620 matches
-
care le vor valorifica demersurile întreprinse de poeticienii din ultimele decenii ale secolului al XX-lea, de cei care au aplicat teoria probabilității la cercetarea versului, de reprezentanții teoriei modelarii și, mai ales, ai esteticii informaționale. Remarcabil este faptul ca esteticianul pornea de la analiza unui element mai curând tehnic, care nu părea să aibă legătură cu valoarea artistică, si anume structura prozodica; or, sistemul construit de el va anticipa metodă care aplică analiza cantitativa unui obiect definit anterior prin judecată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
Universitatea din București, MS, 1981, 3; Grigore Traian Pop, Pius Servien, R, 1981, 9; Matila C. Ghyka, Estetică și teoria artei, îngr. și postfața Ion Iliescu, tr. Traian Drăgoi, București, 1981, 440-450; Petrescu, Confluente, 28-29; Ion Deaconescu, Pius Servien - un estetician al ritmului, MS, 1985, 1; Ion Deaconescu, Pius Servien - între interogație și rememorare, MS, 1985, 2; Artur Silveștri, Pius Servien - un renascentist printre moderni, MS, 1985, 3; Simion, Mercuțio, 88-91; George Bădărău, Estetică lui Pius Servien, CL, 1998, 8; Popa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
-le în urmă, subiectivitatea se poate înstrăina și separa de crimă și de Holocaust. Criticul Edmund Wilson adoptă același punct de vedere în Castelul lui Axel apărut în anul 1931. Acesta l-a pedepsit aspru pe Elliot, pe lângă alți moderniști esteticieni, pentru promovarea "unei păreri despre poezie, conform căreia poezia este văzută ca o esență estetică pură și rară, fără a fi legată de valorile umane concrete de care numai tehnica prozei este apropiată, dintr-un motiv inexplicabil" (119). Pretenția lui
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
G. Ibrăileanu, George Coșbuc. Atitudinea ei a fost totuși deseori ezitantă. Vlahuță recunoaște talentul lui Coșbuc, dar este gata să accepte acuzația de plagiat lansată de Gr. N. Lazu, îi creionează un portret elogios lui Gherea subliniindu-i meritele de estetician, dar îl amestecă într-o controversă făcută pe un ton lipsit de politețe și îl somează să răspundă atacurilor pe care V. le dezlănțuise împotriva socialiștilor. Junimiștii (în cercul cărora Vlahuță nu era apreciat) sunt ironizați (Un grav bolnav, Convorbirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
La fel se poate spune și despre Marian Bejat că l-a "desmormântat" pe Gruber, aducându-l pe drept în atenția psihologilor români. După apariția cărții lui Bejat i se acordă, încet-încet, din ce în ce mai multă atenție. Scriu despre el critici literari, esteticieni, psihologi, jurnaliști, printre numele care au cinstit memoria sa numărându-se Constantin Parascan, Nicolae Georgescu, Adrian Neculau, Pavel Mureșan, Ion Mânzat, Ursula Șchiopu, Ionel Maftei, Corneliu Havârneanu, Alexandru Husar, Mihai Aniței. Cartea Stil și gîndire. Încercare de psihologie literară este
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia lui Sorescu. Am publicat versuri la Iașul literar. De neuitat îmi sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
tracul și rezultatul cred că îl știți: cinci de 10 și patru de 9. Ce-ți place în afară de muzică? Muzica este singura mea pasiune, dar am jucat și teatru, îmi plac foarte mult engleza și franceza. 137 SUMAR Marin Aiftincă, estetician: Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic....................................... ............5 Matei Alexescu, astronom: Un spectacol de planetariu este foarte atractiv....................................... .......................................16 George Apostu, sculptor: Bacăul are nevoie de un ansamblu de artă monumentală care să-i întregească personalitatea...............19 Ovidiu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
, Eugeniu (18.V.1888, București - 11.I.1972, București), poet, prozator, estetician și memorialist. Este fiul Elenei (n. Cruceanu) și al scriitorului Theodor D. Speranția. Face școala primară și liceul la București, absolvindu-l în 1906. După încercări literare în revistele vremii (în 1896 era premiat de Societatea „Tinerimea română”, în 1897
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Ordinea, 196-201; Al. Dima, Un pasionat al ideilor: Eugeniu Sperantia, CRC, 1972, 9; Gheorghe Iancovici, Stilul Sperantia, ST, 1972, 13; Eugeniu Sperantia. Memoriu, „Revista de filosofie”, 1972, 3; Cioculescu, Itinerar, I, 278-280; George, Sfârșitul, I, 324-328; Gheorghe Iancovici, Eugeniu Sperantia, estetician, O, 1973, 10; Barbu Solacolu, Evocări. Confesiuni. Portrete, București, postfață Mihai Gafița, 1974, 309-315; Micu, Lecturi, 150-151; Lit.rom. cont., I, 72-74; Micu, Scriitori, 95-100; Aurel Rău, Flori din cuvinte, București, 1980, 94-97; Iliescu, Poezia, 53, 78-79, 129, 214, 274
