354 matches
-
T, 2002) Diferențele culturale nu constituie însă întotdeauna trăsătura definitorie a etnicității. Există grupuri ce pot fi cvasi-similare din punct de vedere cultural, și totuși să constituie entități etnice diferite. Așadar nu diferența culturală în sine este nota distinctivă a etnicității, ci percepția unei diferențe culturale în raport cu un alt grup. Doar atunci când diferențele culturale sunt percepute ca importante și sunt considerate distinctive, chiar dacă nu sunt în realitate, doar atunci intervine elementul etnic. Important este deci că etnicitatea nu capătă sens decât
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este nota distinctivă a etnicității, ci percepția unei diferențe culturale în raport cu un alt grup. Doar atunci când diferențele culturale sunt percepute ca importante și sunt considerate distinctive, chiar dacă nu sunt în realitate, doar atunci intervine elementul etnic. Important este deci că etnicitatea nu capătă sens decât la nivel relațional 41, ea nu este proprietatea unui grup. Prin interacțiune socială, oamenii își actualizează inclusiv mărcile identitare legate de etnie. De asemenea, etnicitatea este legată de context, actorii sociali făcând evidente sau dimpotrivă, ascunzând
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în realitate, doar atunci intervine elementul etnic. Important este deci că etnicitatea nu capătă sens decât la nivel relațional 41, ea nu este proprietatea unui grup. Prin interacțiune socială, oamenii își actualizează inclusiv mărcile identitare legate de etnie. De asemenea, etnicitatea este legată de context, actorii sociali făcând evidente sau dimpotrivă, ascunzând elemente ale comportamentului sau înfățișării lor care afirmă etnia. Termenul de etnicitate are de obicei conotații ce trimit la minoritate, dar termenul se aplică în aceeași măsură și grupurilor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietatea unui grup. Prin interacțiune socială, oamenii își actualizează inclusiv mărcile identitare legate de etnie. De asemenea, etnicitatea este legată de context, actorii sociali făcând evidente sau dimpotrivă, ascunzând elemente ale comportamentului sau înfățișării lor care afirmă etnia. Termenul de etnicitate are de obicei conotații ce trimit la minoritate, dar termenul se aplică în aceeași măsură și grupurilor dominante, fiind relevant și pentru acestea. Etnicitatea poate fi înțeleasă și ca o formă de organizare socială, atunci când în virtutea ei se mobilizează mase
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
făcând evidente sau dimpotrivă, ascunzând elemente ale comportamentului sau înfățișării lor care afirmă etnia. Termenul de etnicitate are de obicei conotații ce trimit la minoritate, dar termenul se aplică în aceeași măsură și grupurilor dominante, fiind relevant și pentru acestea. Etnicitatea poate fi înțeleasă și ca o formă de organizare socială, atunci când în virtutea ei se mobilizează mase de oameni ce urmăresc scopuri sociale sau politice. A. Smith consideră că nucleul etnicității este alcătuit din patru elemente care modelează experiența indivizilor: mituri
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aceeași măsură și grupurilor dominante, fiind relevant și pentru acestea. Etnicitatea poate fi înțeleasă și ca o formă de organizare socială, atunci când în virtutea ei se mobilizează mase de oameni ce urmăresc scopuri sociale sau politice. A. Smith consideră că nucleul etnicității este alcătuit din patru elemente care modelează experiența indivizilor: mituri, memorie colectivă, valori și simboluri (Smith, 1986) Miturile sunt încadrabile în mai multe tipuri, putem avea mituri ale originii etniei respective în timp și spațiu, mituri ale descendenței, ale migrației
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
eliberării, ale declinului și renașterii (Smith, 1986). Miturile, de oricare tip ar fi ele, au o mare continuitate în timp, ceea ce explică și continuitatea anumitor grupuri etnice. De reținut pentru lucrarea de față este faptul că, putem invoca conceptul de etnicitate și grup etnic și când este vorba despre grupuri etnice care ocupă același teritoriu și care au practici culturale asemănătoare (cum se întâmplă, de exemplu, în cazul românilor și rromilor). Atâta timp cât între aceste grupuri persistă o problemă de percepție, o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cazul românilor și rromilor). Atâta timp cât între aceste grupuri persistă o problemă de percepție, o diferențiere între noi/ei, o afirmare a diferențelor culturale, invocarea etniei devine necesară. Încă o precizare: datorită controverselor din ultimul timp legate de termenii de etnie, etnicitate, națiune, și datorită conotațiilor esențialiste ale acestor concepte, unii autori preferă utilizarea termenilor de cultură și interculturalitate. Diferențierea între