notație, "reportajele eseistice" ale Rodicăi Elenă Lupu (din "Românie, plai de dor" (2004), mai cu seamă) interesează prin îndepărtarea de un canon și o neobișnuită "vorbire în două limbi" sufletești. Impresia este în afară de comun. Pretutindeni, există aici o exultare a lumii și o
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
nevoia de documentare s-a extins și la exegeza caragialiană, citind tot ceea ce s-a scris despre el și despre scrierile sale încă din timpul vieții și până la momentul respectiv. Consecința acestor lecturi se va materializa într-o altă lucrare eseistică dedicată Maestrului în anul 2012 - „Caragiale în grădina publică - reverențe și «mofturi» critice” -, publicată la Editura Global, fiind o trecere în revistă a celor mai diverse opinii, mai ales despre opera scriitorului. Lucrarea este concepută în două mari părți, prima
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
mimică sau nuanțe ale vocii. La toate acestea adăugându-se un comentariu al autoarei, analitic reflexiv, glose, meditații. În unele dintre proze, (cum este, de pildă, excepționala Vară fierbinte), prin transfigurare artistică, și prin ritmare, din vălmășagul de gânduri, idei eseistice, imagini, percepții, sau tablouri de vis care însoțesc rememorările, se naște parcă, ici-colo, sub ochii noștri, câte un veritabil poem în proză sau un fragment de eseu. Toate astea dovedesc că Getta Berghoff, are, pe lângă sensibilitate, imaginație, de memorie afectivă
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
apleacă asupra slovelor, semnate de Mariana Viky Vârtosu, Nina Elena Plopeanu și Mariana Rogoz-Stratulat declarându-și fără rezerve admirația pentru ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat și de aceste prezențe vrâncene. Probabil pentru ca să se statueze firescul, echilibrul pentru un asemenea demers eseistic. Semnăturile distinselor creatoare sunt așezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
că în proza românească idealul este să scrii o carte unică, exemplară, pitorească, model de limbă și de imaginație epică, și că „opus acestui model (l-am putea numi: modelul flaubertian) este modelul prozatorului productiv (modelul, în fond, balzacian) amplu, eseistic, reflexiv, analitic”, agreat de majoritatea creatorilor de literatură. „Unii îi reproșează lui Breban că scrie prea mult, mai susține Simion, el le reproșează altora că scriu puțin și trăiesc, încă de tineri, ca niște pensionari ai reputației lor efemere”. Opinia
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
glorie unică. Critic plastic, muzical și literar cu célèbre lucrări tipărite în reviste, pusese în circulație noi concepte ale gândirii estetice, valorificând critic artiști contemporani. Ideea lui de modernitate și imaginație prin care depășea estetica romantismului, ca și aplicațiile lui eseistice, privind pictori ca Delacroix și Guys, muzicieni ca Wagner și scriitori ca Hugo, Gautier sau Faubert, întemeiază altă estetică și altă critică. Aceste articole conțin o adevărată doctrină estetică, filozofică și mistică a timpului.-( Y.G. Le Dantec). Poetul florilor
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
un fel, așa s-au conturat încă doi ani în care am mai adăugat o carte “SemneleTimpului”, pentru care am primit “Premiul pentru poezie pe 2011” dar și Premiul anului 2011 al Uniunii Ziariștilor Profesioniști pentru publicistică și pentru valoarea eseistică și culturală a publicației Cetatea lui Bucur. O coincidență, pentru că s-au petrecut toate acestea, în jurul datei de naștere? Uneori, percepția zilei de naștere e diferită în Timp. Mi s-a spus că vine ca un “Semn al dimineții și
VIAŢA, CA O METAFORĂ ÎN TIMP de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354442_a_355771]
-
cu claritate în limbajul culorilor rupte din mediul în care creează. Iar dicțiunea ideilor din eseul lui Dumitru Velea e un mod de expresivitate a intelectului. Inteligența sa critică se consumă în nenumărate ceremonii ale investigației și interpretării, în formulări eseistice care prind memorabil esența evoluției artistului. Cercetând picturile lui Petru Birău, Dumitru Velea face, în același timp, și un efort spiritual de a sesiza subtextul filosofic al practicii artistice. Distincțiile au subtilitate, disocierile dau la iveală un simț foarte fin