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
care se realizează creația și a faptului că cercetările din domeniul creativității sunt în plină expansiune. Definirea creativității este dificilă și datorită multitudinii abordărilor întâlnite în literatura de specialitate, constituindu-se în subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. Conceptul de creativitate este destul de vag, în mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice și presupune
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
, Grigore (26.X.1928, Runcu, j. Gorj), estetician, poet și prozator. Urmează școala primară în satul natal (1935-1941), Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu (1941-1949), apoi Facultatea de Filosofie a Universității din București (1949-1953). În 1970 obține titlul de doctor în filosofie, cu o teză de istoria esteticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
la dosar nu au fost depuse nici un fel de informații cu privire la analizele efectuate de pacientă înainte de a se prezenta din nou la control, la clinică. Întrucât tromboflebita se tratează de chirurgul generalist sau de cel vascular, și nu de cel estetician, dr. B. a rugat un coleg - pe dr. M. - să se ocupe de pacienta M.M. internată de el cu tromboflebită. Pacientei i s-a prescris tratament cu anticoagulante orale, a efectuat o ecografie la care nu s-au evidențiat trombi
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
obligației de diligență constă în omisiunea parcurgerii unor astfel de proceduri. Chirurgia estetică se remarcă, de regulă, mai mult prin frecvența litigiilor în temeiul executării necorespunzătoare a obligațiilor profesionale - aici de natură contractuală - decât prin gravitatea acestora. Cu toate că în fața chirurgului estetician pacienții nu vin pentru a fi vindecați, ci pentru a-și îmbunătăți semnificativ aspectul fizic și starea de spirit, de multe ori o astfel de intervenție chirurgicală se dovedește a fi o sursă importantă de nefericire, datorată fie unui rezultat
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
a determinat comisia ASCD să-și schimbe radical poziția și strategiile. Ea a conchis că teoria curriculumului trebuie reconceptualizată, în sensul de abandonare a noțiunilor și principiilor eminamente pozitiviste și behavioriste. Până atunci ASCD rămăsese surdă la vocile nonconformiștilor: literați, esteticieni, fenomenologi, teologi, antirasiști, feminiști, sociologi etc. „Marele curent al științei” părea calea sigură și infailibilă pentru construirea curriculumului. Descoperirea faptului că teoriile „științifice” sunt contradictorii și ireconciliabile nu numai că a zdruncinat încrederea în infaibilitatea „marelui curent”, ci a năruit
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înnobilat”tc "14.5. De la „curriculumul caricaturizat” la „curriculumul înnobilat”" „Păcatul ascuns” al pedagogiei moderne și al curriculumului modernist - caracterul ireconciliabil al teoriilor și modelelor - a fost dezvăluit, fără reținere și căințe, în 1971, de către Elliot Eisner. Acesta era un estetician nemulțumit de abordarea „cvasilogicistă” a problematicii curriculumului, care eluda nu numai dimensiunea afectivă a formării personalității umane, ci și facultățile prospective, precum imaginația, ce ar fi trebuit să fie puternic implicată în activitatea de proiectare curriculară care, în esența ei
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să-și ia singur soarta în mâini, pentru a-și îndeplini destinul după voia sa. Este atât de vechi și de îndrăzneț tâlcul acesta, încât trebuie dezvăluit mereu și nu trebuie uitat niciodată. Dar nu așa cum fac criticii literari și esteticienii care văd în Odiseea o „epopee”, adică o născocire frumoasă spre adormirea copiilor și încântarea soțiilor credincioase. Ci așa cum fac hermeneuții curriculumului, care caută fundamente pentru construirea omenească a destinului de către fiecare membru al spiței noastre. Nu trebuie să ni
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
8; Const. Orăscu, „Ceramică”, „Ritmul vremii”, 1929, 4; Octav Șuluțiu, Poeți și poezii, UVR, 1939, 49; Șerban Cioculescu, Destin românesc, voce universală, GL, 1968, 12; Aurel Baranga, Inima poetului, RMB, 1968, 7 324; Constantin Crișan, Mihail Steriade sau Generozitatea poetului estetician, CNT, 1968, 26; Demostene Botez, „Destin roumain, voix universelle: Michel Eminesco”, VR, 1968, 7; Ion Pop, Mihail Steriade la 65 de ani, ST, 1969, 5; Șerban Cioculescu, Poezia dorului de țară, „Glasul patriei”, 1971, 33; Dan Cristea, „Poeme”, RL, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