diverse grupuri și comunități, se face astfel, nu accentuând etnicul, ci culturalul (Poledna, Ruegg, Rus, 2002) Revenind la conceptul de identitate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru o înțelegere culturalistă a identității etnice, adică accentuez aspectele culturale, relaționale, subiective și mai puțin pe cele obiective, esențialiste (deși voi face o analiză și asupra acestora). Plasându-mă în aria socioculturală a două comunități rurale din Transilvania, problema etnicității se pune în cadrul acestora mai degrabă sub aspectul identității naționale (suntem români) și sub aspectul relațiilor între diferitele etnii (români și rromi în speță) în interiorul comunității. Datorită faptului că grupurile etnice din cele două comunități, împărtășesc un teritoriu, o limbă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două comunități, împărtășesc un teritoriu, o limbă și elemente culturale comune, gestionarea aspectelor etnice se face prin apelul la cultural, la elemente subiective cum ar fi reprezentări percepții, stereotipuri, etc, și rareori, sau deloc, prin apelul la elemente obiective ale etnicității cum ar fi teritorialitatea, sau aspecte administrativ-politice. În acest caz multe din mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel limba, religia, portul cultural, modul de locuire, obiceiurile, ritualurile de trecere sunt semne distinctive la nivel cultural, dar
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
43 Societies o ipoteză asemănătoare, pe care o confirmă prin analiza datelor provenite din World Values Survey, și anume că patternurile culturale sunt legate de dezvoltarea economică și tehnologică a unei societăți. 2. Identificarea unei comunități cu cultura și cu etnicitatea sa se asociază pozitiv cu următorii factori: existența și afirmarea deschisă a tradițiilor și obiceiurilor și simbolurilor, specifice acelei comunități, predominarea reprezentărilor pozitive asupra propriei colectivități și nu a celor negative, și credința în caracterul special al satului. 4.3
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
parte în Mărginime dovedind vechimea așezării, dar și creativitatea oamenilor și nevoia lor de a evidenția acele locuri cu semnificație în istoria lor42 prin evenimente memorabile sau dramatice ale istoriei locale, care persistă și azi în memoria colectivă a oamenilor. Etnicitatea oamenilor se construiește și prin relația acestora cu teritoriul satului, cele trei râuri pe care este situat Tălmăcelul (Râul, Râușorul și Tălmăcuțul) făcând parte integrantă din conștiința lor și din viața lor. Tălmăcelul intră în categoria satelor "adunate de-a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de risc cardiovascular, cum sunt dislipidemia și hipertensiunea arterială, care au efect mai mult decât cumulativ asupra riscului cardiovascular al acestor pacienți. a.Controlul tensiunii arteriale Hipertensiunea arterială afectează un procent de 20-60% dintre pacienții cu diabet, diferit în funcție de vârstă, etnicitate și gradul obezității (8). În T1DM de obicei însoțește boala renală diabetică clinic manifestă, iar în T2DM este cel mai adesea una din componentele sindromului X metabolic la acești pacienți. Numeroase studii clinice controlate au arătat beneficiile controlului tensional (12
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92257_a_92752]
-
upremă lege� a lui � era ap? rărea ?? rîi lui ? i a identit?? îi ei etnice. Pentru c? , dac? rom�nii ? i?ar pierde tr? s?turile lor na? ionale unice, ? i?ar pierde totodat? dreptul la supravie? uire. Pentru Eminescu, etnicitatea s? ar afla mai presus de orice. Orice mijloace erau justificate pentru ap? rărea ei; valorile, indivizii � p�n? ? i faptele! � aveau importan?? at�ta vreme c�ț contribuiau la atingerea ? elului fundamental: ap? rărea na? iunii ? i garantarea intereselor na? ionale. Acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Acest demers ne aduce în postura de a face o analiză selectivă, nicidecum unică sau completă, orientată în special spre concepțiile ce alcătuiesc nucleul tare a acestui câmp științific, și anume cele ce au în vedere explicit sau implicit cultura, etnicitatea și națiunea. 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității Un prim pas în deslușirea înțelesurilor teoriilor identității constă în "vizitarea" concepțiilor părinților sociologiei și psihologiei: Durkheim, Weber, Cooley, Wundt. Cu toate că o parte din conceptele la care vom face referire în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un grup; ea doar facilitează formarea grupurilor de orice fel, în mod special a celor din sfera politică. Pe de altă parte, în primul rând comunitatea politică, indiferent cât de artificial este organizată, este cea care inspiră credința într-o etnicitate comună" (Weber, 1968:389). Concepția lui Weber este cea mai complexă din cele prezentate până aici, identitatea apărând ca o credință subiectivă, întreținută de mai mulți factori: fenotip, comparație socială, acțiune politică, memorie colectivă etc. Trebuie menționată aici și distincția
