474 matches
-
este întotdeauna echivalentul unei alte vieți. Contra a câți deținuți palestinieni este schimbat un soldat israelian capturat? Contra a o mie, a zece mii, a o sută de mii? Diplomația își are propriile reguli de calcul. Indici, procentaje, indicatori: cifrele umplu etajerele, își răspund prompt unele altora, inspiră editoriale. Litanii sub formă de înșiruiri de cifre. Cinci sute patruzeci și șase de baraje în teritorii. Douăzeci de mii de dolari per capita în vest, șapte sute cincizeci la est de linia verde. O
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu este de lux, dar nu cred că Hemingway a căutat cândva în mod expres luxul. Ca atare camera "511" te primește cu o imagine puțin surprinzătoare pentru un "premiu Nobel" un pat, o masă, un dulap de haine, o etajeră cu cărțile lui și o machetă a yachtului "Pilar", o mașină veche de scris și cam atât. Ce l-a atras aici probabil sunt cele doua ferestre înalte, prin care putea ține mereu "sub observație" Havana Veche și prin care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mereu în efervescență, soția gazdei lor fiind foarte gospodină și ospitalieră ca și amfitrionul. Biroul poetului era amenajat în camera de la stradă, pereții îi erau aproape în întregime acoperiți cu cărți, puțin loc mai era destinat mobilei - o masă, o etajeră, câteva scaune...Pe pereții înalți ai camerei poetul - sau poate Doamna - atârnase tot felul de icoane, unele pictate pe lemn, altele pe sticlă. Sfinții din ele alcătuiau o lume puțin primitivă, reală sau fantastică, privindu-i parcă exprimau gândurile autorilor
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
izolație unde fusese puțin mai înainte!! Orice lucru insolit cînd ești în zbor, îți crează un fel de panică. Ce a fost și de ce nu mai e?! Mă uit din nou și văd cum, între tabloul de bord și mica etajeră, iese ceva gris, lung, face un fel de mișcare și dispare după tabloul de bord. Coada unui șoarece! Și eu care mor de frica șoarecilor! Mă uit jos, îmi vine să aterizez, să sar din avion. Rănitul bărbos mă întreabă
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
curent, iar textul strofelor mai noi nu-l știam defel. După ultima strofă, copiii au rupt semicercul; agitându-se și zbierând, cei ce mai adineauri stătuseră smirnă s-au transformat iarăși într-o hoardă fără astâmpăr. Directoarea a luat de pe etajeră un băț: „Fără ăsta nu merge“, m-a încredințat. Apoi mi-a șoptit la ureche și a strigat patru copii să vină la ea. M-a îndemnat să mă uit bine la ei, după care i-a trimis îndărăt la
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
e nevoie de multă băgare de seamă, mi-a mai zis directoarea. Băiatul nu suportă să fie contrazis, orișice-ar face va trebui să-i iei apărarea în fața celorlalți. Apoi directoarea a plecat, lăsându-mă singură cu grupa mea. Pe etajeră se găseau vreo zece bețe - crengi de grosimea unui creion și de lungimea unei rigle. Trei dintre ele, rupte. În acea zi a nins pentru prima oară anul acela cu fulgi mari, zdrențuiți, care s-au așternut pe jos fără
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
face aici o afirmație paradoxală: "Biserica Ortodoxă este o biserică a căinței". O afirmație ambivalentă, în funcție de felul în care te raportezi la această Biserică. George Steiner: Nu este un adevărat cititor cel ce nu a cunoscut fascinația reprobatoare a marilor etajere umplute cu cărți care nu au apucat să fie citite, a bibliotecilor nesfârșite cărora Borges le este fabulist" în Passions impunies (Pasiuni nepedepsite), Editura Gallimard, colecția Folio essais,2001. Am simțit acestă fascinație, acest sentiment de "disperare" în fața rafturilor pline
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
intrat pe un culoar și a treia ușă, la dreapta, era camera în care stă Tante Margot. O cameră caldă, de om bătrân, grandeur et décadence. În perete un șal persan în splendide culori vișinii, pe care se sprijinea o etajeră oarecare cu cărți; pe aceeași etajeră, cutii cloisonné [și] un vas de preț; pe celalt (sic) perete, deasupra unui divan învelit cu o blană făcută din blănițe de iepuri, o draperie venețiană; între cei doi pereți, soba caldă; în fața sobei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
treia ușă, la dreapta, era camera în care stă Tante Margot. O cameră caldă, de om bătrân, grandeur et décadence. În perete un șal persan în splendide culori vișinii, pe care se sprijinea o etajeră oarecare cu cărți; pe aceeași etajeră, cutii cloisonné [și] un vas de preț; pe celalt (sic) perete, deasupra unui divan învelit cu o blană făcută din blănițe de iepuri, o draperie venețiană; între cei doi pereți, soba caldă; în fața sobei, fotoliul ei de un rips fraise