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
iar în 2011 devine redactor al revistei universale de creație și atitudine culturală „Armonii Culturale”. „Lecturi în oglindă” (Editura Grinta, Cluj Napoca - 2010, 200 pagini) ultima carte, ca și apariție literară, a filologului Monica Grosu, este o inedită lucrare de tip eseistic. Structurată în patru părți, fiecare abordând o categorie diferită a eseisticii literare, lucrarea este unitară și echilibrată prin modalitatea de formulare și prezentare a punctelor de vedere exprimate de către autoare. Cele patru părți ale cărții poartă câte un titlu sugestiv
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
să se restabilească anumite funcții ale corpului. Kinetoterapia nu este sinonimă cu gimnastica medicală, deși o înglobează. Kinetoterapia utilizează mișcarea pentru a regla dezechilibrul prezent la nivelul organismului, tulburare care poate duce la apariția anumitelor boli.” Cuprindem în textul acesta eseistic ce oglindește pe kinetoterapeutul Luminița Stoian, din Buhuși, definiția de mai sus, spre a nu ne situa în totală necunoaștere a unui domeniu adiacent celui medical, dacă nu chiar intrinsec. Într-un context al concordanțelor neconvențialiste, pentru localitatea de interferență
KINETOTERAPEUT LUMINIȚA STOIAN. BUNĂTATEA ȘI BLÂNDEȚEA ÎNTÂILE CONDIȚII ALE OMENESCULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357837_a_359166]
-
față de celelalte viețuitoare. Opera de artă se naște din această „îngrijorare", având caracter revelatoriu asupra adevărului ființei. Starea omenească (Da-sein) este, conform lui Steinhardt, prin filtru heideggerian, „de natură harică și poetică"(29). De altfel, în încheierea amplului demers eseistic, sub forma unui declarat „bătrânesc" epilog, Nicolae Steinhardt rezumă propria concepție despre artă: „nimic nu exprimă în chip mai lămurit secretul făuririi artistice decât parabola prefacerii apei în vin. Artistul adevărat așa se și cunoaște: din apă (adică platitudine, banalitate
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
Alexe Rău). Pentru a ne contura o imagine cât mai aproape de adevăr a personalității sale uriașe, adăugăm că el este Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; membru al UNITEM. Deține Premiul de Excelență al Asociației Române pentru Patrimoniu - „Pentru opera eseistică eminentă de susținere a tradiției, a valorilor și constiinței originilor românești”(2006); Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2006, 2007); Medalia Meritul Civic (1996). Medalia Mihai Eminescu (pentru trilogia teatrală din opera lui Mihai Eminescu) (2000). Cărțile sale sunt copleșitoare prin
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
naturală -, ci ea ni se înfățișează, mai degrabă, ca un soi de suprastructură mitică, deopotrivă ca identitate cu vârsta Universului însuși. Este și cazul baritonului Nicolae Herlea, artistul despre care am să vorbesc un pic altfel în acest rezumativ context eseistic, gândindu-mă nu doar la faptul că, asemeni poetului german însetat de solaritate, Johann Christian Friedrich Hölderlin, el a topit cu seninătate „înghețul nocturn” (Edgar Papu) al rațiunii umane, aruncându-l pentru totdeauna pe acesta în focul estetic al artei
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
care mă apără. (Ed. Princeps Edit, 2008, p.8)”. Și mai face o remarcă admirabilă Nicolae Băciuț: „Cred că poezia lui e sinteza dintre Eminescu și Bacovia”. Cutremurătoare mi se par însă, versurile, foarte bine alese, emblematice, inserate între textele eseistice. Unul dintre aceste texte poetice se numește „Ca să te ajung” și este dedicat Lui Vicu Bucătaru, în care Grigore Vieru spune: „Am mucenicit ca Hristos / Pe crucea suferinței / Ca să ajung la tine, / Țară. / N-aveam arme secrete, / Aveam numai / Proverbul
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
sunt azi îmi pare rău că nu am fost mereu. Dar m-am resemnat, am ramas ceea ce sunt, Viața mi-a dat tot ce am visat, un suflet pe acest pământ! În raport cu proza realistă și cu poezia de notație, "reportajele eseistice"ale Rodicăi Elenă Lupu (din "Românie, plai de dor"mai cu seamă) interesează prin îndepărtarea de un canon și o neobișnuită "vorbire în două limbi"sufletești. Impresia este în afară de comun. Pretutindeni, există aici o exultare a lumii și o fericire
