336 matches
-
studii de teologie. În 1894 este numit pastor al Legației suedeze din Paris. Acolo va publica prima sa lucrare, o micromonografie despre religia Iranului pre-islamic, Les Fravashis, Paris, 1899, și tot acolo își va susține și publica celebrul doctorat despre eshatologia iraniană, La vie future d’après le mazdéisme, Paris, 1901. În 1901 este invitat ca profesor de teologie la Uppsala, catedră pe care o va transforma curând în catedră de istorie a religiilor. În 1912 primește și catedra de istoria
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
școlii uppsaliene în materie de iranistică,prin susținerea teoriei „marilor zei” iranieni (vezi teza sa din 1938, Hochgottglaube im alten Iran, UUÅ), contestată de școala italiană. A intersectat constant una dintre pozițiile dominante ale Religionsgeschichtliche Schule, privind originea iraniană a eshatologiei și apocalipticii iudaice. Pentru pozițiile teoretice ale lui Widengren în cadrul Școlii de la Uppsala, vezi Walter H. Capps, „Geo Widengren on Syncretism: On Parsing Uppsala Methodological Tendencies”, Numen XX (1973), fasc. 3, pp. 163-185, și Carl-Martin Edsman, „Ein halbes Jahrhundert Uppsala-Schule
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
19451, 19532. Pentru corespondența Eliade-Widengren direct legată de posibilitatea publicării unei traduceri franceze, prin intervenția lui Eliade la Payot, vezi Addendum III, în volumul de față. 4. Observația lui Wikander privind influența lui Reitzenstein (i.e. preeminența influenței iraniene în raport cu gnosticismul, eshatologia iudaică) asupra gândirii și cercetărilor lui Widengren avea să fie confirmată mulți ani mai târziu de Carl-Martin Edsman, fostul lor coleg de generație - cf. C.-M. Edsman, „Ein halbes Jahrhundert Uppsala-Schule”, Festschrift für Anders Hultgård, Walter de Gruyter, Berlin-New York
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
altor vorbitori citind rezumatele lucrărilor lor și ascultând comentariile specialiștilor. Singura secțiune interesantă: religiile iraniene” - cf. Jurnal, 17 septembrie 1960. Wikander a prezentat la acest congres o conferință („Indo-European Eschatology in Myth and Epic”) înrudită cu cercetările sale recente despre eshatologia indo-europeană, anticipând deja conținutul viitoarelor Haskell Lectures: „Bătălia de la Brávellir este identică cu lupta de la KurukÌetra. Aceste similitudini nu pot fi explicate prin împrumuturi literare (...). Vechiul statut este mai bine prezervat în Iran și Scandinavia. De unde rezultă că eshatologia zoroastriană
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
despre eshatologia indo-europeană, anticipând deja conținutul viitoarelor Haskell Lectures: „Bătălia de la Brávellir este identică cu lupta de la KurukÌetra. Aceste similitudini nu pot fi explicate prin împrumuturi literare (...). Vechiul statut este mai bine prezervat în Iran și Scandinavia. De unde rezultă că eshatologia zoroastriană, departe de a fi o creație originală, este cea mai arhaică supraviețuire a moștenirii religiei indo-europene. Din acest important mit derivă multe creații ale Antichității (...). Coborârea zeilor pe pământ înseamnă sfârșitul mitului și începutul epicii eroice” - cf. X. Internationaler
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1978), fasc. 2, pp. 171-183. XLVItc "XLVI" 1. În cele din urmă, Eliade nu a publicat nici un articol cu acest titlu, dar este foarte probabil ca esențialul conferinței de la Harvard să fi fost inclus în ceea ce a devenit capitolul IV, „Eshatologie și cosmogonie”, din Aspecte ale mitului, unde, chiar dacă în absența vreunei referințe precise, Wikander este, într-adevăr, citat: „Conflagrația universală (ragnarök), urmată de o nouă creație, face parte din mitologia germanică. Aceste fapte par să arate că indo-europenii nu ignorau
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
LII" 1. Nu tocmai întâmplător „milenaristă”, aceasta fiind perioada în care punțile de contact între cercetările celor doi corespondenți, vizibile, sunt circumscrise de problematica eshatologică. Merită amintit faptul că Wikander publicase o recenzie la o traducere daneză recentă a autorului Eshatologiei occidentale, anume Jacob Taubes, Historiesyn och religiös tro, Copenhaga, 1957, în care, ca de puține ori atât de explicit, adoptă o viziune milenaristă asupra istoriei contemporane. Mai așteptăm, spune el, acel medic universal care să vindece maladiile acestei epoci (în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a lui N. Iorga ; o chemare la ordine și o lecție de cuviință, apărută ̀ în 13 septembrie 1940 în Neamul românesc sub titlul răsunător ca o somație SĂ NU FIM MOJICI. Proclamând aceasta, știa că riscă. S-a văzut. Eshatologia tancului În 1953 la Berlin, în 1956 la Budapesta, în 1968 la Praga, tancurile sovietice au funcționat implacabil. În 1991, la Moscova, n-au mai funcționat. De ani de zile, de zeci de ani, trăiam în psihologia tancului. În folclorul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
