16,853 matches
-
unei colecții de artă care abia de deschidea ușa vizitatorilor cu gelozie și bănuiala, ci era mai degrabă un ghid entuziast și neobosit conducând mulțimea într-un muzeu și care din împărtășirea frumosului înțeles și nefalsificat își făcea o conduită etică. Deși a fost unul din cei mai culți poeți români în această fervoare, el avea ceva din înflăcărarea și perseverența neofitului. Afirmația această privind prospețimea interesului sau și sentimentului triumfal de descoperitor al rodnicelor frumuseți literare se poate înțelege și
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
mai este salvat printr-un act reciclativ, susținut de "implantul" cyborgic al morții. De altfel, Itic Ștrul nu este omorît, ci se sinucide (detaliu ce pare să justifice sporul de responsabilitate decizională în raport cu David Pop, dar îl suspenda prin indeterminare etică și religioasă), iar moartea sa are loc într-o zonă intermediară, imprecisa: între cele două fronturi, între zi și noapte, între dezertare și întoarcere. Dezmembrat de liniile de forță ale acestor presiuni și trădat de propria mecanică internă, corpul se
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
de tezele din iunie 1971) și au transformat creațiile lor în acțiuni de rezistență efectivă prin cultură, creîndu-se opere cu adevarat rezistente estetic. Și asta, cu excepțiile știute, și în teatru sau în artele plastice. Interesantă e și analiza Ketmanului etic, în care apare aberația forjarii omului nou, preocupare comună și a totalitarismului de dreapta (la noi legionarismul a năzuit, și el, să creeze un om nou). Impresionante, chiar tulburătoare, sînt în carte portretele exemplificatoare ale cîtorva scriitori (numiți criptic Alfa
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
a lui Max Nordau, asupra fiziologiei geniului și talentului, considerată că tipologie de "degenerați", ca și de teza "refulării psihice" a lui Freud (această din urmă consemnata doar într-o scurtă glosa). În al doilea rînd, întrepătrunderea dintre estetic și etic, cel dintîi situîndu-se, în viziunea eseistului, sub zodia amoralității. În al treilea rînd, obnubilarea artei prin tezismul naționalist, care vede în artist neapărat un "reprezentant al neamului" și pretinde dovezi asupra"caracterului specific al literaturii": "Că toate celelalte valori moral-sociale
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
fie zis, contrazice o mult vehiculată propoziție a lui Engels). Să observăm, totuși că, Aderca, socotind că, sub raportul strict axiologic, se cuvine a lua în considerare exclusiv valorile de diferențiere, sub raportul personalității creatoare, admite existența aderentelor sociale, etnice, etice etc.: Dacă în orice scriitor, oricît de original, vom găsi deci totdeauna aderente sociale, etnice, sincronice (...) - pentru a-l defini și prețui estetic va trebui totdeauna să căutăm tocmai ceea ce-l diferențiază de numeroșii scriitori cu aceleasi aderente sociale, etnice
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
tind să redevină după 1990 un curent și o tematica de referință a literaturii de azi, incepand cu N. Steinhardt, Dan Laurențiu și ajungând la Adrian Popescu, Cezar Ivănescu sau la preotul M. Peia. Ion Murgeanu da glas acelui imperativ etic ce o dată cu înaintarea în vârstă și cu realizarea vanității rătăcitoare a omului, aspiră la pragul de sus al revelației religioase. Astfel ne explicăm acest inspirat și folositor compendiu al vieții și operei lui Iisus cel devenit prin înviere Hristos, personaj
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
Andreea Deciu "Povestea lui Robinson Crusoe e povestea cuiva care se vede constrîns să reflecteze asupra eticului, în condiția absenței lui ăcelălaltă: el va descoperi că, lipsit de societatea oamenilor, nu poate ieși totuși din perimetrul dezbaterii morale, ci, dimpotrivă, e obligat să o ia, pentru întîia oară în serios. Drumul său va fi lung și chinuitor
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
Pustia îl învăța să privească în jurul lui, cu toate că, aparent, nu e nimic de văzut. Robinson Crusoe este mai mult decît un personaj de român, e de-a dreptul un prototip, iar povestea lui un mit comportamental și fundamentul unei dogme etice a omului occidental. Astăzi, în plină epoca a solitudinii individului, istoria lui mi se pare mai actuala decît oricînd altcîndva, fiindcă are în centru această experiență formatoare a singurătății, despre care vorbeam mai sus. În Vineri sau viața sălbatică, însă
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
propriului lor trecut sumbru a fost distrasa, însă, de tranziția zgomotoasă de care are parte țara noastră. De Grand Guignolul zilelor noastre. De aceea, sînt prizate acum eseurile politologice care dezbat România actuala și nu retrospectivele moralizatoare. Carnavalescul decăzut depășește eticul sau îl diminuează prin infuzia de operă bufa. Sa ma intorc, însă, la țintă acestui articol. Cărțile despre Gulag (fie acesta românesc sau nu) nu mai au prospețimea impactului de odinioară și, de aceea, ele sînt comentate sporadic, poate chiar
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
datorate proaștei difuzări și tirajelor confidențiale în care apar cărțile despre detenția politică și revistele în care sînt comentate acestea. Toate numele pomenite mai sus cred însă că au darul să compenseze indiferență actuala a criticii față de cărțile cu substrat etic despre trecutul apropiat al românilor. Firește că experții temei sînt puțini la număr, dar ei nu sînt de lepădat; dimpotrivă.