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
petrecut acolo zece veri din cele cincisprezece care-i mai rămăseseră de trăit. Îmi amintesc În mod deosebit răcoarea și ambianța sonoră a acelui loc, dalele ca o tablă de șah din hol, zece pisici de porțelan Înșirate pe o etajeră, un sarcofag și o orgă, lucarnele și galeriile superioare, Întunecimea colorată a unor Încăperi misterioase, garoafe roșii și cruci răspândite peste tot. 3 Carl Heinrich Graun avusese În tinerețe o voce frumoasă de tenor; Într-o noapte, când trebuia să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În biroul lui Ivan Vasilievici, o cameră sumbră, situată pe colț, care dădea spre o fântână veche cu o roată ruginită, aflată sub cinci plopi de Lombardia. În afară de mine, nimeni nu folosea camera aceea. Îmi țineam cărțile și planșele pe etajerele ei negre și mai târziu am convins-o pe mama să-mi transfere o parte din mobila de acolo În micul meu birou Însorit ce dădea spre grădină și acolo a fost instalat Într-o dimineață uriașul birou, care nu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de acest răgaz suplimentar pentru a adormi repede, În timp ce o crăpătură În Întuneric Încă mai reținea o frântură din mine În neant. În cele din urmă, se auzeau pași implacabili Înaintând greoi pe coridor și făcând să vibreze deznădăjduit pe etajera lui vreun obiect de sticlă, care Împărțise veghea cu mine. Acum a intrat În cameră. Un schimb alert de valori ale luminii mă anunță că lumânarea de pe noptiera ei preia funcția ciorchinelui de becuri din tavan, care, după două țăcănituri
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Și acum urmează acel număr cu biciclete - sau cel puțin versiunea mea despre acel număr. În vara următoare, Iuri nu ne-a vizitat la Vira și eu am rămas singur, pradă agitației mele romantice. În zilele ploioase, ghemuit la picioarele etajerei cu cărți puțin folosite, la o lumină slabă care se străduia să descurajeze eforturile mele de tainică cercetare, căutam cuvinte necunoscute, inexplicabil de ispititoare și enervante, În ediția rusească În optzeci și două de volume a Enciclopediei Brockhaus, unde, pentru
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
bolnave Plânge sub ferestre Un necunoscut. Plouă briliante Lacrime de rouă Și-ametiste negre; Ploaia spune versuri; Iar necunoscutul Plânge aiurind. Legăturile lui Al. T. Stamatiad cu simbolismul, din care împrumută numerele mistice (șapte balcoane, șapte cupole) și culorile ermetice (etajeră neagră, noapte violetă, arbori albaștri) sunt superficiale. Stamatiad nu e un blazat. În versuri grandilocvente și de aparență sentimentală, el își exprimă mulțumirea de a fi Poet ("couronné par la Société des gens de lettres; par le Ministère des beaux
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ușă marea lui "geantă cu volume prăfuite": În salonul vechi de țară am pășit ca-ntr-un altar, Sfiicios, copilăria mă privea de prin unghere. Prins de zid, același ornic urcă-al timpului calvar Și aceleași bibelouri dorm pe-nguste etajere... În acest salon de țară cu miros uscat de cimbru Ce nepotrivite-s ale traiului cerinți moderne!... În tăcerea ce-l apasă sorb al veacurilor timbru Și-ale ornicului clipe răbdătoare par eterne. Am lăsat la ușă geanta cu volume
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chiar "ieșan"? Ce asemănare poate fi între acest poet prin excelență al pământului nostru și imitatorii artificialismului parizian? (Vom vedea imediat ce înțelegem prin aceste ultime cuvinte.) Acest artificialism a înflorit mai ales acum douăzeci de ani: sunt versificatorii cei cu "etajere", cu "autumnale", cu ametisturi", cu "femei albastre și scheletice", dar totuși "bacanalice" etc. - versificatori cu volume fudule și teribil intitulate, dar astăzi uitate pentru totdeauna. Acest artificialism parizian e, mai ales, ceea ce definește acea poezie "nouă" pe care literatura română
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se întoarce către experimentator și întreabă: „Unde este bomboana?”, fără a primi răspuns. După o scurtă pauză, mai scoate câteva cărți de pe raftul de jos, se oprește, se așază și se uită la cărți aproximativ 30 de secunde, pleacă de lângă etajeră, caută sub o carte de pe o măsuță din apropiere, apoi se reîntoarce și îndepărtează mai multe cărți. Găsește bomboana sub a treizeci și șaptea carte pe care o ridică. Scoțând o exclamație de plăcere, o ia și o mănâncă. Această