aproximative a proiectelor poetului, reiese că era preocupat de cosmogonie încă din perioada prestudențească și că această preocupare a devenit dominantă în perioada vieneză, când atât formația sa intelectuală, cât și forța sa poetică se constituie cu consistență. Cosmogonia implică eshatologia, de unde decurge o perspectivă a extincției universale (temă tratată în profunzime de I. Negoițescu, în cartea sa despre poezia lui Eminescu). Este logic ca această viziune cosmică să includă concentric sfera naturii, a societății și istoriei (de unde patosul politic) și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în Scrisoarea I. Această perspectivă crepusculară, a stingerii vieții în univers, această viziune a morții nu ca fenomen individual, nu ca lege a vieții în perpetuă primenire, ci ca moarte cosmică, e celălalt versant al genezei. Cosmogonia, cum spuneam, implică eshatologia. Auroralul și mortuarul nu sunt capetele unei succesiuni decât în reprezentarea dată de percepția noastră temporală. Însuși cuvântul „crepuscul” are ambele ̀ nțelesuri, de „zori” și de „amurg”. În germană Dämmerung vine de la dämmern = a licări ; în latină crepusculum de la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfânta Biserică (întemeierea; ființa, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viața Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătura creștină despre moarte și judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecata obștească - judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfântă Biserică (întemeierea; ființă, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viață Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătură creștină despre moarte și judecată particulară; starea sufletelor după moarte: răi și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecată obșteasca - judecată universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfânta Biserică (întemeierea; ființa, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viața Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătura creștină despre moarte și judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecata obștească - judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfântă Biserică (întemeierea; ființă, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viață Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătură creștină despre moarte și judecată particulară; starea sufletelor după moarte: răi și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecată obșteasca - judecată universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfântă Biserică (întemeierea; ființă, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viață Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătură creștină despre moarte și judecată particulară; starea sufletelor după moarte: răi și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecată obșteasca - judecată universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
es Khalkedon) 5. Spiritul Sfânt, Sfințitorul. Sacramentele - (A Szentlelek, a megszentelo. A szentsegek) 6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentseg: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana - Lumen Gentium) 7. Împlinirea finală: Eshatologia personală și universală - (A vegso beteljesedes: Egyeni es egyetemes eszkatologia) 8. Maria în misterul lui Cristos și al Bisericii: Dogmele și constituția dogmatică - (Maria az Egyhaz miszteriumaban: Dogmak es a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio). Bibliografie: A II. Vatikani Zsinat dokumentumai
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
es Khalkedon) 5. Spiritul Sfânt, Sfințitorul. Sacramentele - (A Szentlelek, a megszentelo. A szentsegek) 6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentseg: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana - Lumen Gentium) 7. Împlinirea finală: Eshatologia personală și universală - (A vegso beteljesedes: Egyeni es egyetemes eszkatologia) 8. Maria în misterul lui Cristos și al Bisericii: Dogmele și constituția dogmatică - (Maria az Egyhaz miszteriumaban: Dogmak es a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio). Bibliografie: A II. Vatikani Zsinat dokumentumai
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