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
impuse sub amenințarea aplicării legii și a unor sancțiuni drastice. Primul principiu este unul profesional: totul trebuie să înceapă și să se încheie cu promovarea, cultivarea și protejarea valorii. În rîndul profesorilor, nu doar al elevilor. Al doilea este unul etic: pedepsirea corupției, a indisciplinei (generale!), a traficului de influență, a umflării rezultatelor etc. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că reforma d-lui Marga va avea șanse de izbîndă dacă (și numai dacă) vor fi respectate aceste două
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
împrejurări, poeta s-a dovedit un opozant al dictaturii pe care a vituperat-o în volumul d-sale Urcarea muntelui (1985, 1992), punct de reper al relativ puținelor scrieri cu orientare antitotalitară apărute în țara noastră pînă în 1989. Explicația etică rezidă, evident, în conștiința autoarei. Cea estetică ar putea fi aproximată prin apropierea viziunii sale sumbre, de sumbrețea realului însuși, de degradarea obiectivă a existenței poporului român. Lirismul s-a coroborat prin realitatea brută cu care a coincis prin chiar
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
cu fructul dulce, lipicios/ hipnotizînd paznicii" (Ireparabil). Astfel, eterna Evă își recunoaște, cu o galeșă remușcare, "păcatul", absorbit și absolvit de poezia de care se arată vrednică. Aptă a-și hipnotiza angelicii paznici, fuge înspre noi cu fructul dublei cunoașteri, etice și lirice, fruct senzual, "lipicios" de materie metaforică ce se prelinge în stihuri. Ștefania Plopeanu: Starea de juxtapunere, Asociația Scriitorilor din București, Ed. Cartea Românească, 1997, 48 pag., preț nemenționat
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
a lumii plutește la suprafața petrolului/ în irizări de roșu verde roșu și albastru/ grasă ca stratul de acid oleic/ pe membrana unei suspensii proteice" (ibidem). Sau înverșunîndu-se a enumera ciudățeniile unei lumi care se complace într-o pitorească semiconștiință etică: "în temple islamice Mohamed proorocește/ din manualul de economie politică/ și la lumina lumînărilor de seu din Vatican/ preasfinții barili fac rugăciuni și mătănii/ sub icoana de fildeș a Sanpetrodolarului/ făcătoare de tot mai multe minuni"(ibidem). Oricum, postura lui
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
România, toate grupate în cinci secțiuni: prima, Schițe religioase, e și cea mai teologic-orientată, eseurile au o problematică restrînsă la sfera credinței și a bisericii, dar cu ancorarea în realitate nelipsită de altfel pe tot parcursul cărții; a doua, Recursul etic, privește mai degrabă relația bisericii cu credincioșii de azi și rolul ei în ansamblul evenimentelor actuale; în capitolul Vaticana sînt discutate experiența diplomatică a autorului, vizita papei, modelul catolic de implicare în viața publică; partea a patra, Nume proprii, conține
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
generând acel dinamism pe care, închipuită static, frumusețea i l-ar putea invidia. Urâțenia, ca specie, deosebind, caracterizând, proliferând, îngăduind frumuseți să se definească. Urâțenia, ca mobil al introspecției - ș.a.m.d.... Sinuoasele raporturi dintre frumos și urât, în care eticul se amestecă și nu întotdeauna inspirat, coc pâinea de toate zilele a artistului și ține de domeniul banalului a constata cu câtă încântare îmbracă actorul haina urâțeniei sau cum îi ies romancierului cu mult mai vii personajele negative - bătaia de
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
șansă de supraviețuire: "și adevărul va va face liberi". ...Nici o concesie, nici un pas alăturea cu drumul. Pentru că, o dată făcut, nimic nu va mai putea fi ca înainte. "Compromisurile, îi răspunde N. Steinhardt lui Zaharia Sângeorzan, nu constituie numai o problemă etică, sunt și o primejdie profesională" și citează, mai departe, cuvintele lui Andrei Tarkovski: Cine face un film de convenientă și compromis cu gândul că apoi vă dobândi dreptul de a face și unul liber se înșală amarnic: în veci nu
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