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
spunem că suntem în fața unui volum care ne solicită timp pentru lectură și pentru meditație, scriitorul ridică probleme existențiale și le analizează. O să glisăm între scriitura de tip Joyce cu alunecare în absurdul lui Kafka dar râmânem pe terenul prozei eseistice de tip Thomas Mann. Încă de la început, auzim ecoul și urletul “animalelor bolnave” creionate în tuș gros de Nicolae Breban, prin analogie: “O baltă de sânge umplu podeaua rece. Mici pârâiașe sângerii își căutau drum spre cine știe unde. În genunchi, cu
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
opera lui Radu Stanca și de a-i ține trează amintirea. Trebuie precizat adevărul că ideea nu este de dată recentă. Într-o perioadă de pionierat, când Ion Vartic publicase în 1978 “Radu Stanca. Poezie și teatru”, o admirabilă carte eseistică pe care Anca Sîrghie o prezintă publicului sibian, tema unei teze de doctorat devine suport pentru inițiativa istoricului literar Anca Sîrghie de a crea un prim “studiu monografic” dedicat lui Radu Stanca. Realizarea acestei teze a fost apreciată în 1981
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
situare în cadrele unui alt mod de gândire. Materialmente cartea se compune din 85 de eseuri structurate pe patru axe (suferința, regretul, amintirea și speranța). Ea se deschide cu o prefață comprehensivă și revelatoare scrisă de Ovidiu Pecican. Resorturile meditațiilor eseistice se constituie, conform poeticii explicite a autorului, din „revolta împotriva carențelor de comunicare și a unor frici care-i domină pe oameni”. Flaviu George Predescu mărturisește că scrie „pentru a trăi cu motiv”. Euristica generării discursului eseistic este următoarea: a
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
Pecican. Resorturile meditațiilor eseistice se constituie, conform poeticii explicite a autorului, din „revolta împotriva carențelor de comunicare și a unor frici care-i domină pe oameni”. Flaviu George Predescu mărturisește că scrie „pentru a trăi cu motiv”. Euristica generării discursului eseistic este următoarea: a) spiritul reflexiv observă lipsa de comunicare și sentimentele negative din spațiul public, b) le evaluează într-un sistem axiologic consolidat, c) le trăiește și le interiorizează ca suferință, regret, amintire și speranță, d) finalmente, le transformă în
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
se întorc, ca bucurie de viață, ca iubire și ca sentiment de libertate, asupra realității inițial constatate. Dincolo de această regulă, se înregistrează cazul excepțional al meditației directe. Atunci comunicarea și curajul conduc fără pași intermediari la iubire și libertate. Meditația eseistică pleacă de la o experiență imediată. În definiția ei operațională, experiența este ceea ce o ființă umană simte în legătură cu un obiect de cunoaștere. Caracterul primar al experienței constă în aceea că aceasta este o experiență a ceva. Ea poate fi vizuală, auditivă
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
de experiențe fundamentale. Este vorba, mai întâi, de o experiență estetică aparte, căci sunt aduse în convergență reportajul literar pe un itinerariu privilegiat, evocarea unei călătorii în locuri și povestirea unor fapte de importanță capitală, confesiunea-mărturisirea unor trăiri profunde, explicarea eseistică a unor concepte, reflecția-meditația asupra a câteva situații-limită. Scriitura, ca formulare, are astfel variabilitate și deci noutate; arată în plus coerență și unitate. Conținutul bazal al cărți îl alcătuiește relatarea unui pelerinaj în Țara sfântă. Pe această axă narativă se
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
ne invită la “Convorbiri duhovnicești” cu Î.P.S.Ioan Selejan, al Episcopiei Covasnei și Harghitei, material bogat ilustrat cu imagini de la diferite mănăstiri din cadrul Episcopiei. Ca o prelungire a spiritualității, pr. drd. Mihai Andrei ALDEA ne invită să citim studiul eseistic “Mistica în cultura profundă a românilor” - Consemnări folcloristice, III. Preot dr. PETRU PICA, în eseul “Veniți de luați lumină” - prezintă cartea Luminiței Cornea „Pe cărarea Raiului - Convorbiri duhovnicești cu Înaltpreasfințitul Ioan” (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2010), Din vol
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]