os Khalkodon) 5. Spiritul Sfânt, Sfințitorul. Sacramentele - (A Szentlolek, a megszentelo. A szentsogek) 6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentsog: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana - Lumen Gentium) 7. Împlinirea finală: Eshatologia personală și universală - (A vogso beteljesedos: Egyoni os egyetemes eszkatologia) 8. Maria în misterul lui Cristos și al Bisericii: Dogmele și constituția dogmatică - (Maria az Egyhaz misztoriumaban: Dogmak os a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio). Bibliografie A II. Vatikani Zsinat dokumentumai
ORDIN nr. 3.342 din 28 februarie 2012 privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivării în învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
ce va urma catastrofei va fi cel inițial, dar purificat, regenerat și restaurat în gloria sa primordială. Acest paradis terestru va fi infinit, pentru că timpul nu mai este cel circular al veșnicei întoarceri, ci unul linear, ireversibil. În acest context eshatologia reprezintă triumful unei istorii sfinte, sfârșitul lumii revelând valoarea religioasă a faptelor umane; oamenii vor fi judecați după faptele lor (o judecată selectivă, doar cei aleși putând avea parte de fericirea veșnică, pentru că în lupta cu puterile și ispitele lumii
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
mileniului. Unii afirmă că acesta a început la Rusalii, alții că a început cu împlinirea profeției lui Isus cu privire la distrugerea Templului de la Ierusalim (70 e.n.) iar alte puncte de debut au fost de asemenea propuse. Este aprig disputat dacă această eshatologie ar fi fost rezultatul cezaropapismului, și dacă acesta a fost motivul pentru care premilenialismul a fost condamnat de Biserica Catolică. Postmilenialismul crede că Hristos se va intoarce după („post-”) o mie de ani literală sau la figurat, în care lumea
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
intereselor felurite și profunzimii de care dă dovadă. Arhiepiscopul ține cu regularitate cursuri despre filozofia fizicii cuantice, este foarte priceput în istoria medicinii, preda un curs despre filozofia presocratica și unul despre existențialism. A scris nenumărate cărți despre istoria medicinii, eshatologia ortodoxă, ortodoxie și fizica modernă, despre existențialismul creștin ortodox și cîteva cărți pentru copii. S-a pensionat că Arhiepiscop de Ottawa în Biserică Ortodoxă din America, este de asemenea ctitor și stareț al mînăstirii Noul Ostrog în British Columbia și
Lazăr Puhalo () [Corola-website/Science/306820_a_308149]
-
Gal 1,11-12; 3,6-7), în Romani accentul este pe „imparțialitatea divină” universală (cf. Rom 1,16-17), în 1 și 2 Corinteni Evanghelia constă în „înțelepciunea crucii” (cf. 1Cor 1,18). Așadar, evenimentul unic al morții lui Isus Hristos reprezintă fundamentul eshatologiei (cf. 1 și 2 Tes), al eclesiologiei (cf. Col și Efes), al pneumatologiei și al eticii pauline. Este evident că viziunea lui Pavel asupra mântuirii este pasajul/ trecerea (Pashca) lui Hristos. În moartea și învierea Fiului, Tatăl duce la împlinire
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
Exemplu de aceste urme sunt: îngerii, arhanghelii etc, la fel ca și personificarea răului ca "șarpe" sau "întuneric" și Dumnezeu ca "lumină". Unele studii (Boyce, 1987; Black and Rowley, 1987; Duchesne-Guillemin, 1988) cred că un mare număr de elemente de eshatologie, angeologie și demonologie a iudaismului, o influență mare în creștinism, are originea în zoroastrism și a fost transferată iudaismului în timpul captivității babiloniene și erei persane. Cu toate acestea, există diferențe între sistemele de gândire. Prima referință a respectivei influențe se
Zoroastrism () [Corola-website/Science/304336_a_305665]
-
Escatologia (scris și eshatologia, în limba greacă veche: ', cuvânt compus din τὰ ἔσχατα ' = "ultimele lucruri" și "logos" → "-logie" = "studiu", "învățătură" despre...) este o doctrină filosofică și teologică privind posibilitatea existenței individuale după moarte (""eshatologie individuală"") și destinul final al lumii (""eshatologie universală""). Termenul latin
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
Escatologia (scris și eshatologia, în limba greacă veche: ', cuvânt compus din τὰ ἔσχατα ' = "ultimele lucruri" și "logos" → "-logie" = "studiu", "învățătură" despre...) este o doctrină filosofică și teologică privind posibilitatea existenței individuale după moarte (""eshatologie individuală"") și destinul final al lumii (""eshatologie universală""). Termenul latin, căzut în desuetudine, este ""De Novissimus"". ""Escatologia individuală"" derivă din doctrina imortalității personale sau, cel puțin, din ideea supraviețuirii într-o formă oarecare după moartea fizică, urmărește să lămurească condiția
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]