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
își are geneza în confruntările tranzacționale ale actorilor sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv și drept construct structural. Identificarea apartenenței la un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii, sensul care predomină fiind de aceea negociat. "Acest mod de a vedea etnicitatea ca un set de semnificații determinate situațional lasă deschisă, bineînțeles, posibilitatea existenței a mai multe definiții contradictorii pentru un set de actori sociali, într-o situație socială, astfel încât sensul care va prevala este necesar să fie negociat de actorii sociali
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
psihică, este de părere Freud, este regizată de structurile inconștiente și devine inteligibilă prin acestea: morala, arta, religia, manifestările psihopatologice. Un alt exemplu de reducție structurală ni-l furnizează Robin Williams Jr. (1980) în analiza pe care o întreprinde asupra etnicității. Mult timp, remarcă el, s-a crezut că etnicitatea va descrește rapid în societatea modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
inconștiente și devine inteligibilă prin acestea: morala, arta, religia, manifestările psihopatologice. Un alt exemplu de reducție structurală ni-l furnizează Robin Williams Jr. (1980) în analiza pe care o întreprinde asupra etnicității. Mult timp, remarcă el, s-a crezut că etnicitatea va descrește rapid în societatea modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar adesea s-au accentuat în mod dramatic, ducând la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar adesea s-au accentuat în mod dramatic, ducând la conflicte ce au zguduit din temelii respectivele colectivități. Explicația acestei tendințe poate fi găsită la nivelul logicii etnicității înseși? Adoptând un punct de vedere de factură marxistă, Williams argumentează că o asemenea interpretare ar fi eronată. Solidaritatea etnică reprezintă în mod primordial un răspuns la discriminările social-economice structurale. Cu puține excepții, etnicitatea devine politic manifestă doar atunci când liniamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate fi găsită la nivelul logicii etnicității înseși? Adoptând un punct de vedere de factură marxistă, Williams argumentează că o asemenea interpretare ar fi eronată. Solidaritatea etnică reprezintă în mod primordial un răspuns la discriminările social-economice structurale. Cu puține excepții, etnicitatea devine politic manifestă doar atunci când liniamentele diferențierii etnic-culturale coincid cu sau sunt utilizate ca bază a stratificării sociale, drept criteriu al distribuirii inegale a resurselor. Conflictele etnice sunt deci expresia conflictelor sociale. Discriminările și diferențierile etnice sunt în fapt discriminări
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Larionescu, S. Rădulescu, C. Rughiniș); - teorii de nivel mediu asupra moștenirii culturale și dezvoltării (M. Cernea și colectiv; O. Cucu-Oancea; V. Grigoraș, D.G. Ionescu, I. Mihai, A. Ovidenie, D. Pescaru, D. Petruți, L. Răduț, M. Vasile; S. Totelecan); - teorii ale etnicității și naționalismului: etnicitatea și conviețuirea colectivă (D. Abraham, S. Chelcea, I. Bădescu; L. Rain); un model ,,subiectiv” al etnicității centrat pe expunerea la diferență (A. Mungiu-Pippidi); identitatea narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
C. Rughiniș); - teorii de nivel mediu asupra moștenirii culturale și dezvoltării (M. Cernea și colectiv; O. Cucu-Oancea; V. Grigoraș, D.G. Ionescu, I. Mihai, A. Ovidenie, D. Pescaru, D. Petruți, L. Răduț, M. Vasile; S. Totelecan); - teorii ale etnicității și naționalismului: etnicitatea și conviețuirea colectivă (D. Abraham, S. Chelcea, I. Bădescu; L. Rain); un model ,,subiectiv” al etnicității centrat pe expunerea la diferență (A. Mungiu-Pippidi); identitatea narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și heteroidentificării (C. Zamfir
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cucu-Oancea; V. Grigoraș, D.G. Ionescu, I. Mihai, A. Ovidenie, D. Pescaru, D. Petruți, L. Răduț, M. Vasile; S. Totelecan); - teorii ale etnicității și naționalismului: etnicitatea și conviețuirea colectivă (D. Abraham, S. Chelcea, I. Bădescu; L. Rain); un model ,,subiectiv” al etnicității centrat pe expunerea la diferență (A. Mungiu-Pippidi); identitatea narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și heteroidentificării (C. Zamfir și colectiv; I. Constantin; M. Merfea; G. Alexandrescu și colectiv; V. Veres și colab.); etnicitate, naționalism
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]