pagini, crede că bărbatul român nu se teme de feminism fiindcă nici nu știe prea bine ce e. Cu excepția cîtorva intelectuale, și femeile sînt la fel de ignorante în privința complexei mișcări de emancipare ce conține aspecte nu doar sociale, ci și filosofice, etice, larg culturale etc. Și Cristina Cărtărescu observa că majoritatea populației, de ambe sexe, n-are decît o vagă idee - caricaturizata și deformata - despre feminism. Iar puținii bărbați care știu despre ce e vorba nu se tem de feminism, ci de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
la teatru", poeta urmărește complexitatea naturii omenești în întinderile și adîncurile ei. Dogmă, dacă o stăpînește, se sparge totuși - aceasta este dialectica inspirației - fiind jertfita în folosul polivalentei și ineditului. Abia după obținerea în chinuri a explicației transparente, ca normă etică și estetică - ambiție crucială! - se deschide o pîrtie a improvizației și a nedefinitului, cum prezice subtil ea însăși într-o maximă din Spaimă de literatură: "Există poeți care refuză să comunice și alții care rămîn secreți chiar în cadrul comunicării. Și
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Sorin Alexandrescu consideră că legionarismul s-ar fi fi născut, în 1927 și apoi crescînd în intensitate, din antiliberalismul postbelic, care ar fi compromis democratismul convertit în politicianism veros. În altă parte, vorbind de revoluția de dreapta, identifică un radicalism etic care, neexistînd în practică partidelor politice democrate, a fost sechestrat de mișcarea legionara, ai cărei conducători (mai ales C.Z.Codreanu) aveau curajul de a trăi pînă la capăt miturile politice, că fapta efectivă. Această a fascinat o parte a
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
care voiam eu să fiu nu putea publică nici o pagină de literatură care să treacă peste anul 1945-46. Ar fi însemnat să mint, cu bună știință, si nu eram în stare. Nu din virtute, nu din "eroism", nu din rigoare etică excesivă! Mă aflu la vârsta când eroii de dupa furtuni îmi produc ilaritate. Pur și simplu nu puteam: mă refuză hârtia. (Ceea ce, după cum se vede, înseamnă că am incercat). Și astfel, cum cărți din categoria artei pure nu știu să scriu
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
Devenit un ingredient obligatoriu al discursului public, o probă de inteligență sau o scuză comoda pentru agresivitatea pamfletului (eventualul protest riscă să-l compromită pe autorul sau, etichetăndu-l că lipsit de umor), umorul național, nu lipsit de o anume ambiguitate etică, riscă uneori să funcționeze an gol.
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
pildă excelentă pagina an apărarea poeziei simboliste (an care, folosind o terminologie precisă, criticul polemizează cu Ibrăileanu); sau se analizează amănunțit conceptele-cheie și criteriile care stau la baza sistemului lovinescian (specificul național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților de valoare, metodei și stilului. Autoarea alătura expunerii sale și un corpus documentar, care cuprinde o schiță
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
ibidem). Asociată cu lirismul, fiziologia se poate asocia la fel de profitabil cu morală. Dincolo de metaforă (adică depăsind-o, urmăndu-si calea lăuntrica, mai putin "formală"), existentă se impune ca atare. Autentificăndu-se prin discursul liric, ăn cadrul căreia confesiunea sentimental-dezolată, din care derivă judecată etică, are cea mai mare pondere: Femeia ăntinsă de mirosul trupului meu/ că de o boală fără sfarsit/ că de-o izbăndă/ tărătoare și lăncezind an tărănă.../ Flamanda deșertăciune/ goana de vănt/ murmurănd/ dar vine o clipă tărzie ce-i drept
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
celălalt. Chipul cu ochii închiși, și fără acea lumină a vieții și veghii care să îi dea consistentă, nu mai este chip, ci mască. Omorul redevine, astfel, posibil. În accepțiunea lui Lévinas, această idee a conștiinței de sine că relație etică provine din iudaism, căci, spre deosebire de acea filozofie sau de religia care anunța, cu vorbele lui Plotin, ca "sufletul nu va merge spre altceva decît spre sine, și către sine", iudaismul pledează pentru o transcedentă întrupata, dacă pot folosi expresia, ca
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]