grupării se datorează, într-o bună măsură, c.l. în care s-au afirmat scriitori precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici ș.a. Sub directa îndrumare a lui Titu Maiorescu, erijat într-un veritabil doctrinar al mișcării, estetician și critic cu sistem, s-au cristalizat trăsăturile unui prim canon literar din spațiul românesc. Alături de „prelecțiunile populare” și de c.l., tipografia, librăria și revista „Convorbiri literare”, apărută timp de 27 de ani sub redacția lui Iacob Negruzzi (de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
ultimă instanță, vedem ceea ce suntem capabili să vedem cel mai bine prin noi înșine. Opera de artă este zona în care actul creației în interferează actul contemplației. Emoția artistică e un fapt sufletesc, deci s-ar putea cerceta de către psihologi. Esteticianul pretinde că există un aspect al unor emoții care le autonomizează, făcând ca emoția estetică să depășească emoția psihologică. Anumite emoții sunt valoroase pentru simplul fapt că le avem, pentru că ele dau vieții un sens. Valoarea estetică poate fi considerată
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
curajul de-a o exploata, nici chiar îndemânarea corespunzătoare.Ea are puterea de a-ți reda personalitatea, izvorăște dintr-ul mediu nesecat de creativitate. Totuși, se manifestă cel mai mult sub formă de nuclee urbanistice. ”Obiectul arhitectonic izolat așa cum scrie esteticianul Rudolf Arnheim aparține unei civilizații individualiste. În cadrul ei, clădirile ori se ignorau vizual, ori se concurau între ele; rareori introduceau un rudiment de ordine în ambianța urbană”(„Dinamica formelor arhitectonice”). Frumos ar fi să fie tratate clădirile precum ființe umane
Apogeul by Bogdana Metelescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1798]
-
profesor ................ 144 35. GORBĂNESCU, DUMITRU (1941-2009)inginer constructor și profesor ........... 149 36. GRAUR, IULIAN (1949-2009) inginer electrotehnic și profesor ........ 152 37. HĂULICĂ, IOAN (1924-2010) medic și profesor ................. 156 38.HRISCU, ANIȘOARA (1944-2008) farmacistă și profesoară ............. 161 39. HUSAR, ALEXANDRU(1920-2009) estetician, critic literar și profesor .............. 164 40. IGNAT, CĂLIN PETRU(1935-2011) matematician și profesor ................ 171 41. ILIESCU, ELENA (1941-2006) inginer chimist și profesoară ............ 174 42. IOV, DIMITRIE (1888-1959) poet, prozator și publicist................. 177 43. IRIMIA, DUMITRU (1939-2009) lingvist, critic, istoric literar
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și în pictură, față de care avea o afinitate deosebită. Trecută în neființă la 19 decembrie 2008, după o lungă, nedreaptă și grea suferință, prof. univ. dr. Anișoara Hriscu a fost înmormântată în Cimitirul „Buna Vestire“ din Iași. HUSAR, ALEXANDRU (1920-2009) ESTETICIAN, CRITIC LITERAR, POET, MEMORIALIST, PROFESOR Poet, memorialist, teoretician literar, traducător, critic și istoric literar, un distins profesor de Estetică la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, prof. univ. dr. Alexandru Husar a fost o personalitate marcantă a culturii românești, un
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
inițiat, susținând anumite instituții culturale ieșene, cum sunt Muzeul Literaturii Române, Muzeul Teatrului, Vila „Sonet“, Muzeul „Alexandru Ioan Cuza“ din Ruginoasa, Casa memorială „Otilia Cazimir“, Muzeul „C. Negruzzi“ din Hermeziu, com. Trifești, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi“ din Iași ș.a. Ilustrul estetician a conferențiat pe teme de interferență între istorie și cultură, la care au participat studenții ieșeni de la Litere, de la Filosofie, profesori filologi, cursanții universităților populare din Iași, București, Vaslui, aderenții „Clubului Artelor“ din cadrul Casei de Cultură a Tineretului și Studenților
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fel de Cupidon legat la ochi. Parcă Schiller definea deviza artei: "Îndrăznește să te amăgești și să visezi". Cum să mai visezi într-o natură ciuntită? Întrebarea aceasta a căzut ca un șoc, ca o ghilotină care pune capăt vieții. Esteticienii susțin că știința veștejește ceea ce atinge, naturaliștii spun că civilizația doboară natura. Cum să le împaci pe toate? Răspunsul ar fi: prin armonie. Dar armonia pleacă de la multă înțelepciune și înțelepciunea nu este totdeauna îndestulătoare pentru omenire. De aici dezechilibrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]