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se duce din nou, direct, la cartea potrivită și câștigă bomboana în 2 secunde. Comportamentul ei s-a schimbat într-un mod fundamental. În loc să aibă nevoie de 210 secunde, de a se opri, a pune întrebări, de a pleca de lângă etajeră, de a se uita sub reviste, de a căuta în alte locuri din cameră, de a alege alte cărți și de a avea reacții irelevante, ea s-a dus acum direct la cartea potrivită și a găsit bomboana în 2
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
date fetei și întregul decor din cameră sunt modele generale ale indiciilor; posibile indicii particulare, ca urmare a răspunsului de a extrage o anumită carte, sunt culoarea, mărimea și diverse alte însemne ale cărții, precum și poziția acelei cărți în raport cu restul etajerei. Dacă nu ar fi fost nimic care să distingă cartea corectă și să servească drept indiciu, ar fi fost imposibil ca fata să învețe să rezolve problema dată. Chiar dacă răspunsul natural al fetei față de situația dată este să caute sub
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sunt mai puțin asemănătoare, cu atât tendința de generalizare este mai mică. Avem astfel o descreștere a generalizării (gradient of generalization). Niciodată nu există două situații complet asemănătoare. În cadrul experimentului cu fetița, de exemplu, cărțile erau puse la loc în etajeră, ușor diferit față de cum erau așezate anterior, pentru a nu crea o uniformitate a încercărilor, iar fetița privea etajera din diverse unghiuri. În cadrul a numeroase alte tipuri de situații de învățare, variabilitatea indiciilor corecte este mai mare în mod considerabil
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
of generalization). Niciodată nu există două situații complet asemănătoare. În cadrul experimentului cu fetița, de exemplu, cărțile erau puse la loc în etajeră, ușor diferit față de cum erau așezate anterior, pentru a nu crea o uniformitate a încercărilor, iar fetița privea etajera din diverse unghiuri. În cadrul a numeroase alte tipuri de situații de învățare, variabilitatea indiciilor corecte este mai mare în mod considerabil decât în acest experiment. Prin urmare, dacă răspunsul ar fi total specific modelului de indicii asociat cu răsplata sa
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
hol și răspunsul concretizat prin atârnarea pălăriei va fi întărită mai puțin decât legătura dintre vederea ușii frigiderului și răspunsul concretizat prin deschiderea ei. În experimentul cu fetița, a fost necesar ca ea să dea răspunsul legat de apropierea de etajeră, ca și acela de a selecta o carte anume. Dacă efectele recompensei ar fi fost total specifice răspunsului final (alegerea cărții corecte), ea nu ar fi învățat să se apropie de etajeră, și deci nu ar fi fost total generale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ea să dea răspunsul legat de apropierea de etajeră, ca și acela de a selecta o carte anume. Dacă efectele recompensei ar fi fost total specifice răspunsului final (alegerea cărții corecte), ea nu ar fi învățat să se apropie de etajeră, și deci nu ar fi fost total generale; răspunsul concretizat prin selectarea cărții în mod greșit putea fi întărit la fel de mult ca și acela de selectare a cărții corecte și învățarea ar fi fost imposibilă. Această dilemă este soluționată prin
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mod greșit putea fi întărit la fel de mult ca și acela de selectare a cărții corecte și învățarea ar fi fost imposibilă. Această dilemă este soluționată prin descreșterea recompensei (gradient in the effects of reward). Legătura dintre indiciul legat de vederea etajerei de la distanță și răspunsul de a merge către etajeră este suficient întărită prin fiecare răsplată pentru a o determina pe fetiță să alerge către etajeră mai repede și mai nerăbdător de-a lungul probelor succesive. Dar răspunsul de a selecta
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acela de selectare a cărții corecte și învățarea ar fi fost imposibilă. Această dilemă este soluționată prin descreșterea recompensei (gradient in the effects of reward). Legătura dintre indiciul legat de vederea etajerei de la distanță și răspunsul de a merge către etajeră este suficient întărită prin fiecare răsplată pentru a o determina pe fetiță să alerge către etajeră mai repede și mai nerăbdător de-a lungul probelor succesive. Dar răspunsul de a selecta cartea corectă în cele din urmă îndepărtează răspunsurile precedente
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]